DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

trup

trup (trúpŭ) sn trupuri (trú-purĭ) – ntreglu om (pravdã, lucru, idei, etc.) cu tuti pãrtsãli shi mãdularli a lui; partea tsi-armãni dit un om (unã pravdã, prici) cãndu-lj si scoati caplu, gusha, cicioarli sh-bratsãli; partea dit un arburi di la rãdãtsinã nsus pãnã iu nchisescu s-lji easã alumãchili mãri di-unã parti sh-di-alantã; partea ma mari dit un lucru (di-aradã dit mesi) cãndu-lj scots dinãparti pãrtsili tsi-lj es cãtã nafoarã; corpu; (fig:
1: trup = parti; expr:
2: mi mãcã truplu = tr-atseali tsi-am faptã, dãldãsescu, am chefi s-ljau un shcop di la cariva;
3: hiu pi trup = hiu putut, vãrtos;
4: hiu trup shi suflit trã tsiva (cariva) = hiu tut ãntreg trã tsiva (cariva) fãrã si stau pi ndauã sh-fãrã nitsiunã tsãneari nãpoi;
5: doauã sufliti tr-un trup; un suflit tu doauã trupuri = zbor tsi s-dzãtsi trã precljili tsi s-vor multu;
6: va tsã lu-adar truplu ma moali dicãt pãntica = va ti fac vinit la trup di shcoplu mari tsi va tsã dau)
{ro: trup, corp, trunchi (copac)}
{fr: corps, tronc (arbre)}
{en: body, trunk (tree)}
ex: stranjlu nj-easti lai, cãmeasha nj-easti-aroshi, truplu nj-easti albu (angucitoari: cãstãnja); truplu tut nj-lu bagã n casã sh-caplu afoarã-nj lu-alasã (angucitoari: penura); tut truplu nãuntru bãgat shi caplu afoarã-alãsat (angucitoari: penura); am nã sinduchitsã (sinduchi njicã), cu nãshti, nãshti nãuntru, si fudzeari nãshtea, nãshtea, tsi u voi io sinduchitsa? (angucitoari: suflitlu shi truplu); lailu Chitsã n sinduchitsã (fig: chivuri njicã), cari da di easi Chitsa, nu-ahãrzeashti sinduchitsa (angucitoari: suflitlu shi truplu); altsã lucreadzã cu truplu sh-altsã cu caplu; lucrash cu trup sh-cu suflit; lu-aflã truplu tu-unã parti, caplu tu-altã; cunuscurã cã easti truplu a ficiorlui; muljarea armasi cu truplu ncãrcat shi dupã noauã mesh featsi nã featã; s-alumtarã cu mãnjli, fãrã ca trupurli s-li minã dit loc; lj-adarã nã pãreaclji di stranji pri trup (s-lji yinã ghini); hiri-hiri-lj si dutsea prit trup!; un gilit aratsi ãlj tricu pit trup; lji si urdzicã tut truplu; truplu mi doari; mi-alinai pi truplu-a faglui; ursa apãrnji s-aroadã truplu-a arburilui; truplu di cãmeashi s-avea aruptã; noi vã lom cu tut trup; pulpa-lj, trup di fag bitãrnu; sh-eara pri trup
(expr: tu puteari, vãrtos); acumpãrã sh-alantu trup (fig: parti) di-ayinji, mirazea a frati-sui; ti ncãceash cu el cã ti mãca truplu
(expr: aveai chefi s-mãts shcop)

§ trupulici (tru-pu-lícĭŭ) sn trupulici (tru-pu-lí-ci) – trup njic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

urdzãcã

urdzãcã (ur-dzắ-cã) sf urdzãts (ur-dzắtsĭ) – agru-earbã (jumearã) tsi creashti prit locuri grasi (cu multi cuprii, bãlidz, etc.), tsi ari pri trup sh-pri frãndzã schinj tsi ntsapã multu, cãndu da di chealea-a omlui (u-arushashti chealea shi-lj scoati bishits) sh-cari, primuveara, cãndu easti tinirã shi crehtã, s-adunã trã mãcãruri sh-piti, icã s-usucã (shi s-fatsi “uscati”) trã mãcari earna; urticã; urdzicã; (fig:
1: urdzãcã (adg invar) = om arãu, muljari arauã; expr:
2: criscurã urdzãtsli? s-acupiri cupria = zbor tsi s-dzãtsi cãndu faptili uruti suntu-acupiriti cu fapti mushati)
{ro: urzică}
{fr: ortie}
{en: nettle}
ex: di agiun mãts sh-urdzãts; mãncãm urdzãts astãdz; mi-arãseashti pita di urdzãts uscati; yini dzua-alantã nã moashi s-adunã urdzãts, ti vãrnã pitã; li-amistica cu urdzãts shi fãtsea nã pãni; l-bãtu cu urdzãca; cu zborlu ahãt dultsi sh-ashtirnat, sh-u scoasi dit urdzãts

§ urticã (ur-tí-cã) sf urtitsi/urtitse (ur-tí-tsi) – (unã cu urdzãcã)

§ urdzicã (ur-dzí-cã) sf urdzits (ur-dzítsĭ) – (unã cu urdzãcã)
ex: easti urdzicã (fig: arauã) feata-aestã

§ urdzãcami/urdzãcame (ur-dzã-cá-mi) sf urdzãcãnj (ur-dzã-cắnjĭ) – multimi di urdzãts, loc mplin di urdzãtsi; urdzicami
{ro: urzicar}
{fr: nombre d’orties; lieu couvert d’orties}
{en: multitude of nettles; place covered by nettles}

§ ur-dzicami/urdzicame (ur-dzi-cá-mi) sf urdzicãnj (ur-dzi-cắnjĭ) – (unã cu urdzãcami)

§ urdzãcoanji/urdzãcoanje (ur-dzã-cŭá-nji) sf urdzãconj (ur-dzã-cónjĭ) – pitã di urdzãts
{ro: plăcintă de urzici}
{fr: galette faite avec des orties}
{en: Aromanian nettle pie}

§ urdzãc (ur-dzắcŭ) (mi) vb I urdzãcai (ur-dzã-cáĭ), urdzãcam (ur-dzã-cámŭ), urdzãcatã (ur-dzã-cá-tã), urdzãca-ri/urdzãcare (ur-dzã-cá-ri) – dau cu urdzãcã di cariva; nji s-arushashti chealea sh-fac bishits tu itsi parti di trup (mãnã, fatsã, etc.), cu cari ded di urdzãts; (mi) bishichedz di urdzãcã; urdzic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn