DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

frãndzã1

frãndzã1 (frắn-dzã) sf frãndzã (frắn-dzã) – lucrili verdzã (ca nãshti acoali njits, multi ori lundzi icã arucutoasi) tsi crescu pri lumãchili di arburi (icã es dit truplu di earbã, lilici, etc., tsi treamburã cãndu li bati vimtu, tsi s-usucã sh-cad earna) sh-cu cari arburlji (erghili, lilicili) adilji shi pot s-ufiliseascã ineryia-a soarilui; frundzã, foalji;
(expr:
1: frãndzã compusã – frãndzã ma mari, adratã dit ma multi frãndzã ma njits, tsi pãrnjescu (i) dit un singur loc icã (ii) di pri unã njicã lumãchitsã (axã);
2: frãndzã palmatã – frãndzã tsi sh-adutsi ca palma di la mãna omlui;
3: frãndzã uvalã – frãndzã sprilungã, arucutoasã, tsi sh-u-adutsi cu oulu di gãljinã;
4: talji frãndzã a cãnjlor = nu fatsi tsiva di hãiri;
5: cãt tradzi frãndza sh-arina = multu di multu, cãti frãndzã sh-arinã ari tu lumi;
6: dit frãndzãli di inimã; dit frãndzãli dit hicat = dit ahãndamea-a inimãljei, a hicatilor, a suflitlui;
7: s-shutsã frãndza; s-turnã frãndza = s-alãxirã lucrili;
8: trec tu frãndza-a atsilor... = trec tu-arada-a atsilor...)
{ro: frunză}
{fr: feuille (d’une plante)}
{en: leaf (of plant)}
ex: unã cãti unã frãndzãli s-arupea shi cãdea; adunã nãsã frãndzã dit arburli atsel; arburli deadi frãndzã; deadi frãndza, vinji prumuveara; acumpãrai frãndzã di cirici di mitasi; frãndzãli di pi pom ngãlbinirã di seatsitã; tãljem frãndzã di fag trã calj; s-aibã aveari, cãt tradzi frãndza sh-arina
(expr: multu di multu, cãti frãndzã ari tu lumi); pãnã tu frãndzãli di inimã
(expr: pãnã tu ahãndamea-a suflitlui); u turnã frãndza shi bãgã zbor, cã-lj ljartã tuti cãti-lj featsi; lu-avea tricutã di multu tu frãndza-a
(expr: tu-arada-a) atsilor tsi nu s-toarnã dit lumea-alantã

§ frundzã (frún-dzã) sf frundzã (frún-dzã) – (unã cu frãndzã1)
ex: dinãoarã deadi frundzã, lãludz shi gortsã; ahiurhirã s-cadã frundzãli; trimura ca frundza; frundzã veardi di sicarã; sunã chetri, frundza s-minã; plãndzea dit frundza di hicati
(expr: dit ahãndamea-a suflitlui); pi Chendra ãl strãpundzi tru-a inimãljei frundzi
(expr: pãnã tu-ahãndamea-a inimãljei)

§ frãnzã (frắn-zã) sf frãnzã (frắn-zã) – (unã cu frãndzã1)
ex: uhtã dit frãnzãli di inimã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fundusescu2

fundusescu2 (fun-du-sés-cu) (mi) vb IV fundusii (fun-du-síĭ), funduseam (fun-du-seámŭ), fundusitã (fun-du-sí-tã), fundusi-ri/fundusire (fun-du-sí-ri) – (arburi) tsi s-fatsi tufos cã s-acoapirã cu multi frãndzã shi alumãchi (multi ori apitrusiti unã pristi-alantã); (pãduri) tsi sã ndeasã cu multsã arburi (un ningã-alantu) mplinj di frãndzã sh-alumãchi; (peri) tsi crescu, sã ndeasã shi s-fac spesh shi stufosh; (arburi) s-acoapirã primuveara cu multi frãndzã verdzã; tufusescu, nvirdzãscu, nfrundzãscu
{ro: deveni tufos; înfrunzi}
{fr: devenir touffu; reverdir, se couvrir de feuilles}
{en: become thick and bushy; cover with leaves}
ex: fundusirã (nvirdzãrã) arburli n pãduri

§ fundusit2 (fun-du-sítŭ) adg fun-dusitã (fun-du-sí-tã), fundusits (fun-du-sítsĭ), fundusiti/fundusite (fun-du-sí-ti) – (arburi, pãduri, per) tsi s-featsi tufos; (arburi) tsi s-ari acupiritã cu multi frãndzã verdzã; tufusit, nvirdzãt, nfrundzãt
{ro: devenit tufos; înfrunzit}
{fr: devenu touffu; recouvert de feuilles}
{en: that became bushy; covered with leaves}

§ fundusiri2/fundusire (fun-du-sí-ri) sf fundusiri (fun-du-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (arburli, pãdurea, perlu) s-funduseashti; acupiriri cu multi frãndzã; fãtseari tufos; tufusiri, nvirdzãri, nfrun-dzãri
{ro: acţiunea de a deveni tufos, de a înfrunzi; înfrunzire}
{fr: action de devenir touffu; de se couvrir de feuilles}
{en: action of becoming thick and bushy; of covering with leaves}

§ fundutos (fun-du-tósŭ) adg fundutoasã (fun-du-tŭásã), fundutosh (fun-du-tóshĭ), fundutoasi/fundutoase (fun-du-tŭá-si) – (ponj, arburi) tsi au multi frãndzi shi alumãchi (multi ori apitrusiti unã pristi-alantã); (pãduri) tsi ari multsã arburi (un ningã-alantu) mplinj di frãndzã sh-alumãchi; (peri) tsi suntu spesh shi ndisats; stufutos, stuputos, fundutos, tufos, des, spes, ndisat, picnos
{ro: tufos}
{fr: touffu, épais}
{en: bushy, thick}
ex: s-alinã pri un arburi fundutos (stufutos) s-treacã noaptea; cu mustatsa fundutoasã (stufoasã); giuneapinj fundutosh (cu multi frãndzã); chiparish analtu shi multu fundutos

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tufã1

tufã1 (tú-fã) sf tufi/tufe (tú-fi) –
1: arburi njic sh-fundutos cu multi frãndzã shi alumãchi (cari, multi ori, es ndreptu dit arãdãtsina-a lui); arburi njits shi fundutosh tsi crescu deadun sh-nu-alasã multu loc namisa di elj; tufani, tufish;
2: mãnuclju di-alumãchi i lãludz; vãndachi, fãndachi, mãrdar, mãnuclju, dimati
{ro: tufă, buchet} {fr buisson: bouquet}
{en: bush, thicket, bunch (of branches, flowers)}
ex: voi s-adar nã tufã (mãnuclju di lãludz?); cati tufã (tufish) sh-cãpitanlu; casi njits s-ascundea sum tufili di ponj; tufa cu cipet; lã ishirã n cali cãndu yinea, cu tufi (vãndãchi) di flori; bãgã sum cãpitãnj unã tufã (vãndachi) di vãsileac; nj-adusi nã tufã (mãnuclju, ligãturã) di tseapã

§ tuficã (tu-fí-cã) sf tufitsi/tufitse (tu-fí-tsi) shi tufici/tufice (tu-fí-ci) – tufã njicã, tufã (di-alunj); tumbã di lãludz
{ro: tufă mică, buchet (de flori)}
{fr: buisson de coudriers; bouquet (de fleurs)}
{en: thicket (of hazelnut); bunch (of flowers)}

§ tufani2/tufane (tu-fá-ni) sf tufãnj (tu-fắnjĭ) – arburi njic sh-fundutos, cu multi frãndzã shi alumãchi cari es (multi ori) ndreptu dit arãdãtsina-a lui; arburi njits shi fundutosh tsi crescu deadun sh-nu-alasã multu loc namisa di elj; tufã, tufish, ljanurã
{ro: boschet}
{fr: bosquet}
{en: thicket}
ex: s-ascumsi pit tufãnj shi l-ascãpã dit mãnã

§ tufish (tu-físhĭŭ) sn tufishi/tufishe (tu-fí-shi) – (unã cu tufani2)
ex: tu un tufish (tufã, tufani) vidzui un cap di gumar; suntu pulj tsi fac cuibarili pit tufishi

§ tufos (tu-fósŭ) adg tufoasã (tu-fŭá-sã), tufosh (tu-fóshĭ), tufoasi/tufoase (tu-fŭá-si) – (ponj, arburi) tsi au multi frãndzi shi alumãchi (multi ori apitrusiti unã pristi-alantã); (pãduri) tsi ari multsã arburi (un ningã-alantu) mplinj di frãndzã sh-alumãchi; (peri) tsi suntu spesh shi ndisats; stufos, stufutos, stuputos, fundutos, des, spes, ndisat, picnos
{ro: stufos, des}
{fr: touffu; épais}
{en: bushy, thick, dense}
ex: pãduri tufoasã (stufoasã, fundutoasã); pãduri di chinj tufosh (mplinj di-alumãchi shi atsi); easti tufoasã salata; sum tufoasi (speasi, stufoasi) sufrãntseali

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

undzescu

undzescu (un-dzés-cu) (mi) vb IV undzii (un-dzíĭ), undzeam (un-dzeámŭ), undzitã (un-dzí-tã), undziri/undzire (un-dzí-ri) –
1: am entipusea cã atseali tsi ved (avdu, nj-si spuni, etc.) sh-u-aduc cu…(un lucru shtiut); par, apar, ambar, ampar;
2: am hãri (fatsã, boi, mushuteatsã, etc.) ca atseali avuti di un altu; nj-u-aduc tu hãri cu cariva; bag un lucru tu-un loc tsi-lj si ndreadzi tamam cum lipseashti (tsi easti, tsi-lj yini ghini, tsi-lj si uidiseashti); aundzescu, unzescu, nj-u-aduc, tiryisescu, uidisescu, udisescu, idusescu, uidescu, sãmãrusescu;
3: ãnj si cadi; ãnj da (di mãnã); ãnj yini (pi gaidã); ãnj cadi (tu pãzari); ãnj si ndreadzi (lucrul, huzmetea), etc.;
4: ãnj sta (nj-prindi) ghini (un lucru, un stranj tsi portu, etc.)
{ro: părea; (se) asemăna; fi convenabil, a i se cade; a-i sta bine, potrivi}
{fr: paraître, sembler, ressembler; être convenable; aller; seoir}
{en: seem likely; resemble; be convenient; show (fit) well on}
ex: undzescu (nj-si pari cã hiu) capitane tu-aumbra dit curii; undzea (pãrea, lugursea) cã vrea s-da ndriptati a hãngilui; undzeashti (s-cadi) pri doxã-Lj a lui di tinjii s-nã ncljinãm; nu undzeashti (pari) s-hibã lucru bun; ari a cui s-undzeascã (cu cari si sh-u-aducã; cu cari si s-uidiseascã); cari s-nu undzeascã (ma s-nu sh-u-aducã), va s-anjurdzeascã; zboarã anusti nu ts-undzescu (nu-ts sta ghini; nu sh-u-aduc cu haractirlu-a tãu); undzeashti (tsã si cadi, easti ghini) s-tats; di-anda eara armãnjlji stoc, tsi sh-undzea lailu di loc (tsi ghini-lj stãtea, prindea a lailui di loc); undzescu (minduescu, lugursescu) s-fug; lj-undzescu multu (lj-yin multu ghini) stranjili tsi li feci tora ti Pashti; tsi vãrtos a njia nj-undzea ((i) nj-stãtea ghini, mi-aspunea ghini; icã (ii) tsi ghini sh-u-adutsea cu mini); nu ts-undzeashti (nu tsã sta ghini) a tsia, om aush cu-un cicior tu groapã, s-fats fapta-aestã; undzeashti (nj-si cadi a njia, lipseashti) s-mi aflu tu-unã ahtari chideri?

§ undzit (un-dzítŭ) adg undzitã (un-dzí-tã), undzits (un-dzítsĭ), undziti/undzite (un-dzí-ti) – tsi-lj s-ari pãrutã; tsi ari hãri unã soi cu cariva altu; (lucru) tsi easti uidisit tu-un loc; tsi-lj sta (lj-prindi) ghini, etc.; pãrut, ampãrut, aundzit, unzit, uidisit, tiryisit, etc.
{ro: părut; asemănat; convenabil, potrivit}
{fr: paru, semblé, ressemblé; ressemblant; convenable; allé}
{en: seemed likely; resembled; resembling; convenient; shown (fitted) well on}
ex: cum easti undzitã (cum ãlj si cadi s-hibã); doilji suntu undzits (cu prãxi buni)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn