DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dzatsi/dzatse

dzatsi/dzatse (dzá-tsi) num dzãts (dzắtsĭ) – numirlu “10”, namisa di noauã (9) shi unsprãdzatsi (11), ma mari di noauã sh-ma njic di unsprãdzatsi; zatsi;
(expr:
1: dzatsea = cartea di-agioc tsi aspuni pri ea numirlu dzatsi;
2: dzatsili di mes (10-li) = atsea dzuã dit mes tsi ari noauã dzãli nãinti;
3: tsintsi scoati, dzatsi mãcã = easti multu spatal, aspardzi ma multsã paradz di cãt amintã)
{ro: zece}
{fr: dix}
{en: ten}
ex: tsintsi armãnj unã pãzari, dzatsi grets, unã gumarã; dzatsi toarnã, dzatsi-ashteaptã; dzatslji vinjirã, dzatsili armasirã; di dzatslji (di-atselj dzatsi) tsachi va-nj dai un; s-amintã tu dzatsili di mes; di dzatsi ori dzati fatsi nã sutã; dzatsi vai dau, unã vai misuri; dzatsea-atsea buna
(expr: cartea di gioc atsea tsi-aspuni dzatsi)

§ zatsi/zatse (zá-tsi) num zãts (zắtsĭ) – (unã cu dzatsi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ncljid

ncljid (ncljídŭ) (mi) vb III shi II ncljish (ncljíshĭŭ), ncljideam (nclji-deámŭ), ncljisã (ncljí-sã), ncljidiri/ncljidire (ncljí-di-ri) shi ncljideari/ncljideare (nclji-deá-ri) – astup unã guvã tra s-nu poatã s-treacã cariva i tsiva prit nãsã; trag usha di casã dupã mini tra s-nu mata poatã cariva s-easã i s-intrã n casã; analtsu-un gardu deavãrliga di avlii tra s-nu poatã s-treacã cãnjlji (cãtushili, oaminjlji, etc.); bag cãpachea pristi tingire tra s-nu easã aburlji shi s-hearbã ma-agonja apa; dipun dzeanili di oclji sh-nu mata ved tsi s-fatsi deavãrliga di mini; lj-adun budzãli sh-fãltsili (tra s-da unã di-alantã) shi s-nu mata am gura dishcljisã; strãngu deadzitli di mãnã tra s-fac un bush; etc.; (fig: ncljid = (i) leg sh-aruc pri cariva tu hãpsani; flucusescu, hãpsãnescu; (ii) ljau unã apofasi; (iii) hiu sinfuni cu cariva s-bitisim un lucru; (iv) mi-aduchescu cu cariva (v) fac unã hundratã cu cariva; (vi) bitisescu un lucru; expr:
2: lji ncljid ocljilj = (i) dormu, mi-acatã somnul; (ii) mor, mi ljartã Dumnidzã; (iii) mi fac cã nu ved; nu voi s-ved tsi s-fatsi;
3: nji ncljid gura = tac, nu zburãscu, nu dzãc tsiva di-atseali tsi shtiu;
4: lji ncljid gura = fac tsiva tra s-nu mata poatã sã zburascã; nu lu-alas sã zburascã cã nu voi s-lu-ascultu;
5: (casa) nji sã ncljisi = nj-fudzi haraua sh-casa-nj s-umplu di jali (cã-nj muri cariva, cã fum mprãdats, cã nã vãtãmarã soi di-aproapea, etc.);
6: (calea) si ncljisi = nu pots s-urdinj pri cali cã ari multã neauã, cã easti fricã di furi, etc.);
7: nji ncljisi inima = mi nvirinã, mi cãrti;
8: easti ncljis la minti = nu para easti dishteptu, nu para-lj talji caplu;
9: ncljid shapti(?) anj; lji ncljid shaptilj(?) anj = bitisescu protslji shapti anj di banã; am shapti(?) anj ãntredz shi nchisescu (calcu tu) a optulea an; am shapti anj ãn cap)
{ro: închide; termina}
{fr: (en)fermer, finir; (en)clore; convenir, accepter, être d’accord}
{en: (en)close; end; agree, accept}
ex: poarta-a lui lji si ncljisi; casili tsi lj-avea ncljisã
(expr: casili dit cari fudzi haraua sh-cari lji umplurã di jali cu zulumea shi vãtãmãrli di oaminj tsi featsirã); cãljurli tuti si ncljisirã
(expr: nu s-urdinã di itia-a cã…); ncljidea tamam unsprãyinghitslji di anj (bitisea protslji unsprãyinghits di anj di banã); vor s-mi ncljidã (fig: s-mi flucuseascã, s-mi bagã tu-ahapsi); spuni, la tsi ti ncljidz?
(expr: tsi apofasi ljai, cu tsi eshti sinfuni?); eu nu ncljideam la unã
(expr: nu earam sinfuni cu unã, nu-aprucheam unã); mã-ta va ncljidã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãhati/sãhate

sãhati/sãhate (sã-há-ti) sf sãhãts (sã-hắtsĭ) –
1: hãlatea tsi-aspuni chirolu, oara; sãhat, sãati, sati, oarã, uruloyi;
2: chirolu tsi easti aspus di-aestã hãlati; oarã, chiro;
3: lundzimea-a chirolui tsi easti isea cu 60 di minuti i a 24-a parti dit unã dzuã (cu noapti cu tut); sãhat, sati, oarã;
(expr:
1: lj-vinji oara = lj-vinji chirolu, oara s-moarã;
2: sãhati arauã = oara tsi omlu pati tsiva urut)
{ro: oră, ceas, pendulă}
{fr: heure, montre, pendule}
{en: hour, watch, clock}
ex: njicã-i ca cucoashi sh-mintea u-ari ca nã moashi (angucitoari: sãhatea); chiusteca la sãhati (la hãlatea tsi-aspuni oara); la unsprãdzatsi di sãhãts (oara unsprãdzatsi); purta sãhati (oara) n bãrnu; tsi sãhati (oarã) easti?; tu sãhatea (oara) dauãsprãdzatsi; nu-lj vinji ninga sãhatea
(expr: nu vinji ninga oara, chirolu ca s-moarã); eara sãhati arauã

§ sãhat (sã-hátŭ) sn sãhãts (sã-hắtsĭ) – (unã cu sãhati)
ex: tru sãhatlu (oara, chirolu) a moartiljei; lj-adusi bileaea un sãhat (unã oarã)

§ sãati/sãate (sã-á-ti) sf sããts (sã-ắtsĭ) – (unã cu sãhati)

§ sati/sate (sá-ti) sf sãts (sắtsĭ) – (unã cu sãhati)
ex: mi scutea nã sati (unã oarã di chiro) cali

§ sãhãtci (sã-hãt-cí) sm sãhãtceadz (sã-hãt-cĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i tsi mirimitiseashti hãlãtsli tsi-aspun oara; uruluyã
{ro: ceasornicar}
{fr: horloger}
{en: watchmaker, clockmaker}
ex: s-featsi sh-nãs sãhãtci, delmi nvitsã sãhãtcilãchea di la tatã-su

§ sãhãtcilãchi/sãhãtcilãche (sã-hãt-ci-lắ-chi) sf sãhãtcilãchi (sã-hãt-ci-lãchĭ) – tehnea tsi u fatsi sãhãtcilu cu ndridzearea shi mirimitisirea-a sãhãtslor; ducheanea iu s-vindu i s-mirimitisescu sãhãtsli
{ro: ceasornicărie}
{fr: horlogerie}
{en: watchmaking, clockmaking}
ex: cu sãhãtcilãchea (tehnea di sãhãtci) u dutsi multu ghini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

umplu

umplu (úm-plu) vb III shi II umplui (um-plúĭ), umpleam (um-pleámŭ), umplutã (um-plú-tã), umpliri/umplire (úm-pli-ri) shi umpleari/umpleare (um-pleá-ri) – tornu tsiva tu-un vas pãnã cãndu easti mplin di nu mata pot s-tornu sh-altã; fac un lucru s-aibã multu dit unã lugurii;
(expr:
1: l-umplu di… = l-fac pri cariva s-hibã apitrusit di harauã (vreari, mirachi, sivdai, ciudii, lãhtarã, etc.);
2: lj-umplu caplu (curcubeta, carafeta, mintea, etc.) = lj-shuts (lj-alãxescu) mintea tra s-mindueascã (s-dzãcã, s-facã, etc.) ca mini; lj-dzãc multi, l-glãrescu di minti; l-cãndãrsescu; lu nduplic, lu-apuaduc;
3: si s-umplã ahãti dzãli = si s-facã, si sã ncljidã, s-treacã ahãti dzãli;
4: li umplu (zmeanili di fricã) = mi-aspar, lãhtãrsescu multu; nj-easti multã fricã; li ghãnusescu di fricã; curlu-nj seaminã arov;
5: va lj-umplu sãmarlu = va-l bat, va-lj dau un shcop;
6: umpli-u tufechea = ncarcã-u tufechea cu bãruti;
7: s-umpli loclu (di zboarã) = s-avdu zboarã pristi tut loclu)
{ro: umplea}
{fr: remplir}
{en: fill up}
ex: umplets gãletsli cu apã; muntsãlj s-umplurã di oi (adusirã ahãti oi tu muntsã cã nu mata ari loc trã alti); ti umplush di lãschi (ai multã laspi pri tini); cari s-dutsi la moarã, s-umpli di fãrinã; cari vai umplã (vai bitiseascã, va li umplã cu hir) ma multi fusi; umplurã talarlu cu apã heartã (bãgarã apã heartã tu talar pãnã-l featsirã s-hibã mplin); unã oai arãnjoasã, umpli di-arãnji (li fatsi s-acatsã arãnji) oili tuti; mi umplush
(expr: mi apitrusish) di bunets; s-umplurã
(expr: cãndãr-sirã) tuts atumtsea; lj-lu umplu, barim, caplu?
(expr: l-cãndãrsi, barim?); featsi cum featsi sh-lj-umplu curcubeta
(expr: l-cãndãrsi); vrea s-lj-u umplã carafeta
(expr: s-lu cãndãrseascã, s-lu nduplicã) ma nu putu; si s-umplã dicutot patrudzãtsli di dzãli
(expr: s-treacã patrudzãtsli di dzãli); umplu
(expr: lji ncljisi, lj-featsi) unsprãyinghits di anj; cari s-umplurã dzãlili
(expr: cari tricurã dzãlili tsi eara numãtsiti tra si s-facã un lucru); fratslji li umplurã zmeanili di fricã
(expr: s-aspãrearã multu); aushlu li ca umplu di fricã
(expr: s-aspãre multu); amirãlu li umplu zmeanili di fricã
(expr: s-aspãre multu); li-avea umplutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

un

un (únŭ) num, pr unã (ú-nã) – tsi va s-dzãcã 1 (ma mari di 0 sh-ma njic di 2); tsi easti singur; tsi easti protlu; singur, nã;
(expr:
1: di un un; un di un, un spri un = un cãti un, un dupã altu;
2: un; un sh-un; un la pãrintsã; un sh-tut = (i) mash un, mash unlu singur; (ii) multu gioni, nu-aflji altu ma bun, ma gioni, etc.; cariva (catiun dit tutã pareea) easti bun, aleptu, gioni, etc.;
3: pãnã di un = tuts, tuts cu-arada, un dupã-alantu;
4: unã noaptea; unã dupã prãndzu = oara unã noaptea, oara unã dupã prãndzu;
5: dã-lj unã sh-bunã = dã-lj mash unã, ma sh-atsea s-hibã bunã tra s-lj-agiungã;
6: nitsi unã nitsi dauã = unãshunã, fãrã s-dzãc un zbor, fãrã s-minduescu dip;
7: pãnã s-dzãts unã (va si s-facã lucrul) = unãshunã, diunãoarã, multu agonja, pãnã s-ascuchi (va si s-facã lucrul);
8: lja pri un, dã pri-alantu = lj-aflash uidia; suntu unã soi;
9: ni unã, ni altã (ljau apofasea) = fãrã s-mi minduescu multu (ljau apofasea);
10: cu unã cu doauã = cu njits lucri)
{ro: un, o}
{fr: un, une, quelqu’un, quelqu’une}
{en: one, someone}
ex: am un njel shi unã njauã; un tsi alagã cafinedzlji; di un (di vãr) ca-aestu, firea-ti; s-lji aducã unã; cu unlu cicior mi ved tu groapã; cã unlu vedz, taha nu poati; unlu di elj fudzi; unlu (unlu di doi) fudzi, unlu (alantu) shadi; oara easti unã; a unui mostru; a unei lj-avea moartã nipãrticusha; a unei nveastã njicã nu-lj yini gionili; unlu imna… doilu eara… fur…; un hiu, nu-am altsã frats; un eara Vanghiul
(expr: gioni multu, nu-avea altu ca el); tuts aleptsã, un shi un
(expr: tuts eara aleptsã, un dupã-alantu); tuts murirã di un un
(expr: un cãti un); un spri un…
(expr: un dupã altu…) ti lja haraua; unã
(expr: oara unã) dupã prãndzu; nitsi unã (tu scriarea-a noastrã: nitsiunã) chicutã; nitsi unã nitsi dauã
(expr: dinãoarã, fãrã s-dzãcã un zbor), sh-arsãri s-acatsã unã caprã; avea un ficior sh-tut
(expr: avea mash un ficior); eara unã
(expr: eara singura) la pãrintsã; nu s-discumpãrã lishor, cu unã cu doauã (cu njits lucri); va yin, pãnã s-dzãts unã
(expr: va yin, unãshunã)

§ nã1 (nã) numf – forma shcurtã di la numiralu “unã”; tsi easti singurã (nu-ari altsã); unã, singurã
{ro: una, o}
{fr: une}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn