|
|
ureaclja-a
ureaclja-a pescului – vedz tu ureaclji
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ureacljiciuciur
ciuciur (cĭú-cĭurŭ) vb I ciuciurai (cĭu-cĭu-ráĭ), ciuciuram (cĭu-cĭu-rámŭ), ciuciuratã (cĭu-cĭu-rá-tã), ciuciurari/ciuciurare (cĭu-cĭu-rá-ri) – zburãscu (asun) multu peanarga, cu-unã boatsi apusã; zburãscu peanarga la ureaclja-a unui tra nu-avdã altsã tsi-lj dzãsh; ea ciuciurã-lj tini tu ureaclji aisti ndauã zboarã; (apa, izvurlu, etc.) fatsi un vrondu surdu, cãteanjor shi peanarga; ciuciuredz, nciuciur, aburedz, shushur, shushuredz, shurshuredz, shupir, shupiredz, shuptir, shuptiredz, shuptur, shupturedz, pushpur, pushpuredz, pãshpuredz, pishpuredz;
(expr: nã ciuciurãm = nã urnipsim)
{ro: şopti}
{fr: parler bas à l’oreille, chuchoter, murmurer}
{en: whisper}
ex: nu shtiu tsi sh-ciuciurarã (tsi shi zburãrã peanarga la ureaclji); un vimt di searã ciuciurã prit frãndzã; avdzã tsi-sh ciuciurarã shi lã dzãsi a fratslor la ureaclji; ãlj ciuciurã hiljlu la ureaclji; ãlj ciuciurã ascumtishalui; nj-ciuciurã zboarã dultsi tu ureclji
§ ciuciuredz (cĭu-cĭu-rédzŭ) vb I ciuciurai (cĭu-cĭu-ráĭ), ciuciuram (cĭu-cĭu-rámŭ), ciuciuratã (cĭu-cĭu-rá-tã), ciuciurari/ciuciurare (cĭu-cĭu-rá-ri) – (unã cu ciuciur)
§ ciuciurat (cĭu-ciu-rátŭ) adg ciuciuratã (cĭu-ciu-rá-tã), ciuciurats (cĭu-ciu-rátsĭ), ciuciurati/ciuciurate (cĭu-ciu-rá-ti) – zburãt (asunat) peanarga; ciuciurat, nciuciurat, aburat, shushurat, shurshurat, shupirat, shuptirat, shupturat, pushpurat, pãshpurat, pishpurat
{ro: şoptit}
{fr: parlé bas à l’oreille, chuchoté}
{en: whispered}
§ ciuciurari/ciuciurare (cĭu-ciu-rá-ri) sf ciuciurãri (cĭu-ciu-rắrĭ) – zburãri (asunari) multu peanarga; ciuciurari, nciuciurari, aburari, shushurari, shurshurari, shupirari, shuptirari, shupturari, push-purari, pãshpurari, pishpurari
{ro: acţiunea de a şopti; şoptire}
{fr: action de chuchoter, chuchotement, chuchoterie}
{en: action of whispering}
§ ciuciurãturã (cĭu-cĭu-rã-tú-rã) sf ciuciurãturi (cĭu-cĭu-rã-túrĭ) – zborlu peanarga tsi s-avdi cãndu omlu ciuciureadzã; pushpurami, pãshpurami, pishpurami, shurshur, pushpurari, pãshpurari, pishpurari
{ro: şoaptă}
coacã3
coacã3 (cŭá-cã) sf cots (cótsĭ) shi coatsi/coatse (cŭá-tsi) – guva (ureaclja, mãgheaua) di ac prit cari s-treatsi hirlu; guva di ac; mãgheaua-a aclui; ureaclja-a aclui
{ro: gaura acului}
{fr: ouverture, trou d’une aiguille}
{en: opening, eye of a needle}
ex: bãgai hirlu tu coaca (guva, ureaclja) a aclui
furcã1
furcã1 (fúr-cã) sf furtsi/furtse (fúr-tsi) –
1: hãlati cu cari s-adunã (si mparti) earba tsi s-da la prãvdzã (adratã di-unã prãjinã lungã di lemnu i di metal cari ari la un capit trei-patru dintsã, mãri shi nduplicats niheamã, cu cari s-acatsã earba); mãnata di earbã tsi poati omlu s-u lja cu-unã singurã minari di furcã; itsi altã hãlati i lucru tsi sh-u-adutsi cu furca (cã ari dauã i trei alumãchi di cari s-acatsã lucri) ca, bunãoarã, citaljlu, un lemnu (alumachi) tsi s-disparti tu dauã bratsã la un capit (ca grama Y);
2: semnu (coacã, cuceafcã) tsi s-fatsi (s-talji) la ureaclja-a oilor shi sh-u-adutsi cu-unã furcã; carpulog, cãrpilog, gãrbu, jilã, ghilã, yilã, vilã;
(expr:
1: muljari cu furca n brãn = muljari lucrãtoari tsi nu shadi, nicuchirã bunã;
2: fã-lj ti furcã = parangreacã-ti, ngreacã-ti multu; bagã-lj zori, cadi-lj pri zvercã)
{ro: furcă (de fân)}
{fr: fourche}
{en: fork}
ex: loa paljili cu furca; plãntã unã furcã tu loc (par, prãjinã ca un citalj, tsi ari dauã-trei bratsã njits tu partea di nsus); oili-a meali, ca semnu, au cãti-unã furcã (coacã ca unã furcã) la doauãli ureclji
§ furcaci/furcace (fur-cá-ci) sf furcãci (fur-cắcĭ) – furcã njicã di lemnu (tsi sh-u-adutsi cu grama Y) cari s-bagã la cicrichi; ftiuã
{ro: furcă mică de la rodan}
{fr: petite fourche qu’on attache au tourniquet, au rouet}
{en: little fork attached to a roller (thread)}
ex: furcãci di cicrichi
§ ftiuã (ftí-ŭã) sf ftiuã (ftí-ŭã) – (unã cu furcaci)
§ nfurcu (nfúr-cu) vb I nfurcai (nfur-cáĭ), nfurcam (nfur-cámŭ), nfurcatã (nfur-cá-tã), nfurcari/nfurcare (nfur-cá-ri) – dau (lucredz) cu furca; ncarcu earbã cu furca
{ro: lua în furcă; lucra cu furca}
{fr: travailler (charger) avec la fourche}
{en: work (load) with the fork}
ex: nfurca snochilji (lj-loa snochilji cu furca) sh-lji arãdipsea pi cherã; nfurcash (deadish cu furca) nã bucatã bunã
§ nfurcat (nfur-cátŭ) adg nfurcatã (nfur-cá-tã), nfurcats (nfur-cátsĭ), nfurcati/nfurcate (nfur-cá-ti) – tsi easti-acãtsat (ncãrcat) cu furca
gugiufoarticã
gugiufoarticã (gu-gĭu-fŭár-ti-cã) sf gugiufoartitsi/gugiufoartitse (gu-gĭu-fŭár-ti-tsi) – unã soi di bubulic (tsi laolu pistipsea cã intrã tu ureaclja-a omlui), multu suptsãri sh-lungu a curi pãnticã bitiseashti cu dauã mãdulari tsi sh-u-aduc cu-unã soi di cleashti; giufoarticã
{ro: urechelniţă}
{fr: perce-oreille}
{en: ear-wig}
§ giufoarticã (gĭu-fŭár-ti-cã) sf giufoartitsi/giufoartitse (gĭu-fŭár-ti-tsi) – (unã cu gugiufoarticã)
§ burdufoarticã (bur-du-fŭár-ti-cã) sf burdufoartitsi/burdufoartitse (bur-du-fŭár-ti-tsi) – unã soi di bubulic tsi-azboairã
{ro: insectă zburătoare}
{fr: insecte ailé}
{en: insect with wings}
huhutã1
huhutã1 (hu-hú-tã) sf huhuti/huhute (hu-hú-ti) – boatsea tsi s-avdi cãndu cariva zburashti sh-greashti cu-unã boatsi multu-analtã; boatsea tsi s-avdi cãndu cariva zghileashti sh-fatsi un vrondu lungu sh-vãrtos tsi lja urecljili-a omlui sh-a curi iho poati si s-avdã di diparti; vrondul tsi s-avdi cãndu cãhtescu di-arãdeari shi scot hohuti din gurã; boatsi, zghic, zghicut, aurlari; vãzurã, cursu
{ro: strigăt}
{fr: cri}
{en: cry, shout, yell}
ex: bãgã huhuta (boatsea)
§ hohut (hó-hutŭ) sn hohuti/hohute (hó-hu-ti) – boatsea sãnãtoasã tsi u scoati omlu cãndu s-cãpãeashti (s-arupi) di-arãdeari; arãdearea cu boatsi sãnãtoasã tsi u fatsi cariva; grohut, cãhtiri (di-arãdeari); cãpãiri (di-arãdeari); cachin; cãchin
{ro: hohot de râs}
{fr: éclat de rire}
{en: roar, burst of laughter} s-avdza hohutli-a lui di-afoarã
§ grohut (gró-hutŭ) sn grohuti/grohute (gró-hu-ti) – (unã cu hohut)
ex: arsuna casa di grohutlu (arãderli cu boatsi) a lor
§ huhutescu1 (hu-hu-tés-cu) (mi) vb IV huhutii (hu-hu-tíĭ), huhuteam (hu-hu-teámŭ), huhutitã (hu-hu-tí-tã), huhutiri/huhutire (hu-hu-tí-ri) – fac un vrondu lungu sh-vãrtos tsi tsã lja urecljili sh-a curi iho poati si s-avdã di diparti; scot bots sãnãtoasi dit gurã; zburãscu, grescu (pri cariva) i arãd cu boatsi analtã; scot hohuti din gurã; asun, arãsun, arusun, vãzescu, vãxescu, vuzuescu, zghilescu, zgljescu, strig, astrig, aurlu, huescu; cãhtescu, pãhãescu, cãchin
{ro: chiui, răsuna, rezona, striga, râde în hohote}
{fr: résonner, retentir; crier, pousser des cris; rire aux éclats}
{en: resound, reverberate; shout, yell; roar with laughter}
ex: cucotlu easi pali pi cuprii sh-acatsã s-huhuteascã; dutsi la ureaclja-a preftului shi huhuteashti nãoarã cãt poati; tsi huhuteashti ashi?; cãntã cuscrilj, huhutescu (aurlã); cari ai cap trã discari, du-ti n dzeanã sh-huhutea (zghilea); huhuti nãoarã cãt putu; cucotlu acatsã s-huhuteascã; vãljuri, plaiuri, huhutescu (arã-sunã); tsi furtunã huhuteashti (vuzueashti, ashuirã)?
§ huhutit1 (hu-hu-títŭ) adg huhutitã (hu-hu-tí-tã), huhutits (hu-hu-títsĭ), huhutiti/huhutite (hu-hu-tí-ti) – tsi easti grit cu un vrondu lungu a curi iho s-avdi di diparti; tsi easti scos dit gurã cu boatsi sãnã-toasã; tsi ari arãsã cu hohuti; asunat, arãsunat, arusunat, vãzit, vãxit, vuzuit, zghilit, zgljit, strigat, astrigat, aurlat, huit; cãhtit, pãhãit, cãchinit
miludii/miludie
miludii/miludie (mi-lu-dí-i) sf miludii (mi-lu-díĭ) – boatsea (fãrã zboarã) a unui cãntic; boatsi, cãntic, ih, is, niho, nubeti, manei
{ro: melodie}
{fr: mélodie}
{en: melody}
ex: cãnticlu ari miludii (boatsi) mushatã; nu-nj ticneashti miludia (boatsea) a cãnticlui aestu
§ miludios (mi-lu-di-ósŭ) adg miludioasã (mi-lu-di-ŭá-sã), miludiosh (mi-lu-di-óshĭ), miludioasi/miludioase (mi-lu-di-ŭá-si) – (boatsi, miludii, cãntic) tsi easti dultsi shi asunã mushat trã ureaclja-a omlui
{ro: melodios}
{fr: mélodieux}
{en: melodious}
ex: ari boatsi miludioasã
nastãnga
nastãnga (nas-tắn-ga) adv – tsi easti di partea di cari s-aflã mãna astângã; astãnga
{ro: la stânga}
{fr: à gauche}
{en: on (to) the left (side)}
ex: di nastãnga shidea mushata mumã; cum esh ãn pãzari, yini nastãnga; lja-u nastãnga; unlu featsi nandreapta, alantu nastãnga; s-apucarits nastãnga, di-arãu va dats; dzãtsi marili, shi loarã nastãnga; shi nhipsi lirili di nastãnga (gepea di nastãnga) shi fuga acasã
§ astãnga (as-tắn-ga) adv – (unã cu nastãnga)
ex: oili freadzirã astãnga; ljau astãnga; unã cali apucã andreapta, alantã acatsã astãnga
§ stãnga (stắn-ga) adv – parti dit zburãrea “a stãnga”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz astãnga
§ nastãngu (nas-tắn-gu) adg nastãngã (nas-tắn-gã), nastãndzã (nas-tắn-dzã), nastãndzi/nastãndze (nas-tắn-dzi) – (lucrul) tsi s-aflã nastãnga di cariva i tsiva (ca mãna nastãngã, bunãoarã, tsi s-aflã nastãnga di truplu-a omlui); astãngu, stãngu;
(expr:
1: nastãngul sm = ciciorlu, ocljul, etc. nastãngu;
2: nastãnga sf = mãna nastãngã;
3: hiu nastãngu = fac lucrili cu mãna nastãngã; nu hiu driptaci; hiu stãngaci (stãngar, vãncu, zervu)
{ro: stâng}
{fr: gauche}
{en: left}
§ astãngu (as-tắn-gu) adg astãngã (as-tắn-gã), astãndzã (as-tắn-dzã), astãndzi/astãndze (as-tắn-dzi) – (unã cu nastãngu)
ex: si-nj dizleagã-astãnga
(expr: mãna-astãngã); nj-featsi semnu cu-astãngul
(expr: ocljul astãngu); cu ndreapta
(expr: mãna ndreaptã) tãlja sh-cu-astãnga
(expr: mãna-astãngã) aduna; tini hii astãngu
(expr: stãngaci, zervu, vãncu)
§ stãngu (stắn-gu) adg stãngã (stắn-gã), stãndzã (stắn-dzã), stãndzi/stãndze (stắn-dzi) – (unã cu astãngu)
ex: mi-agudii la mãna stãngã; bagã mãna tu ureaclja-a mea stãngã shi scoati nãshti cheaptsãnj; apoea s-shutsã pri mãna stãngã sh-acatsã s-hãrbuleascã shi s-hearbã fãsulji; s-tsã talj a tsia mãna-atsea stãngã; nj-intrã n casã cu stãngul
noatsin
noatsin (nŭá-tsinŭ) vb I nutsinai (nu-tsi-náĭ), nutsinam (nu-tsi-námŭ), nutsinatã (nu-tsi-ná-tã), nutsinari/nutsinare (nu-tsi-ná-ri) – fac un semnu cu cãstura la urecljili-a oilor; fac semnu, nutedz, nsimnedz, simnedz, hãrãxescu
{ro: cresta oile la urechi}
{fr: faire des crans aux oreilles des moutons}
{en: notch the sheep ears}
§ nutsinat (nu-tsi-nátŭ) adg nutsinatã (nu-tsi-ná-tã), nutsinats (nu-tsi-nátsĭ), nutsinati/nutsinate (nu-tsi-ná-ti) – (oaea) tsi-lj s-ari faptã un semnu la ureaclji; nutat, nsimnat, simnat, hãrãxit
{ro: crestat la urechi}
{fr: (mouton) entaillé aux oreilles}
{en: (sheep) with notched ears}
§ nutsinari/nutsinare (nu-tsi-ná-ri) sf nutsinãri (nu-tsi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adarã un semnu la ureaclja-a oilor; nutari, nsimnari, simnari, hãrãxiri
{ro: acţiunea de a cresta oile la urechi}
{fr: action de faire des crans aux oreilles des mou-tons}
{en: action of notching the sheep ears}
§ nutedz (nu-tédzŭ) vb I nutai (nu-táĭ), nutam (nu-támŭ), nutatã (nu-tá-tã), nuta-ri/nutare (nu-tá-ri) – (unã cu noatsin)
§ nutat2 (nu-tátŭ) adg nutatã (nu-tá-tã), nutats (nu-tátsĭ), nutati/nutate (nu-tá-ti) – (unã cu nutsinat)
§ nutari2/nutare (nu-tá-ri) sf nutãri (nu-tắrĭ) – (unã cu nutsinari)
ex: mãni avem nutarea (nutsinarea) a njeljlor
tsearã2
tsearã2 (teá-rã) sf tseruri(?) (tsé-rurĭ) – lugurii adratã (dit lucri tsi crescu tu fisi amisticati cu lucri adrati di om) tsi nu s-tucheasti tu apã shi s-moalji tu cãldurã, cu cari s-ungu lucri tra s-li facã mushati, nyilicioasi shi s-nu intrã apa tu eali; luguria tsi s-aflã tu ureaclja-a omlui shi sh-u-adutsi cu tseara di-alghini
{ro: ceară de parchet}
{fr: cire}
{en: wax}
ex: cu mushimai apreasã scoatim tseara dit urecljili-a natslor
§ chirusescu (chi-ru-sés-cu) vb IV chirusii (chi-ru-síĭ), chiruseam (chi-ru-seámŭ), chirusitã (chi-ru-sí-tã), chirusiri/chirusire (chi-ru-sí-ri) – ungu (dau) cu tsearã un lucru tra si s-facã ma mushat (si nyiliceascã, s-dãnãseascã ma multu, etc.)
{ro: cerui}
{fr: cirer, enduire de cire}
{en: wax}
§ chirusit (chi-ru-sítŭ) adg chirusitã (chi-ru-sí-tã), chirusits (chi-ru-sítsĭ), chirusiti/chirusite (chi-ru-sí-ti) – tsi easti dat (umtu) cu tsearã
{ro: ceruit}
{fr: ciré, enduit de cire}
{en: waxed}
§ chirusi-ri/chirusire (chi-ru-sí-ri) sf chirusiri (chi-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti chirusit
{ro: acţiunea de a cerui; ceruire}
{fr: action de cirer, d’enduire de cire}
{en: action of waxing}
ureaclji/ureaclje
ureaclji/ureaclje (u-reá-clji) sf ureclji (u-ré-clji) – dauãli hãlãts (mãdulari), di-unã parti sh-di-alantã a caplui, cu cari avdi omlu (pravda) sh-cari ari trei pãrtsã, cu-atsea di nafoarã tsi s-veadi ca unã soi di pheat (hunii), sh-alanti dauã (di mesi sh-di nãuntrul a caplui) tsi nu s-ved; zilji;
(expr:
1: ureaclja-a aclui = guva di ac prit cari s-treatsi hirlu; coaca-a aclui; mãgheaua (a aclui);
2: ureaclji di tisagã = unã di dauãli giumitãts (oclji) di tisagã, di-unã parti sh-di-alantã ca dauã tastri (gechi), tu cari s-bagã lucri;
3: ureaclji di sãmar = soea di cãrlidzi di la sãmar (cutsachea) di cari s-acatsã unã furtii;
4: ureaclji di saricã = cumatã tsi spindzurã dit pãltãrli-a saricãljei, cari easti adãvgatã mash ti mushiteatsã cã nu-agiutã la tsiva; s-dzãtsi “ureaclji di saricã” ti lucrili tsi nu-aduc vãrã hãiri;
5: ureaclja-a pescului = hãlatea cu cari adilji vimtu pescul (shi alti prici tsi bãneadzã tu apã) cari sh-u-adutsi cu ureaclja-a omlui ca formã sh-ca loclu iu s-aflã (di-unã parti sh-di-alantã a caplui);
6: am ureaclja bunã = avdu ghini;
7: escu fudul di ureclji; lj-am urecljili astupati (cu bumbac); sh-lã draclu zmeanili cu urecljili-a meali = nu-avdu ghini, nu-avdu dip, escu surdu, asurdzãscu;
8: nu-avdu di ureclji = nu voi sã shtiu;
9: nu-avdu di-atsea ureaclji = mi fac cã taha nu avdu, nu voi s-ascultu, nu voi s-fac tsi-nj si caftã;
10: nu-ari ureaclja aoatsi = nu-ascultã, nu avdi, u-ari mintea aljurea, nu bagã oarã la-atseali tsi-lj si dzãc;
11: nj-mãcã (nj-lja; nj-arupi) urecljili = nj-zburashti tut chirolu; nu mi-alasã isih; nj-caftã tut chirolu idyiul lucru; etc.; mi asurdzashti;
12: nu-nj lja ureaclja = nu-achicãsescu, nu-aduchescu;
13: draclu mi-alasã di ureclji = isihãsescu, agãlisescu;
14: ãl ljau di ureaclji = dormu, lji ncljid ocljilj, l-fur somnul, nj-coc un somnu, etc.;
15: ljau (trag) di ureclji (urecljili) = (i) lu-acats di ureclji shi-lj li trag nsus; (ii) ascultu tsi sã zburashti; (iii) ascultu sh-aduchescu ghini, tsãn minti; (iv) l-vãryescu tra s-nu tsiva di fatsi un lucru;
16: bag (trag, ljau) di ureaclji = (i) aduchescu; (ii) tsãn minti;
17: hiu mash ureclji; nj-bag ureaclja; trag cu ureaclja = ascultu, caftu s-avdu;
18: nj-disfac (nj-dishcljid) urecljili = ascultu, bag oarã la-atseali tsi-nj si dzãc, nj-am cãshtigã, etc.;
19: li ciulescu urecljili = li mut urecljili cã-nj si pari cã avdzãi tsiva, tra s-avdu tsiva, tra s-avdu ma ghini; (prãvdzãli) li mprustã urecljili, li mutã, cã avdzãrã tsiva;
20: nu-nj si bati ureaclja = nu mi mealã, nu mi siclitsescu, nu-nj fac sãndzi-arãu, stau isih, nu-nj mãc inima, nu mi-aspar;
21: pi-atsea ureaclji va-nj mi bag; va-nj mi culcu pi ureaclja-atsea ndreapta = va-nj stau isih, nu va nj-aspargu isihia; nu va s-adun gaile;