DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alifii/alifie

alifii/alifie (a-li-fí-i) sf alifii (a-li-fíĭ) – unã soi di lugurii mãz-goasã (multi ori cu yitrii nuntru) cu cari oaminjlji sh-ungu (freacã) chealea (cã-i uscatã, cã-lj mãcã, cã-i lãndzitã, etc.); alihii, alfii, chiralfii, mihlemi, pumadã
{ro: alifie}
{fr: onguent}
{en: ointment}
ex: alifia trã arãnji

§ alihii/alihie (a-li-hí-i) sf alihii (a-li-híĭ) – (unã cu alifii)

§ alfii/alfie (al-fí-i) sf alfii (al-fíĭ) – (unã cu alifii)

§ chiralfii/chiralfie (chi-ral-fí-i) sf chiralfii (chi-ral-fíĭ) – unã alifii adratã cu tsearã shi untulemnu; alifii, alfii, mihlemi,
{ro: alifie cu ceară şi ulei}
{fr: onguent, pommade de cire et huile}
{en: ointment, pomade of wax and oil}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aloat

aloat (a-lŭátŭ) sn aloaturi (a-lŭá-turĭ) –
1: amisticãturã di fãrinã cu apã sh-alti lucri, ca maeaua, bunãoarã, tsi u fatsi s-creascã, grãsimi, untulemnu, oauã, zahari, etc. cu cari (dupã cutseari) s-fatsi pãnea (pita, tighãnjli, dultsenjli, etc.);
2: cumatã njicã dit aestã amisticãturã tsi s-tsãni di-unã parti (tra s-hibã bãgatã ma nãpoi tu loc di maeauã tu-unã altã amisticãturã di apã shi fãrinã);
(expr:
1: (pãnea) easti aloat yiu = (pãnea) easti nicoaptã;
2: escu un aloat = escu om moali, molav, mulashcu, eavashcu, prãhar;
3: mi fac aloat = mi fac moali ca aloatlu;
4: li-acãtsãm/aprindem aloaturli = nã fãtsem bunj oaspits;
5: li-aspãrdzem aloaturli = u-aspãrdzem uspitsãlja, n-anciupãm, nã ncãcem, nã cãrtim)
{ro: aluat; maia}
{fr: pâte; ferment, levain}
{en: dough; leaven, yeast}
ex: acats aloat (dit un aloat njic (maeauã) fac un aloat mari ti pãni); bãgarã aloat tu yin, di s-featsi puscã; easti ca aloat
(expr: moali, molav); li-acãtsarã ghini aloaturli
(expr: s-featsirã bunj oaspits); li-asparsirã aloaturli
(expr: si ncãcearã sh-nu s-mata urdinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arinde

arinde (a-rin-dé) sm arindedz (a-rin-dédzĭ) – hãlati tsi ari un i dauã cãtsuti astãsiti pi-unã cumatã di lemnu, cu cari omlu (ma-rangolu) aradi (arindiseashti) unã fatsã di scãndurã tra s-u facã ischi; rinde, rindeauã, strug, rucani, arucani
{ro: rindea}
{fr: rabot}
{en: (bench) plane}

§ rinde (rin-dé) sm rindedz (rin-dédzĭ) – (unã cu arinde)

§ rindeauã (rin-deá-ŭã) sf rindei (rin-déĭ) – (unã cu arinde)

§ arindisescu (a-rin-di-sés-cu) vb IV arindisii (a-rin-di-síĭ), arindiseam (a-rin-di-seámŭ), arindisitã (a-rin-di-sí-tã), arindisiri/arindisire (a-rin-di-sí-ri) – omlu (marangolu) tsi lucreadzã (da) cu-arindelu tra s-ischeadzã scãndurili; arãndisescu, arundisescu, struguescu, aruncãsescu, arucãnsescu
{ro: struji}
{fr: raboter}
{en: plane}

§ arindisit (a-rin-di-sítŭ) adg arindisitã (a-rin-di-sí-tã), arindisits (a-rin-di-sítsĭ), arindisiti/arindisite (a-rin-di-sí-ti) – (fatsã, lemnu, scãndurã) tsi easti datã (ischeatã) cu arindelu; arãndisit, arundisit, struguit, aruncãsit, arucãnsit
{ro: strujit}
{fr: raboté}
{en: planed}

§ arindisiri/arindisire (a-rin-di-sí-ri) sf arindisiri (a-rin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arindiseashti tsiva; arãndisiri, arundisiri, struguiri, aruncãsiri, arucãnsiri
{ro: acţiunea de a struji; strujire}
{fr: action de raboter}
{en: action of planing}

§ arãndisescu (a-rãn-di-sés-cu) vb IV arãndisii (a-rãn-di-síĭ), arãndiseam (a-rãn-di-seámŭ), arãndisitã (a-rãn-di-sí-tã), arãndisiri/arãndisire (a-rãn-di-sí-ri) – (unã cu arindisescu)

§ arãndisit (a-rãn-di-sítŭ) adg arãndisitã (a-rãn-di-sí-tã), arãndisits (a-rãn-di-sítsĭ), arãndisiti/arãndisite (a-rãn-di-sí-ti) – (unã cu arindisit)

§ arãndisiri/arãndisire (a-rãn-di-sí-ri) sf arãndisiri (a-rãn-di-sírĭ) – (unã cu arindisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arudzinã

arudzinã (a-ru-dzí-nã) sf arudzinj (a-ru-dzínjĭ) – luguria murnã-aroshi tsi u-acatsã herlu (sh-lu-aroadi) dupã tsi sta niheamã chiro dizvilit tu nutii; rudzinã, azgurii, zgurã, zgurii, zgureauã; (fig: arudzinã = lugurii veaclji (lucru, minduiri, idei, etc.) tsi ari canda acãtsatã arudzinã pri ea)
{ro: rugină}
{fr: rouille}
{en: rust}
ex: arudzina aroadi herlu; hearili mãcati di arudzinã; vaslu acãtsã arudzinã (zgurii); bãneadzã tu veaclja arudzinã (fig: soea veaclji di banã)

§ rudzinã (ru-dzí-nã) sf rudzinj (ru-dzínjĭ) – (unã cu arudzinã)
ex: acãtsarã rudzinã hearili tu tsilar

§ arudzinedz (a-ru-dzi-nédzŭ) vb I arudzinai (a-ru-dzi-náĭ), arudzinam (a-ru-dzi-námŭ), arudzinatã (a-ru-dzi-ná-tã), arudzinari/arudzinare (a-ru-dzi-ná-ri) – acats arudzinã; mi umplu (mi-acoapir) di-arudzinã; rudzinedz, arudzinescu, rudzinescu, zgurghisescu, azgurghisescu; (fig: arudzinedz = mi nvicljedz, aushescu, etc.)
{ro: rugini}
{fr: rouiller}
{en: rust}
ex: si-arudzinã vaslu; aushii, lãili armi nj-arudzinarã

§ arudzinat (a-ru-dzi-nátŭ) adg arudzinatã (a-ru-dzi-ná-tã), arudzinats (a-ru-dzi-nátsĭ), arudzinati/arudzinate (a-ru-dzi-ná-ti) – (her, lucru, etc.) tsi ari acãtsatã arudzinã pri el; tsi easti mplin di-arudzinã; rudzinat, arudzinit, rudzinit, zgurghisit, azgurghisit, arudzinos, rudzinos; (fig: arudzinat = veclju, aros, mãcat, etc.)
{ro: ruginit}
{fr: rouillé}
{en: rusted}
ex: az cordzã arudzinati (zgurghisiti) ma shed pri stizma goalã; pri-atsel cheptu-arudzinat (veclju, aushit)

§ arudzinari/arudzinare (a-ru-dzi-ná-ri) sf arudzinãri (a-ru-dzi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva arudzineadzã; rudzinari, arudziniri, rudziniri, zgurghisiri, azgurghi-siri
{ro: acţiunea de a rugini; ruginire}
{fr: action de rouiller}
{en: action of rusting}

§ arudzinos (a-ru-dzi-nósŭ) adg arudzinoasã (a-ru-dzi-nŭá-sã), arudzinosh (a-ru-dzi-nóshĭ), arudzinoasi/aru-dzinoase (a-ru-dzi-nŭá-si) – tsi easti cu-arudzinã pri el; tsi ari acãtsatã arudzinã; rudzinos, arudzinat, rudzinat, arudzinit, rudzinit, zgurghisit, azgurghisit; (fig: arudzinos = veclju, aros, mãcat, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arugani/arugane

arugani/arugane (a-ru-gá-ni) sf arugãnj (a-ru-gắnjĭ) – cheali (di pãputsã) lutsitã pisuprã cu unã soi di lugurii faptã dit untulemnu i arãcini; rugani, iurgani, lustrinji
{ro: lac (piele)}
{fr: cuir verni}
{en: patent leather}
ex: lãstits di-arugani

§ rugani/rugane (ru-gá-ni) sf rugãnj (ru-gắnjĭ) – (unã cu arugani)
ex: purta curdelji di rugani; sh-ruganea easti sãnãtoasã ca videla

§ iurgani/2iurgane (ĭur-gá-ni) sf iurgãnj (ĭur-gắnjĭ) – (unã cu arugani)

§ iorgani/iorgane (ĭor-gá-ni) sf iorgãnj (ĭor-gắnjĭ) – (unã cu arugani)
ex: poartã pãputsã di iorgani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

astup

astup (as-tupŭ) (mi) vb I astupai (as-tu-páĭ), astupam (as-tu-pámŭ), astupatã (as-tu-pá-tã), astupari/astupare (as-tu-pá-ri) – bag un lucru pristi (tu) unã guvã dishcljisã tra s-nu poatã s-treacã tsiva prit nãsã; acoapir unã dishcljidzãturã tra s-nu s-veadã (tra s-nu treacã tsiva); bag un dop tu-unã gurã di botsã; umplu cu lucri un sulinar di nu poati s-treacã tsiva prit el; ncljid, acoapir, etc.; (fig:
1: mi-astup; nj-u-astup = (i) mi ndop cu mãcari; (ii) nj-u ncljid gura, nu voi sã zburãscu; (iii) mãc tsiva tsi va mi facã s-nu pot s-es nafoarã, tsi va-nj da capsi; (iv) mi-acoapir; sã ncljidi, s-acoapirã tserlu cu niori; (v) mi cher, ascapit dupã unã dzeanã; expr:
2: astup multi guvi; am multi guvi tr-astupari = fac multi lucri tsi vrea fãtseari; am multi lucri tsi lipseashti s-li fac;
3: nj-astup urecljili = nu voi s-avdu tsiva di-atseali tsi-nj si spun)
{ro: astupa}
{fr: boucher}
{en: plug}
ex: astupã (u ncljisi) guva cu tsiva; sh-astupã nãrli sh-nu adilje dip; astuparã (lu-acupirirã) putslu; s-astupã avlachilu shi moara lucreadzã diznou; astupã botsa (bagã-lj doplu); s-astupã sulinarlu di la casã; s-astupats chipurli-a caljlor (s-bãgats tsiva tu chipuri tra s-nu-asunã); vai astuchi (va ncljidz) gura-a lumiljei?; lu-astupa (fig: lu ndupa) mash cu zahari; nu lã ncãpea sãmarili di carnea tsi avea astupatã (fig: di cãt s-avea ndupatã, di cãti-avea mãcatã); lj-u-astupã (fig: si ndoapã, li ndeasã, mãcã multã), nu s-agioacã; lj-astupai ali gãscã misur (fig: lj-bãgai cu zorea misur prit grumadz); cu pãradzlj-aeshti astupai multi guvi
(expr: feci multi lucri tsi lipsea fãtseari); astupã-ti! (fig: acoapirã-ti!); dzã-lj si sh-astupã gura
(expr: s-tacã, si shi ncljidã gura); s-astupã (fig: s-chiru, ascãpitã) apoea dupã dzeanã

§ astupat (as-tu-pátŭ) adg astupatã (as-tu-pá-tã), astupats (as-tu-pátsĭ), astupati/astupate (as-tu-pá-ti) – tsi s-ari ncljisã tra s-nu-alasã tsiva s-treacã; tsi-lj s-ari bãgatã un dop; ncljis, acupirit
{ro: astupat}
{fr: bouché}
{en: plugged}
ex: ari nãrli astupati (umpluti cu mixi); c-avea mãcatã tsi nu lipsea, easti multu astupat (nu poati s-easã nafoarã, sã-sh facã apa-atsea groasã, si s-cacã); nu puteam s-ishim cã nã eara usha astupatã (ncljisã); tserlu easti astupat (acupirit, mplin di niori)

§ astupari/astupare (as-tu-pá-ri) sf astupãri (as-tu-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-astupã tsiva; ncljideari, acupiriri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

botsã

botsã (bó-tsã) sf botsã (bó-tsã) – vas lungu shi strimtu (di-aradã di yilii, di hromã ncljisã), cu gushi shi gurã, tu cari s-tsãni (shi s-poartã) yinlu (untulemnul, apa, etc.); butilji, clondir, shishi, shish, dulii, fialã, vozã; (fig: botsã = (i) botsã di yin, di-arãchii; (ii) botsa cu lapti a njiclui; tsãtsa)
{ro: sticlă}
{fr: bouteille}
{en: bottle}
ex: un arap cu gusha lungã (angucitoari: botsa); unã botsã (shishi) di yin

§ butsar (bu-tsárŭ) adg butsarã (bu-tsá-rã), butsari (bu-tsárĭ), butsari/butsare (bu-tsá-ri) – (omlu) tsi fatsi i vindi botsã
{ro: care face sau vinde sticle}
{fr: fabricant ou vendeur des bouteilles}
{en: bottle maker or seller}
ex: ded la butsar s-nji ndreagã botsa

§ butsãrii/butsãrie (bu-tsã-rí-i) sf butsãrii (bu-tsã-ríĭ) – loclu iu s-fac i vindu botsã
{ro: sticlărie}
{fr: fabrique ou magasin de bouteilles}
{en: bottle store}
ex: Pãrlep ari butsãrii

§ butilji/butilje (bu-tí-lji) sf butilji/butilje (bu-tí-lji) – (unã cu botsã)
ex: adu butilja (botsa) cu yin; nu s-disparti di botsã (fig: botsa di yin); mprumutã-nj botsa; bagã-lj botsa (tsãtsa) n gurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

brushtir

brushtir (brúsh-tirŭ) sn brushtiri (brúsh-tirĭ) – numã datã la ma multi planti, cu frãndzã multu mãri sh-lãrdzi, cu lilici murni-viniti adunati stog tu arapuni mãri cu schinj, dit a curi arãdãtsinã si scoati unã bueauã cu cari pot si sã nvãpseascã lucri ca pãndza, pustavea, etc., ashi cum s-fãtsea aoa sh-un chiro; arãdãtsina aroshi di brushtur; brushturã, brostu, broshtu, broshtur
{ro: brustur, lipan}
{fr: racine rouge d’une plante servant à colorer; bardane, glouteron}
{en: red root from a plant used for coloring; burdock}
ex: ningã api sh-la cãshirishti crescu brushtiri

§ brush-turã (brúsh-tu-rã) sf brushturi (brúsh-turĭ) – (unã cu brushtir)
ex: si-ascumsi prit brushtiri

§ broshtu (brósh-tu) sn broshturi (brósh-turĭ) – (unã cu brushtir)
ex: nãs cu broshtu lucra; pãrmãtii ca broshtu shi untulemnu

§ brostu (brós-tu) sn broshturi(?) (brósh-turĭ) – (unã cu brushtir)

§ broshtur (brósh-turŭ) sn broshturi/broshture (brósh-tu-ri) – (unã cu brushtir)

§ brushtirusescu (brush-ti-ru-sés-cu) vb IV brushtirusii (brush-ti-ru-síĭ), brushtiruseam (brush-ti-ru-seámŭ), brushtirusitã (brush-ti-ru-sí-tã), brushtirusiri/brushtirusire (brush-ti-ru-sí-ri) – buisescu un lucru (pãndzã, pustavi) cu brushtir
{ro: colora cu brusturi}
{fr: colorer les tissus à l’aide des “brushtiri”}
{en: color material with “brushtiri”}
ex: adimtul nu-l brushtirusi (nu-l buisi cu brushtir)

§ brushtirusit (brush-ti-ru-sítŭ) adg brushtirusitã (brush-ti-ru-sí-tã), brushtirusits (brush-ti-ru-sítsĭ), brushtirusi-ti/brushtirusite (brush-ti-ru-sí-ti) – tsi easti buisit cu brushtir
{ro: colorat cu brusturi}
{fr: coloré à l’aide des “brushtiri”}
{en: colored with “brushtiri”}

§ brushtirusiri/brushtirusire (brush-ti-ru-sí-ri) sf brushtirusiri (brush-ti-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-buiseashti cu brushtir

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bruzgã

bruzgã (brúz-gã) sf bruzghi (brúz-ghi) – atsea tsi-armãni dupã tsi fructili (auãli, masinili, etc.) suntu cãlcati tra s-lã si scoatã dzama shi si s-facã yinlu icã untulemnul; bluzgã, bãrsii, tsipurã, cominã, cumenji, prishtinã
{ro: drojdie}
{fr: marc; résidu d’huile, de vin, etc.}
{en: marc; residue (of grapes, olives, etc. when making wine, oil, etc.)}
ex: multã bruzgã s-dipusi tu botsã

§ bluzgã (blúz-gã) sf pl(?) – (unã cu bruzgã)

§ bruzgãescu (bruz-gã-ĭés-cu) vb IV bruzgãii (bruz-gã-íĭ), bruzgãeam (bruz-gã-ĭámŭ), bruzgãitã (bruz-gã-í-tã), bruzgãiri/bruzgãire (bruz-gã-í-ri) – nj-yini acrish (puscãiturã) dit stumahi; dau nafoarã (scot, es cu zorea) dit stumahi atseali tsi-am mãcatã nãinti; vom, zvom, azvom, versu
{ro: avea aciditate stomahală; vomita}
{fr: avoir aigreur, acidité; être sur le point de vomir}
{en: have heartburn; vomit}

§ bruzgãit (bruz-gã-ítŭ) adg bruzgãitã (bruz-gã-í-tã), bruzgãits (bruz-gã-ítsĭ), bruzgãiti/bruzgãite (bruz-gã-í-ti) – tsi ari avutã acrish; tsi ari datã nafoarã prit gurã mãcarea dit stumahi; vumut, zvumut, azvumut, virsat
{ro: care a avut aciditate stomahală; vomitat}
{fr: qui a eu aigreur; qui a vomi}
{en: who had a heartburn; who had vomited}

§ bruzgãiri/bruzgãire (bruz-gã-í-ri) sf bruzgãiri (bruz-gã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bruzgãeashti; voamiri, zvoamiri, azvoamiri, vumeari, zvumeari, azvumeari, virsari
{ro: acţiunea de a avea aciditate stomahală; de a vomita}
{fr: action d’avoir aigreur; action de vomir; vomissement}
{en: action of having heartburn, of vomiting}

§ bruzgãiturã (bruz-gã-i-tú-rã) sf bruzgãituri (bruz-gã-i-túrĭ) – acrimi tsi yini dit stumahi tu gurã; atsea tsi scoati omlu dit gurã cãndu voamitã (vearsã); anãcrici, puscãiturã, vumuturã, virsãturã
{ro: acreală, aciditate stomahală; vărsătură}
{fr: aigreur, acidité; vomissement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn