DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

evluyii/evluyie

evluyii/evluyie (e-vlu-yí-i) sf evluyii (e-vlu-yíĭ) – urãciunea tsi-lj da Dumnidzãlu a omlui tra sã-lj si ducã lucrili ambar; atsea tsi fatsi preftul (pãrintili, oaspili, etc.) cãndu-lj da urãciunj a omlui; evlughii, evluii, vluyii, vluii; urãciuni, urucini, urãcinã, urcini, urciuni, rucini, rãciuni, ifchii, ifcheauã, ifhii
{ro: binecuvântare}
{fr: bénédiction}
{en: blessing}

§ evlughii/evlughie (e-vlu-ghí-i) sf evlughii (e-vlu-ghíĭ) – (unã cu evluyii)

§ vluyii/vluyie (vlu-yí-i) sf vluyii (vlu-yíĭ) – (unã cu evluyii)
ex: nu-nj da nã vluyii s-nu cher?; atumtsea va s-tsã dau sh-unã vluyii

§ vluii/vluie (vlu-í-i) sf vluii (vlu-íĭ) – (unã cu evluyii)
ex: va s-tsã dau sh-unã vluyii (urãciuni)

§ vluito (vlu-i-tó) sm vluitadz (vlu-i-tádzĭ) – (unã cu evluyii)
ex: cãt lo preftul s-bagã vuitolu (s-da urãciunea cu bãgarea pi cap a pitrãhiljiljei) s-lji ncurunã

§ evluyisescu (e-vlu-yi-sés-cu) vb IV evluyisii (e-vlu-yi-síĭ), evluyiseam (e-vlu-yi-seámŭ), evluyisitã (e-vlu-yi-sí-tã), evluyisiri/evluyisire (e-vlu-yi-sí-ri) – (Dumnidzã, preftu) lj-da urãciuni a unui om tra sã-lj si ducã lucrili ambar; evlughisescu, vluyisescu, vluisescu
{ro: binecuvânta}
{fr: bénir}
{en: bless}

§ evluyisit (e-vlu-yi-sítŭ) adg evluyisitã (e-vlu-yi-sí-tã), evluyisits (e-vlu-yi-sítsĭ), evluyisi-ti/evluyisite (e-vlu-yi-sí-ti) – tsi-lj s-ari datã urãciunj (di preftu, di Dumnidzã, di pãrinti, etc.) tra sã-lj si ducã lucrili ambar; evlughisit, vluyisit, vluisit
{ro: binecuvântat}
{fr: béni}
{en: blessed}

§ evluyisiri/evluyisire (e-vlu-yi-sí-ri) sf evluyisiri (e-vlu-yi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti evluyisit; evlughisiri, vluyisiri, vluisiri
{ro: acţiunea de a binecuvânta; binecuvântare}
{fr: action de bénir}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ifchii/ifchie

ifchii/ifchie (if-chí-i) sf ifchii (if-chíĭ) – atsea tsi-lj oarã Dumnidzãlu a omlui tra sã-lj si ducã lucrili ambar; atsea tsi fatsi preftul (pãrintili, oaspili, etc.) cãndu-l vluyiseashti omlu; soi di duvai (dyeavasi) tsi u fatsi preftul tu bisearicã; psãltisirea (dyeavasea) tsi u fatsi preftul cãndu muljarea lihoanã s-dutsi cu natlu la bisearicã trã prota oarã dupã amintari; ifhii, ifcheauã, urãciuni, urucini, urãcinã, urcini, urciuni, rucini, rãciuni; evluyii, vluyii, vluii
{ro: binecuvântare, molitfă}
{fr: bénédiction, oraison}
{en: blessing, prayer}

§ ifcheauã (if-chĭá-ŭã) sf ifcheali/ifcheale (if-chĭá-li) – (unã cu ifchii)

§ ifhii/ifhie (if-hí-i) sf ifhii (if-híĭ) – (unã cu ifchii)

§ efhii/efhie (ĭef-hí-i) sf efhii (ĭef-híĭ) – (unã cu ifchii)
ex: nu sh-ari loatã nica efhia

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

or

or (órŭ) vb I urai (u-ráĭ), uram (u-rámŭ), uratã (u-rá-tã), urari/urare (u-rá-ri) – lj-fac rigeai al Dumnidzã s-nj-agiutã tu banã (s-mi-agiutã tu oara di-ananghi); mi ncljin la Dumnidzã; lj-caftu (lj-pricad, lj-fac rigeai) a unui sã-nj facã unã vreari tsi u-am (un bun, unã hari, etc.); lj-dzãc a unui zboarã di alãvdari shi haraua tsi u-aduchescu cãndu avdu lucrili buni tsi ari faptã; lj-dzãc a unui (ti numa-a lui, bunãoarã) vrearea tsi u am ca lucrili sã-lj si ducã-ambar tu banã, s-hibã sãnãtos; lj-dzãc mirachea tsi u-am tra si s-vindicã agonja di-unã lãngoari tsi u-ari, etc.; aor, rog, ruguescu, pricad, mi-angrec, pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, pãrlãcãrsescu
{ro: ruga; ura, felicita}
{fr: prier; souhaiter, féliciter}
{en: pray; congratulate, wish the best}
ex: vã or (pãlãcãrsescu), nu mi cãrtits; nivolje, ti or (ti pãlãcãrsescu!); vã or (cad rigeai) s-nji spunets; durutili di mami la Dumnidzã oarã (caftã, sã ncljinã) s-bãneadzã; lã oarã ca s-bãneadzã; s-yinã soatsili sã-nj oarã; lj-urai trã numã; lã urã cãti buni sunt tu loc; njarsim s-lji urãm anj multsã; oarã-lj “cali-ambar”

§ uredz (u-rédzŭ) vb I urai (u-ráĭ), uram (u-rámŭ), uratã (u-rá-tã), urari/urare (u-rá-ri) – (unã cu or)
ex: calea mbar tini sã-lj uredz (ori)

§ urat1 (u-rátŭ) adg uratã (u-rá-tã), urats (u-rátsĭ), urati/urate (u-rá-ti) – (Dumnidzã) tsi-lj s-ari faptã unã rigeai; tsi easti pãlãcãrsit di cariva sã-lj facã unã hari; tsi-lj si-angricã cariva; tsi-lj s-ari dzãsã di cariva zboarã di-alãvdari (tri-atseali tsi-ari faptã) i di vreari tra sã-lj si ducã trãninti lucrili ambar; aurat, rugat, ruguit, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, pãrlãcãrsit
{ro: rugat; urat, felicitat}
{fr: prié; à qui on a souhaité quelque chose, félicité}
{en: prayed; congratulated, wished the best}

§ urari/urare (u-rá-ri) sf urãri (u-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi (atsea tsi s-aproachi) cãndu s-oarã; aurari, rugari, ruguiri, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, pãrlãcãrsiri; urãciuni, urciuni, urãcinã, urcinã, rãciuni, etc.
{ro: acţiunea de a ruga, de a ura, de a felicita; rugăminte, urare, urări, felicitări}
{fr: action de prier, de souhaiter, de féliciter; prière, félicitations}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn