DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cur2

cur2 (cúrŭ) vb I curai (cu-ráĭ), curam (cu-rámŭ), curatã (cu-rá-tã), curari/curare (cu-rá-ri) – fac si s-chearã murdãrilja (lãvilja, lera, lãtura, etc.) tsi s-aflã pri lucri (cu larea-a lor, cu apa, cu mãna, etc.); scot lucri dit un loc (earbã dit grãdinã, neaua di pri cali, etc.) cã nu voi s-armãnã aclotsi iu suntu (cã-nj fac znjii); scot coaja di pri yimishi (pãtãts, ou, nucã, etc.); scot hirili di la pãstalji (pãstalja di pi fisulj, gãrnutsãli di pri topa di cãlãmbuchi, etc.); spãstrescu, nãscãrsescu, nãschirsescu, anãschirsescu, anischirsescu, cãtãrãsescu, cãtãrisescu;
(expr: mi curai (di tuti) = ascãpai, li ded (tuti))
{ro: curăţa, coji, dezghioca, desfăca (porumbul)}
{fr: nettoyer, peler, éplucher, écosser, égrener}
{en: clean, peel, skin, shell, hull}
ex: curã unglja a calui; li curash pãtãtsli? (lã scoasish coaja-a pãtãtslor?); curãm grãdina di erghi; du-ti s-curi pãstãljli; l-curarã cãlãmbuchilu

§ curat2 (cu-rátŭ) adg curatã (cu-rá-tã), curats (cu-rátsĭ), curati/curate (cu-rá-ti) – tsi-lj s-ari scoasã murdãrilja (lãvilja, lera, lãtura, etc.); tsi-lj s-ari scoasã earba (dit grãdinã), neaua (di pri cali), coaja (di pri yimishi, pãtãts, ou, nucã, etc.); spãstrit, nãscãrsit, nãschirsit, anãschirsit, anischirsit, cãtãrãsit, cãtãrisit
{ro: curăţat, cojit, dezghiocat, desfăcat (porumbul)}
{fr: nettoyé, pelé, épluché, écossé, égrené}
{en: cleaned, peeled, skined, shelled, hulled}
ex: yin curat (limpidi); cucoashi curati (cu coaja scoasã); pãstãlj curati di hiri (dit cari si scoasirã hirili); s-u veadã grãdina curatã di erburi; yipturli eara curati (lji s-avea scoasã lucrili xeani) shi aleapti dupã simintsã

§ curari2/curare (cu-rá-ri) sf curãri (cu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-curã tsiva; spãstriri, nãscãrsiri, nãschirsiri, anãschirsiri, anischirsiri, cãtãrãsiri, cãtãrisiri
{ro: acţiunea de a curăţa, de a coji, de a dezghioca, de a desfăca (porumbul); curăţare, cojire, dezghiocare; desfăcare}
{fr: action de nettoyer, de peler, d’éplucher, d’écosser, d’égrener}
{en: action of cleaning, of peeling, of skinning, of shelling, of hulling}
ex: arizlu sh-lintea vor curari (va si s-aleagã, s-lã si scoatã, chetsrãli sh-alti lucri tsi s-aflã amisticati tu eali); curarea-a lintiljei (aflarea sh-arcarea-a chetsrãlor dit linti), nj-lo tutã dimneatsa; s-ursits, s-curãm grãnlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

slut

slut (slútŭ) adg slutã (slú-tã), sluts (slútsĭ), sluti/slute (slú-ti) – cari ari unã vidzutã (slupi) tsi nu u-arãseashti ocljul a omlui; tsi nu easti mushat tu videari; urãt, urut, salchiu, taxes
{ro: urât}
{fr: laid}
{en: ugly}
ex: ari un ficior slut (urãt)

§ slutichi/slutiche (slu-tí-chi) sf slutichi (slu-tíchĭ) – catandisea-a atsilui cari easti slut; harea tsi-l fatsi pri cariva s-aspunã slut; urãteatsã, urãtsami, uruteatsã, urutsami, urteatsã, urtsami
{ro: urâţenie}
{fr: laideur}
{en: ugliness}

§ slutsãscu (slu-tsãs-cu) vb IV slutsãi (slu-tsắĭ), slutsam (slu-tsámŭ), slutsãtã (slu-tsắ-tã), slutsãri/slutsãre (slu-tsắ-ri) – fac tsiva tra s-hibã slut; urãtsãscu, urutsãscu, urtsãscu
{ro: urâţî}
{fr: faire ou devenir laid}
{en: uglify, make or become ugly}

§ slutsãt (slu-tsắtŭ) adg slutsãtã (slu-tsắ-tã), slutsãts (slu-tsắtsĭ), slutsãti/slutsãte (slu-tsắ-ti) – tsi s-ari faptã slut; urãtsãt, urutsãt, urtsãt
{ro: urâţât}
{fr: fait ou devenu laid}
{en: uglified, made ugly}

§ slutsãri/slutsãre (slu-tsắ-ri) sf slutsãri (slu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-adarã slut; urãtsãri, urutsãri, urtsãri
{ro: acţiunea de a urâţî; urâţâre}
{fr: action de faire ou de devenir laid}
{en: action of uglifying, action of making or becoming ugly}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

urãt1

urãt1 (u-rắtŭ) adg urãtã (u-rắ-tã), urãts (u-rắtsĭ), urãti/urãte (u-rắ-ti) – cari ari unã vidzutã tsi nu lu-arãseashti ocljul a omlui; tsi nu easti mushat tu videari; tsi nu-ari unã purtari bunã; chiro ncljis, ntunicat, arcuros, cu ploai i cu neauã; tsi easti arãu (lai, slab); urut, slut, taxes, salchiu, slab, lai; (fig:
1: urãt ca loclu; urãt ca fatsa-a loclui = multu urãt;
2: nj-easti urãt; nu nj-aflu loclu di urãt = nji s-aurashti cã nu-am tsiva s-fac tra sã-nj treacã oara; bizirsescu, mi plictisescu, mi siclitsescu)
{ro: urât, urâcios, odios, rău}
{fr: laid, affreux, odieux, mauvais}
{en: ugly, hideous, odious, wicked, bad}
ex: multu urãt easti; eara adratã s-amparã urãtã (slutã), tra s-nu u cunoascã; poati s-lipseascã tu-unã oarã urãtã (lai, slabã, greauã); minduirli-atseali ma urãti (slabi, lãi); eara urãt ca loclu
(expr: multu urãt); nu grirã zbor urãt (slab, lai) tr-amirãlu

§ urãteatsã (u-rã-teá-tsã) sf urãtets (u-rã-tétsĭ) – harea tsi-l fatsi pri cariva (i tsiva) s-aspunã urãt; catandisea-a atsilui cari easti urãt; cariva (tsiva) tsi easti urãt; uruteatsã, urãtsami, urutsami, urteatsã, urtsami, slutichi, slãbintsã, lãeatsã; (fig: urãteatsã = (i) lucru multu-arushinos; (ii) cariva (tsiva) tsi easti urãt)
{ro: urâţenie, răutate}
{fr: laideur, méchanceté, méfait, vilenie}
{en: ugliness, wi-ckedness, misdeed, meanness}
ex: featsish mari urãtets (lãets); napa-i vãrnã urãteatsã (lãeatsã)?; urãtetsli (lãetsli) nu s-curmarã

§ urãtsami/urãtsame (u-rã-tsá-mi) sf urãtsãnj (u-rã-tsắnjĭ) – (unã cu urãteatsã)
ex: ts-aflash featã s-badz di cali, s-lja urãtsamea-a loclui

§ urãciuni2/urãciune (u-rã-cĭú-ni) sf urãciunj (u-rã-cĭúnjĭ) – (unã cu urãteatsã)
ex: urãciunea (urãteatsa) a ficiorlor easti cunuscutã tu tutã hoara; cu urãciunea (fig: atsea sluta, feata-atsea urutã) va si nsoarã?

§ urãtsãscu (u-rã-tsãs-cu) vb IV urãtsãi (u-rã-tsắĭ), urãtsam (u-rã-tsámŭ), urãtsãtã (u-rã-tsắ-tã), urãtsãri/urãtsãre (u-rã-tsắ-ri) – mi-adar urãt; fac tsiva tra s-hibã urãt; urutsãscu, urtsãscu, slutsãscu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn