DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ar

ar (árŭ) vb I arai (a-ráĭ), aram (a-rámŭ), aratã (a-rá-tã), arari/arare (a-rá-ri) – lucredz agrul sh-adar avlãchi cu pluglu (aratrul, aletra) tra s-lu ndreg ti siminari; fac agrul, airedz, nvrag, avruguescu, vruguescu
{ro: ara}
{fr: labourer les champs}
{en: till or plough the land}
ex: tatã-su dusi la agru s-arã (s-avrugueascã); sãpats loclu or arats-lu; tutã hoara s-dusi s-arã (s-li lucreadzã agrili); ordzul lu arã boilji shi-l mãcã caljlji

§ arat1 (a-rátŭ) adg aratã (a-rá-tã), arats (a-rátsĭ), arati/arate (a-rá-ti) – (agrul) tsi fu avruguit cu aratrul; airat, nvrãgat, avruguit, vruguit
{ro: arat}
{fr: (champ) labouré}
{en: (land) tilled or ploughed}

§ arari/arare (a-rá-ri) sf arãri (a-rắri) – atsea tsi s-fatsi cãndu un agru easti arat; airari, nvrãgari, avruguiri, vruguiri
{ro: acţiunea de a ara, arare}
{fr: action de labourer les champs}
{en: action of tilling or ploughing the land}
ex: hãlãtsli di arari (di fãtsearea-a agrilor) a lucrãtorlor

§ nearat (nea-rátŭ) adg nearatã (nea-rá-tã), nearats (nea-rátsĭ), nearati/nearate (nea-rá-ti) – (agrul) tsi nu easti avruguit cu aratrul; neairat, ninvrãgat, neavruguit, nivruguit
{ro: nearat}
{fr: (champ) qui n’est pas labouré}
{en: (land) that is not tilled, nor ploughed}

§ nearari/nearare (nea-rá-ri) sf nearãri (nea-rắri) – atsea tsi s-fatsi cãndu un agru nu easti arat; neairari, ninvrãgari, neavruguiri, nivruguiri
{ro: acţiunea de a nu ara, nearare}
{fr: action de ne pas labourer les champs}
{en: action of not tilling, of not ploughing the land}

§ airedz (a-i-rédzŭ) vb I airai (a-i-ráĭ), airam (a-i-rámŭ), airatã (a-i-rá-tã), airari/airare (a-i-rá-ri) – (unã cu ar)

§ airat (a-i-rátŭ) adg airatã (a-i-rá-tã), airats (a-i-rátsĭ), airati/airate (a-i-rá-ti) – (unã cu arat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlfã

cãlfã (cãl-fắ) sm cãlfadz (cãl-fádzĭ) – om (di-aradã tinir) cari lucreadzã ma multu chiro cu-un mastur tra s-lj-u nveatsã tehnea; om cari, dupã tsi ari lucratã ma multu chiro cu un mastur tsi cunoashti ghini unã tehni, u-ari nvitsatã (shi tora ari ndreptul s-lucreadzã tu-aestã tehni); calfã, cirac, ciuraci, cireac, mucio
{ro: calfă}
{fr: apprenti, ouvrier}
{en: apprentice}
ex: trã cãsmetea-a lui, avea un cãlfã multu pirã; ari multsã cãlfadz pãrmãtarlu-a meu; cari ari ficior trã cãlfã!

§ calfã (cál-fã) sf calfi/calfe (cál-fi) – (unã cu cãlfã)
ex: am doauã calfi

§ cãlfãlãchi/cãlfãlãche (cãl-fã-lắ-chi) sf cãlfãlãchi (cãl-fã-lắchĭ) – chirolu tsi-l fatsi un cãlfã cu un mastur tra sã shi nveatsã tehnea lucrãndalui; nvitsarea-a unei tehni lucrãndalui cu un mastur
{ro: călfie}
{fr: apprentissage, compa-gnonnage}
{en: apprenticeship}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cirac

cirac (ci-rácŭ) sm cirats (ci-rátsĭ) – un (tinir) tsi va si nveatsã unã tehni sh-lucreadzã (pãnã sh-u nveatsã) cu un mastur tsi sh-cunoashti tehnea ghini; calfã, cãlfã, cireac, ciuraci, matiti, mucio
{ro: cirac, ucenic}
{fr: apprenti, ouvrier}
{en: apprentice}
ex: intrã cirac (cãlfã) la cunduragi; mini tsi escu mastur bun shi nu putui s-adar tsiva sh-tini cirac mi ntricush

§ cireac (ci-reácŭ) sm cireats (ci-reátsĭ) – (unã cu cirac)
ex: easti cireaclu a nai cama bunlu pãrmãtar

§ ciuraci (cĭu-rácĭŭ) sm ciuraci (cĭu-rácĭ) – (unã cu cirac)
ex: shi nchisi ciuracilu (cãlfãlu) atsel

§ cirãclãchi/ci-rãclãche (ci-rã-clắ-chi) sf cirãclãchi (ci-rã-clắchĭ) – chirolu tsi-l fatsi un cirac cu un mastur tra sã shi nveatsã tehnea lucrãndalui; nvitsarea-a unei tehni lucrãndalui cu un mastur
{ro: ucenicie}
{fr: apprentissage}
{en: apprenticeship}
ex: greauã eara tu-un chiro cirãclãchea

§ ciraclãchi/ciraclãche (ci-ra-clắ-chi) sf ciraclãchi (ci-ra-clắchĭ) – (unã cu cirãclãchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coasã

coasã (cŭá-sã) sf coasi/coase (cŭá-si) – hãlati di uraci (zigyits) cu unã lipidã tsi ari chipita shutsãtã niheamã sh-unã coadã lungã di lemnu, tra s-poatã s-u talji earba (grãnlu, sicara, etc.) di mprostu; cosa, cãsari
{ro: coasă}
{fr: faux, faucillon}
{en: scythe}
ex: nu cu coasa s-talji earba, dzãsi muljarea, ma cu foartica, crãshtine!; grãnlu sh-earba, cu coasa s-talji, dzãsi bãrbatlu

§ cosã (có-sã) sf cosi/cose (có-si) – (unã cu coasã)
ex: talj earbã cu cosa

§ cãsari/cãsare (cã-sá-ri) sf cãsãri (cã-sắrĭ) – (unã cu coasã)

§ cusuescu (cu-su-ĭés-cu) vb IV cusuii (cu-su-íĭ), cusueam (cu-su-ĭámŭ), cusuitã (cu-su-í-tã), cusuiri/cusuire (cu-su-í-ri) – talj earba (grãnlu, sicara, etc.) di mprostu cu coasa, ashi cum s-fãtsea tu vecljul chiro; cusescu
{ro: cosi}
{fr: faucher, couper les foins}
{en: mow}
ex: s-videarim, cum va s-pots s-u cusueshti (s-u talj earba cu coasa)?

§ cusuit (cu-su-ítŭ) adg cusuitã (cu-su-í-tã), cusuits (cu-su-ítsĭ), cusuiti/cusuite (cu-su-í-ti) – (earbã, agru) tsi eastã tãljat cu coasa; cusit
{ro: cosit}
{fr: fauché}
{en: mowed}

§ cusui-ri/cusuire (cu-su-í-ri) sf cusuiri (cu-su-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cusueashti earba, un agru, etc.; cusiri
{ro: acţiunea de a cosi; cosire}
{fr: action de faucher, de couper les foins}
{en: action of mowing}

§ cosagi (co-sa-gí) sm cosageadz (co-sa-gĭádzĭ) – omlu tsi cusueashti
{ro: cosaş}
{fr: faucheur}
{en: mower}

§ cusescu (cu-sés-cu) vb IV cusii (cu-síĭ), cuseam (cu-seámŭ), cusitã (cu-sí-tã), cusiri/cusire (cu-sí-ri) – (unã cu cusuescu)

§ cusit (cu-sítŭ) adg cusitã (cu-sí-tã), cusits (cu-sítsĭ), cusiti/cusite (cu-sí-ti) – (unã cu cusuit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

duvai/duvae

duvai/duvae (du-vá-i) sf duvãi (du-vắĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu sã ncljinã la Dumnidzã sã-lj caftã urãciunea (sã-lj caftã ljirtari, sã-lj caftã agiutor, etc.); rugãciuni, pãlãcãrii, pãrãcãlii, rigeai, rige, arige, prusufhii, prosefhii, ifcheauã, ifchii, ifhii
{ro: rugăciune}
{fr: prière}
{en: prayer}
ex: ãlj bãga duvai s-facã (s-facã rugãciuni); duvai s-facã aushlj-a-atsilui mintimen shi bun amirã!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

evluyii/evluyie

evluyii/evluyie (e-vlu-yí-i) sf evluyii (e-vlu-yíĭ) – urãciunea tsi-lj da Dumnidzãlu a omlui tra sã-lj si ducã lucrili ambar; atsea tsi fatsi preftul (pãrintili, oaspili, etc.) cãndu-lj da urãciunj a omlui; evlughii, evluii, vluyii, vluii; urãciuni, urucini, urãcinã, urcini, urciuni, rucini, rãciuni, ifchii, ifcheauã, ifhii
{ro: binecuvântare}
{fr: bénédiction}
{en: blessing}

§ evlughii/evlughie (e-vlu-ghí-i) sf evlughii (e-vlu-ghíĭ) – (unã cu evluyii)

§ vluyii/vluyie (vlu-yí-i) sf vluyii (vlu-yíĭ) – (unã cu evluyii)
ex: nu-nj da nã vluyii s-nu cher?; atumtsea va s-tsã dau sh-unã vluyii

§ vluii/vluie (vlu-í-i) sf vluii (vlu-íĭ) – (unã cu evluyii)
ex: va s-tsã dau sh-unã vluyii (urãciuni)

§ vluito (vlu-i-tó) sm vluitadz (vlu-i-tádzĭ) – (unã cu evluyii)
ex: cãt lo preftul s-bagã vuitolu (s-da urãciunea cu bãgarea pi cap a pitrãhiljiljei) s-lji ncurunã

§ evluyisescu (e-vlu-yi-sés-cu) vb IV evluyisii (e-vlu-yi-síĭ), evluyiseam (e-vlu-yi-seámŭ), evluyisitã (e-vlu-yi-sí-tã), evluyisiri/evluyisire (e-vlu-yi-sí-ri) – (Dumnidzã, preftu) lj-da urãciuni a unui om tra sã-lj si ducã lucrili ambar; evlughisescu, vluyisescu, vluisescu
{ro: binecuvânta}
{fr: bénir}
{en: bless}

§ evluyisit (e-vlu-yi-sítŭ) adg evluyisitã (e-vlu-yi-sí-tã), evluyisits (e-vlu-yi-sítsĭ), evluyisi-ti/evluyisite (e-vlu-yi-sí-ti) – tsi-lj s-ari datã urãciunj (di preftu, di Dumnidzã, di pãrinti, etc.) tra sã-lj si ducã lucrili ambar; evlughisit, vluyisit, vluisit
{ro: binecuvântat}
{fr: béni}
{en: blessed}

§ evluyisiri/evluyisire (e-vlu-yi-sí-ri) sf evluyisiri (e-vlu-yi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti evluyisit; evlughisiri, vluyisiri, vluisiri
{ro: acţiunea de a binecuvânta; binecuvântare}
{fr: action de bénir}
{en: action of blessing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ifchii/ifchie

ifchii/ifchie (if-chí-i) sf ifchii (if-chíĭ) – atsea tsi-lj oarã Dumnidzãlu a omlui tra sã-lj si ducã lucrili ambar; atsea tsi fatsi preftul (pãrintili, oaspili, etc.) cãndu-l vluyiseashti omlu; soi di duvai (dyeavasi) tsi u fatsi preftul tu bisearicã; psãltisirea (dyeavasea) tsi u fatsi preftul cãndu muljarea lihoanã s-dutsi cu natlu la bisearicã trã prota oarã dupã amintari; ifhii, ifcheauã, urãciuni, urucini, urãcinã, urcini, urciuni, rucini, rãciuni; evluyii, vluyii, vluii
{ro: binecuvântare, molitfă}
{fr: bénédiction, oraison}
{en: blessing, prayer}

§ ifcheauã (if-chĭá-ŭã) sf ifcheali/ifcheale (if-chĭá-li) – (unã cu ifchii)

§ ifhii/ifhie (if-hí-i) sf ifhii (if-híĭ) – (unã cu ifchii)

§ efhii/efhie (ĭef-hí-i) sf efhii (ĭef-híĭ) – (unã cu ifchii)
ex: nu sh-ari loatã nica efhia

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

matimã

matimã (má-thi-mã) sf matimati/matimate (ma-thí-ma-ti) shi mãtinj (mắ-thinjĭ) – unã nvitsãturã tsi u lja di la dascalu-a lui, un tinir tsi s-dutsi la sculii; lucru nvitsat di-un tinir di la un mastur (cum s-u facã unã tehni); paradusi, nvitsãturã
{ro: lecţie}
{fr: leçon}
{en: lesson}
ex: lj-deadi unã matimã (nvitsãturã) bunã; ahtari matimã vã da (ahtari nvitsãturã vã fatsi) dascalu?; mi bãgã tu matimã

§ matiti (ma-thi-tí) sm matitadz (ma-thi-tádzĭ) – ficior tsi s-dutsi la sculii; tinir tsi nveatsã unã tehni di la un mastur; grãmãtic, cirac, cireac, ciuraci, calfã, mucio
{ro: elev, ucenic}
{fr: écolier, apprenti}
{en: student, apprentice}
ex: eara tu sculia-a noastrã nã sutã di matitadz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mucio

mucio (mú-cĭo) invar – (tinir) tsi va si nveatsã unã tehni sh-lucreadzã (pãnã s-u nveatsã) cu un mastur tsi sh-cunoashti tehnea ghini; cariva tsi tora nchiseashti s-facã un lucru shi nu para shtii cum s-lu facã ghini; tinir ageamit cari nu-sh cunoashti ghini tehnea (icã nu shtii ghini asteali tsi fatsi); calfã, cãlfã, cirac, ciuraci, cireac, ageamit
{ro: ucenic, simplist}
{fr: (jeune) apprenti, sans expérience, simplet}
{en: apprentice}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã