DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anghistru

anghistru (an-ghís-tru) sn anghistri/anghistre (an-ghís-tri) – cãrliglu njic cari (acãtsat la un capit di cioara ligatã di-un puljan), s-arucã tu apã tra si s-acatsã peshti; cãrlig cu cari araftsãlj acatsã lucrili tri cuseari; grip, grep, unjitsã, vlac
{ro: undiţă}
{fr: ligne à pêcher; croc, crochet, hameçon}
{en: angling rod; hook, fish-hook}
ex: acatsã stranjili tsi cusea cu-un anghistru; mi dush la-arãu di-acãtsai peshti cu anghistrul

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

filii1/filie

filii1/filie (fi-lí-i) sf filii (fi-líĭ) – cumatã (di-aradã largã shi suptsãri, cu fatsa ischi) tãljatã dit un lucru (di-aradã tsi s-mãcã) ca, bunãoarã, pãnea (carnea, pãstrãmãlu, merlu, etc.) tra si mpartã (di-aradã si s-mãcã) ma lishor; shinitsã, shunjitsã, xifari, boji, bucatã, cumatã, fashi
{ro: felie}
{fr: tranche; tartine}
{en: slice}
ex: filii, filii (fãsh, fãsh) lu scoasirã; fãsh, filii li scoasirã; lja unã filii (cumatã) di carni; talji-nj nã filii (xifari) di pãni; lj-ded sh-unã filii di piponj; easti bunã filia (easti mari cumata) tsi-nj deadish

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

grip1

grip1 (grípŭ) sn gripuri (grí-purĭ) – cioarã ligatã di-un puljan, cari ari un cãrlig njic ligat la un capit, sh-cu cari s-acatsã peshtilj dit apã; cãrliglu cu cari s-acatsã peshtilj tu apã; grep, anghistru, unjitsã, vlac;
(expr: ãl lo griplu = dusi, chiru, s-bitisi cu el!)
{ro: undiţă}
{fr: ligne à pêcher}
{en: angling rod}
ex: sh-lo griplu shi trapsi la arãu; cu griplu (anghistrul), cu pizovulu, cu poaha, arcã s-acatsã vãrã boi pescu; lj-ascumsi tuti hãlãtsli di piscar, poaha, griplu sh-alanti

§ grep (grépŭ) sn grechi (gréchĭ) – (unã cu grip1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gutunj

gutunj (gu-túnjĭŭ) sm gutunj (gu-túnjĭ) – pom tsi nu creashti multu analtu, cu frãndzãli mãri sh-groasi, cari fatsi primuveara lilici albi-trandafiljii shi veara yimishi ca meari mãri, galbini, anvãliti cu puh, niheamã ca acri tu mãcari; gãtunj
{ro: gutui}
{fr: cognassier}
{en: quince tree}
ex: aveam multsã gutunj ma-lj tãljem cã avea sicatã

§ gãtunj (gã-túnjĭŭ) sm gãtunj (gã-túnjĭ) – (unã cu gutunj)

§ gutunji/gutunje (gu-tú-nji) sf gutunji/gutunje (gu-tú-nji) – yimisha di gutunj, di-aradã ma mari ca merlu, cu peri pri coaji, cu-un gustu ca acru tsi strãndzi gura cãndu s-mãcã crudã, sh-tr-atsea, s-mãcã ma multu coaptã, heartã tu mãcari cu carni, icã s-fatsi dultseami (glico);
(expr: (featã) ca unã gutunji = (featã) durdã, mplinã la fatsã, grãsulicã)
{ro: gutuie}
{fr: coing}
{en: quince}
ex: gutunjili suntu multu gustoasi; feata-lj easti ca unã gutunji
(expr: durdã, niheamã ca grasã); mi-arãsescu multu gutunjili fripti

§ gãtunji/gãtunje (gã-tú-nji) sf gãtunji/gãtunje (gã-tú-nji) – (unã cu gutunji)

§ gutunjitsã (gu-tu-njí-tsã) sf gutunjitsã (gu-tu-njí-tsã) – gutunji njicã; (fig: gutunjitsã = zbor cu cari un gioni sh-hãidipseashti vruta-lj, feata tsi u-ari tu mirachi, trã cari moari sh-cheari, etc.)
{ro: gutuie}
{fr: coing}
{en: quince}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nãmalj

nãmalj (nã-máljĭŭ) sn nãmalji/nãmalje (nã-má-lji) – pravdã njicã tsi nã da lãnã ca oaea, capra, etc.; nimalj, numalj
{ro: vită mică care dă lănă (oaie, capră)}
{fr: menu bétail, bêtes à laine (brebis, chèvre)}
{en: small livestock (sheep, goat)}
ex: bagã nãmaljlu-aestu tu sulã; toamna s-talji nãmalji; tuti treili nãmalji li-avea faptã shunjitsã

§ nimalj (ni-máljĭŭ) sn nimalji/nimalje (ni-má-lji) – (unã cu nãmalj)
ex: s-dusi Dima s-lja nimalji; si s-ducã si-lj caftã un nimalj a picurarlui

§ numalj (nu-máljĭŭ) sn numalji/numalje (nu-má-lji) – (unã cu nãmalj)
ex: numaljlu di cãrcinar s-aspindzurã; altsã frig numalji; am multi numalji; pushclja si sãrglji s-acatsã vãrã numalj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shinitsã

shinitsã (shi-ní-tsã) sf shinitsã (shi-ní-tsã) – cumatã (cu fatsa ischi) tãljatã dit un lucru (di-aradã tsi s-mãcã) ca pãnea (carnea, pãstrãmãlu, merlu, etc.) tra si mpartã shi si s-mãcã ma lishor; shunjitsã, filii, xifari, boji, bucatã, cumatã, fashi
{ro: felie}
{fr: tranche; tartine}
{en: slice}

§ shunjitsã (shĭu-njí-tsã) sf shunjitsã (shĭu-njí-tsã) – cumatã (shinitsã) di carni; fãshii (cumãts) di carni tãljatã maxus trã adrari pãstrãmã
{ro: bucată de carne}
{fr: morceau (tranche) de viande}
{en: piece (slice) of meat}
ex: feci nimaljlu shunjitsã sh-li nsãrai; u tradzi dupã nãsã ca shunjitsa (cumata di carni) cãnili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

unjitsã

unjitsã (ú-nji-tsã) sf unjitsã (ú-nji-tsã) – cioarã (ligatã di-un puljan) cu un cãrlig njic ligat la un capit, cu cari s-acatsã peshtilj dit apã; cãrliglu cu cari s-acatsã peshtilj tu apã; grip, grep, anghistru, vlac
{ro: undiţă}
{fr: ligne à pêcher}
{en: angling rod}
ex: cu unjitsa acãtsã un pescu di un ucã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vlac

vlac (vlácŭ) sn vlatsi/vlatse (vlá-tsi) – cioarã ligatã di-un puljan, cu-un cãrlig njic ligat la un capit, cu cari s-acatsã peshtilj dit apã; cãrliglu cu cari s-acatsã peshtilj tu apã; grip, grep, anghistru, unjitsã
{ro: undiţă}
{fr: ligne à pêcher}
{en: angling rod}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã