DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

abur

abur (á-burŭ) sm aburi (á-burĭ) – chicutli (ca unã soi di negurã) tsi es dit apa (dzama, grãsimea, etc.) tsi hearbi (i sta tu vimtu i la soari); (fig: abur = duh, pnevmã, vimtu)
{ro: abur}
{fr: vapeur}
{en: vapor}
ex: friptaljlu chica di grãsimi cu nishti aburi; pãnea scoati aburi; cari-sh dzãtsea cu mintea cãtã puteari au aburlji; suflitlu easti abur (fig: vimtu, duh)

§ aburos (a-bu-rósŭ) adg aburoasã (a-bu-rŭá-sã), aburosh (a-bu-róshĭ), aburoasi/aburoase (a-bu-rŭá-si) – tsi ari i scoati (poati si scoatã) aburi
{ro: aburos}
{fr: vaporeux}
{en: that releases vapors, vaporising}
ex: ca gljetslu, aratsi sh-aburos; urdzãtura aburoasã (tsi scoati aburi)

§ aburedz1 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – scot aburi; bag s-shadã tu aburi; acats aburi; mi fac aburi; xizumsescu
{ro: aburi, evapora}
{fr: vaporiser}
{en: vaporize}
ex: carnea abura (scutea aburi) pri fearica uscatã; fãntãnjli tsi abureadzã (tsi scot aburi); loclu abureadzã (scoati aburi)

§ aburat1 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), aburati/aburate (a-bu-rá-ti) – tsi ari scoasã aburi; tsi s-ari faptã aburi; tsi ari acãtsatã aburi; tsi ari shidzutã tu aburi; xizumsit
{ro: aburit}
{fr: vaporisé}
{en: vaporized}

§ aburari1/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu es aburi (cãndu tsiva fatsi, acatsã i scoati aburi); xizumsiri
{ro: acţiunea de a aburi; aburire}
{fr: action d’exhaler des vapeurs}
{en: action of vaporizing} aburescu (a-bu-rés-cu) (mi) vb IV aburii (a-bu-ríĭ), abuream (a-bu-reámŭ), aburitã (a-bu-rí-tã), aburiri/aburire (a-bu-rí-ri) – (unã cu aburedz1)
ex: geamurli s-aburirã (acãtsarã aburi); cãndu pãnea s-usucã u aburim (u bãgãm s-shadã tu aburi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arostu

arostu (a-rós-tu) sf aroasti/aroaste (a-rŭás-ti) –
1: guva tsi s-aflã tu partea di nghios a caplui di om (mãrdzinitã di dauã budzã, cu cari zburashti sh-prit cari intrã mãcarea tu trup); guva dit caplu-a prãvdzãlor (cu cari mãcã shi prit cari scot bots); arostru, gurã, muts, mutsã, mutscã, zurnã; (fig: arostu = (i) mãcari; (ii) loclu tsi s-fatsi la tsãsearea di la arãzboi (namisa di hirili di urdzãturã di nsus shi di nghios a tsãsãturiljei) prit cari treatsi suvalnitsa cu hirlu)
{ro: gură; rost}
{fr: bouche; angle formé par les fils de la chaîne et dans lequel on lance la navette}
{en: mouth}
ex: tuti dzãlili carni, carni, asãndzã va mãcãm urdzãts hearti ca s-alãxim arostul (fig: s-alãxim mãcarea); disfeci un arostu la arãzboi

§ arostru (a-rós-tru) sf aroastri/aroastre (a-rŭás-tri) – (unã cu arostu)
ex: ca arãzboilu la aroastri; tsãsui patru arostruri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãrdecicã

bãrdecicã (bãr-décĭ-cã) sf bãrdecichi/bãrdeciche (bãr-décĭ-chi) –
1: veargã;
2: limniclu tsi s-bagã la arãzboi tra s-lu facã nãvoilu s-nu s-minã, cãndu s-adunã urdzãtura; virdzeauã;
(expr:
1: lj-dau bãrdecica = lu-agunescu;
2: bãrdecica! (inter) = fudz di-aoa)
{ro: vergea; lopăţică (de la războiul de ţesut) care serveşte la înfăşurarea urzelei pe sul}
{fr: baguette; baguette qui sert à enrouler la chaîne, l’ourdissure sur l’ensouple}
{en: stick; stick serving the rolling of the warp over the roller of the loom}
ex: lj-deadi bãrdecica a gionilui
(expr: lu-aguni gionili)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlami1/cãlame

cãlami1/cãlame (cã-lá-mi) sf cãlãnj (cã-lắnjĭ) – soi di earbã tsi poati s-creascã multu mari (pãnã la 4-5 metri), cu truplu corcan, cu trei muclji sh-cu noduri tu locuri-locuri, dit cari s-fac mplitituri; trescã, trãscã, etc.
{ro: trestie}
{fr: roseau}
{en: reed}
ex: cãntã cu flueara di cãlami

§ calemi1/caleme (ca-lé-mi) sf calenj (ca-lénjĭ) shi calenuri (ca-lé-nurĭ) – cundilj (veclju, nturtsescu) di cãlami; cundilj, peanã;
(expr: am calemi bunã = ngrãpsescu ghini)
{ro: condei de trestie}
{fr: plume de roseau}
{en: reed pen}

§ calemgi (ca-lem-gi) sm calemgeadz (ca-lem-gĭádzĭ) – om tsi shtii sã ngrãp-seascã (cu calemea); om a curi tehni easti sã ngrãpseascã
{ro: care ştie să scrie; scriitor}
{fr: qui sait comment écrire; ecrivain}
{en: who knows how to write; writer}

§ calemi2/caleme (ca-lé-mi) sf calenj (ca-lénjĭ) – cãlami ndreaptã trã lucrarea-a bumbaclui cãndu s-deapinã hirili; hãlati cu cari s-deapinã hirili di lãnã; dipinãtor
{ro: haspel}
{fr: dévidoir, chevillette}
{en: reeling machine}
ex: feci tsindzãts di calenj ca s-deapin bumbac

§ cãlimisescu (cã-li-mi-sés-cu) vb IV cãlimisii (cã-li-mi-síĭ), cãlimiseam (cã-li-mi-seámŭ), cãlimisitã (cã-li-mi-sí-tã), cãlimisiri/cãlimisire (cã-li-mi-sí-ri) – ndreg urdzãtura di la arãzboi trã tsãseari
{ro: prepara urzitura pentru ţesut}
{fr: préparer l’ourdissage de la chaîne pour la toile}
{en: prepare the warp for weaving}

§ cãlimisit (cã-li-mi-sítŭ) adg cãlimisitã (cã-li-mi-sí-tã), cãlimisits (cã-li-mi-sítsĭ), cãlimisi-ti/cãlimisite (cã-li-mi-sí-ti) – (urdzãtura) tsi easti ndreaptã trã tsãseari
{ro: (urzitura) preparată pentru ţesut}
{fr: (l’ourdissage de la chaîne) préparé pour la toile}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciun1

ciun1 (cĭúnŭ) sn ciuni/ciune (cĭú-ni) –
1: lemnu lungu shi suptsãri; ciumagã, ciumag, giumac, afingi, pulean, teg, shcop, tingãli, mãciucã;
2: lemnul suptsãri (cin) di la arãzboilu di tsãseari, pri cari s-adunã ustura (urdzãtura); (fig:
1: ciun = cicior; expr:
2: tindu ciunili = fug, nj-ljau cicioarili dinanumirea, alag multu agonja)
{ro: ciomag; fuştei, picior}
{fr: perche, bâton; réglette ou baguette en bois qu’on emploie aux métiers a tisser; ronce; deux faisceaux de roseaux liés ensemble qu’on emploie à la nage; jambe}
{en: stick, rod; wooden rod used in weaving; leg}
ex: ligã nã mãntilã di un ciun (lemnu, ciumag) lungu; dã-lj cu parlu, dã-lj cu ciunlu; ciunili (leamnili di la tsãseari) tut el s-li tragã; multu lundzi li-ari ciunili (fig: cicioarili); nitsi nu videa iu cãlca, acshitsi li tindea ciunili (ahãntu agonja alãga)

§ cin (cínŭ) sn cini/cine (cí-ni) – shcop suptsãri ufilisit la arãzboilu di tsãseari; ciun
{ro: fuştei}
{fr: baguette en bois qu’on emploie aux métiers a tisser}
{en: wooden rod used in weaving}

§ nciun (ncĭúnŭ) vb I nciunai (ncĭu-náĭ), nciunam (ncĭu-námŭ), nciunatã (ncĭu-ná-tã), nciuna-ri/nciunare (ncĭu-ná-ri) – adun ustura (urdzãtura) pi ciunlu di-arãzboi;
(expr:
1: nciun tsiva = ljau tsiva tsi nu easti a meu, fãrã shtirea icã vrearea-a domnu-sui; fur, spãstrescu, ahulescu, ciulescu, etc.;
2: mi nciun = nj-ljau cicioarili dinanumirea, tindu ciunili, fug, alag multu agonja, mi fur, li spãstrescu, li cãlescu, li ciulescu, etc.)
{ro: strânge urzătura pr sulul de la război}
{fr: monter la chaîne sur l’ensouple}
{en: wrap the warp around the loom roller}
ex: nica nu shtii sã nciunã pãndza (s-adunã ustura pri ciun)

§ nciunat2 (ncĭu-nátŭ) adg nciunatã (ncĭu-ná-tã), nciunats (ncĭu-nátsĭ), nciunati/nciunate (ncĭu-ná-ti) – (ustura) tsi easti adunatã pi ciun; (ciunlu) cu ustura adunatã
{ro: (urzitoarea) care este rulată pe sul}
{fr: (chaîne) qui est monté sur l’ensouple}
{en: (the warp) that is wrapped around the loom roller}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ghiumsã

ghiumsã (ghĭum-sã) sf ghiumsi/ghiumse (ghĭum-si) – soi di misurã tsi-aspuni, cãt di mari (lungu, largu, greu, veclju, etc.) easti un lucru
{ro: un fel de măsură}
{fr: sorte de mesure}
{en: type of measure}
ex: bãgã tu-arãzboi trei ghiumsi di urdzãturã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nãvãdescu

nãvãdescu (nã-vã-dés-cu) vb IV nãvãdii (nã-vã-díĭ), nãvãdeam (nã-vã-deámŭ), nãvãditã (nã-vã-dí-tã), nãvãdiri/nãvãdire (nã-vã-dí-ri) – trec hirili di urdzãturã tu-arãzboi, prit ljitsã shi spatã, ashi cum u caftã tsãsãtura; anãvãdescu
{ro: năvădi}
{fr: ourdir, monter la chaîne}
{en: warp}
ex: nãvãdim acasã

§ nãvãdit (nã-vã-dítŭ) adg nãvãditã (nã-vã-dí-tã), nãvãdits (nã-vã-dítsĭ), nãvãdi-ti/nãvãdite (nã-vã-dí-ti) – urdzãtura tsi tricu prit ljitsã shi spatã
{ro: năvădit}
{fr: ourdi, montée (la chaîne)}
{en: warp}
ex: urdzãturli suntu nãvãditi

§ nãvãdiri/nãvãdire (nã-vã-dí-ri) sf nãvãdiri (nã-vã-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nãvãdeashti cariva tu arãzboi
{ro: acţiunea de a năvădi; năvădire}
{fr: action d’ourdir, de monter la chaîne}
{en: action po warping}

§ anãvãdescu (a-nã-vã-dés-cu) vb IV anãvãdii (a-nã-vã-díĭ), anãvãdeam (a-nã-vã-deámŭ), anãvãditã (a-nã-vã-dí-tã), anãvãdiri/anãvãdire (a-nã-vã-dí-ri) – (unã cu nãvãdescu)
ex: s-coasã shi s-anãvãdeascã

§ anãvãdit (a-nã-vã-dítŭ) adg anãvãditã (a-nã-vã-dí-tã), anãvãdits (a-nã-vã-dítsĭ), anãvãditi/anãvãdite (a-nã-vã-dí-ti) – (unã cu nãvãdit)

§ anãvãdiri/anãvãdire (a-nã-vã-dí-ri) sf anãvãdiri (a-nã-vã-dírĭ) – (unã cu nãvãdiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

plitescu

plitescu (pli-tés-cu) (mi) vb IV plitii (pli-tíĭ), pliteam (pli-teámŭ), plititã (pli-tí-tã), plitiri/plitire (pli-tí-ri) – u ndreg ustura (urdzãtura) tu arãzboi; mplitescu (per, palji, etc.); urdzãscu, ordu
{ro: urzi}
{fr: natter; ourdir, trainer}
{en: plait or braid (hair, straw); warp}
ex: tuti mplititurli tsi s-li ai plititã

§ plitit (pli-títŭ) adg plititã (pli-tí-tã), plitits (pli-títsĭ), plititi/plitite (pli-tí-ti) – urdzãt
{ro: urzit}
{fr: ourdi}
{en: braided (hair, straw); warped (linen, cloth)}

§ plitiri/plitire (pli-tí-ri) sf plitiri (pli-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pliteashti
{ro: acţiunea de a urzi; urzire}
{fr: action d’ourdir}
{en: action of braiding (hair, straw, etc.); of warping (linen, cloth)}

§ plitencã (pli-tén-cã) sf plitentsi/plitentse (pli-tén-tsi) – perlu lungu a muljerlor, mplitit ca unã i dauã coadi tsi spindzurã; pãltãnitsã, pultãnitsã, cusitsã, chicã, coadã, cuseauã
{ro: cosiţă}
{fr: tresse}
{en: braid}

§ pultãnitsã (pul-tã-ní-tsã) sf pultãnitsã (pul-tã-ní-tsã) – (unã cu plitencã)
ex: nveasta mplãtitã cu pultãnitsãli (cusitsli); cãciulã di-asimi mplãtitã cu pultãnitsã (cusitsi)

§ pãltãnitsã (pãl-tã-ní-tsã) sf – (unã cu plitencã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

spatã1

spatã1 (spá-tã) sf spãts (spắts) – parti dit arãzboi tu cari s-aflã lamili prit cari s-trec hirili di urdzãturã
{ro: spată}
{fr: ros du métier à tisser}
{en: weaver’s reed}
ex: s-leagã aruptili hiri la spatã; lihoana si nyilceashti tu spatã; cara nu easti spata bunã, hirili s-arup

§ spãtar (spã-tárŭ) sm spãtari (spã-tárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi spãts
{ro: spătar}
{fr: celui qui fait ou vend des ros de métier à tisser}
{en: maker or seller of weaver’s reed}

§ nspat (nspátŭ) vb I nspãtai (nspã-táĭ), nspãtam (nspã-támŭ), nspãtatã (nspã-tá-tã), nspãtari/nspãtare (nspã-tá-ri) – trec hirili di lãnã (bumbac, etc.) tu-arãzboi, prit spatã shi ljitsã
{ro: trece urzeala prin iţe şi spată}
{fr: passer les fils (de laine, cotton, etc.) par le ros du métier à tisser}
{en: pass the thread (wool, cotton, etc.) through weaver’s reed}
ex: ma nspãta (tritsea hirili prit spatã) cãndu njershu la nãsã

§ nspãtat (nspã-tátŭ) adg nspãtatã (nspã-tá-tã), nspãtats (nspã-tátsĭ), nspãtati/nspãtate (nspã-tá-ti) – tsi easti cu hirili tricuti prit ljitsã shi spatã
{ro: cu urzeala trecută prin iţe şi spată}
{fr: avec les fils (de laine, cotton, etc.) passés par le ros du métier à tisser}
{en: with the thread (wool, cotton, etc.) passed through weaver’s reed}
ex: di doi mesh am pãndza urdzãtã, ma ninspãtatã (hirili nitricuti prit ljitsã shi spatã)

§ nspãtari/nspãtare (nspã-tá-ri) sf nspãtãri (nspã-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu hirili suntu nspãtati
{ro: acţiunea de a trece urzeala prin iţe şi spată}
{fr: action de passer les fils (de laine, cotton, etc.) par le ros du métier à tisser}
{en: action of passing the thread (wool, cotton, etc.) through weaver’s reed}
ex: nspãtarea (tritsearea-a hirilor prit spatã) nu-i vãr lucru greu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sul

sul (súlŭ) sn suluri (sú-lurĭ) –
1: cumatã lungã dit unã lugurii lungã (hir, pãndzã, etc.) tsi si nvãrteashti, sã nfashi deavãrliga-a unui lemnu i metal;
2: chelindrul (di lemnu i metal) tsi si-anvãrteashti deavãrliga di el insush tra s-ducã, s-apitruseascã i sã ndreagã unã lugurii;
3: chelindrul (di lemnu i metal) di la volbu tsi s-bagã nãpoea-a arãzboilui, pri cari s-adunã urdzãtura; nãvoi
{ro: sul; sulul de la “volbu” care se aşează în dosul războiului de ţesut}
{fr: rouleau; ensouple}
{en: roll; beam, roller of loom}
ex: suntu doi frats: cãndu unlu s-tsindzi, alantu s-distsindzi (angucitoari: sulurli di-arãzboi); nvãrtea sulu di la-arãzboi; sul di tufechi (vearga cu cari sã ncarcã tufechea); sul di pãshpacã

§ nsul (nsúlŭ) (mi) vb I nsulai (nsu-láĭ), nsulam (nsu-lámŭ), nsulatã (nsu-lá-tã), nsula-ri/nsulare (nsu-lá-ri) – nvãrtescu nã urdzãturã i nã pãndzã pri-un sul
{ro: înfăşura urzeala pe sul}
{fr: rouler l’ourdissure sur l’ensouple}
{en: roll the warp over the roller of the loom}
ex: nsulã-nj pãndza cã s-alãsã

§ nsulat (nsu-látŭ) adg nsulatã (nsu-lá-tã), nsulats (nsu-látsĭ), nsulati/nsulate (nsu-lá-ti) – (pãndzã) cari easti anvãrtitã pi un sul; (sul tsi ari nã pãndzã-anvãrtitã pi el
{ro: (urzeala) înfăşurată pe sul; (sulul) înfăşurat de urzeală}
{fr: (ourdissure) roulée sur l’ensouple; (ensouple) enroulée}
{en: (warp) rolled over the roller; (roller) with the warped rolled over}

§ nsulari/nsulare (nsu-lá-ri) sf nsulãri (nsu-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si-anvãrteashti pãndza i urdzãtura pi sul
{ro: acţiunea de a înfăşura urzeala pe sul}
{fr: action de rouler l’ourdissure sur l’ensouple}
{en: action of rolling the warp over the roller of the loom}

§ disul (di-súlŭ) (mi) vb I disulai (di-su-láĭ), disulam (di-su-lámŭ), disulatã (di-su-lá-tã), disulari/disulare (di-su-lá-ri) – ntindu (scot, disfac) urdzãtura i pãndza tsi s-aflã nsulatã pri sulu-a arãzboilui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn