DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agunescu

agunescu (a-gu-nés-cu) vb IV agunii (a-gu-níĭ), aguneam (a-gu-neámŭ), agunitã (a-gu-ní-tã), aguniri/agunire (a-gu-ní-ri) – ãlj dzãc a unui (fac un) tra s-fugã di iuva (shi si s-ducã tu-un loc, la lucru, etc., cã va i cã nu va); bag zori a unui s-fugã surghiuni; azgunescu, azunjescu, aznjescu, avin, dipãrtedz, xinumsescu, surghiunip-sescu, xipundisescu; ãlj dau pãrtãljli (palmili, tsãruhili), lj-aspun poarta, etc.; (fig: fac pri cariva (lj-caftu) s-fugã ma-agonja tra s-facã tsiva; agunjisescu, alag, viisescu)
{ro: goni, alunga, depărta, exila}
{fr: chasser, pourchasser, éloigner, bannir, exiler}
{en: chase, banish, exile}
ex: mi-agunirã di acasã; s-lu-aguneascã (s-lu-avinã, s-lu da nafoarã) ficiorlu din casã; agunea (dutsea) oili tu livadi; neguri yin ca s-ti-aguneascã (avinã); cu chetrili agunea-mi; agunits (alãgats, vdzits agonja) dupã un yeatru

§ agunit (a-gu-nítŭ) adg agunitã (a-gu-ní-tã), agunits (a-gu-nítsĭ), aguniti/agunite (a-gu-ní-ti) – tsi-lj si dzãtsi tra s-fugã di iuva; azgunit, azunjit, aznjit, avinat, dipãrtat, xinumsit, surghiunipsit, xipundisit
{ro: gonit, alungat, depărtat, exilat}
{fr: chassé, pourchassé, éloigné, banni, exilé}
{en: chased, banished, exiled}

§ aguniri/agunire (a-gu-ní-ri) sf aguniri (a-gu-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-agun-eashti cariva; azguniri, azunjiri, aznjiri, avinari, dipãrtari, xinumsiri, surghiunipsiri, xipundisiri
{ro: acţiunea de a goni, de a alunga, de a depărta, de a exila; gonire, alungare, depărtare}
{fr: action de chasser, de pourchasser, d’éloigner, de bannir, d’exiler}
{en: action of chasing, of banishing, of exiling}
ex: u-azguni di la pãlati

§ agunitã (a-gu-ní-tã) sf fãrã pl – avinari
{ro: goană}
{fr: chasse}
{en: chase}

§ azgunescu (az-gu-nés-cu) vb IV azgunii (az-gu-níĭ), azguneam (az-gu-neámŭ), azgunitã (az-gu-ní-tã), azguniri/azgunire (az-gu-ní-ri) – (unã cu agunescu)
ex: azgunii ghifta dit ubor; mi azguni din casã; azgunirã dit pãlati amiroanja cu tut ficior; lj-azguni tuts amiradzlji alantsã di pi scamnu cu giunaticlu a lui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anghistru

anghistru (an-ghís-tru) sn anghistri/anghistre (an-ghís-tri) – cãrliglu njic cari (acãtsat la un capit di cioara ligatã di-un puljan), s-arucã tu apã tra si s-acatsã peshti; cãrlig cu cari araftsãlj acatsã lucrili tri cuseari; grip, grep, unjitsã, vlac
{ro: undiţă}
{fr: ligne à pêcher; croc, crochet, hameçon}
{en: angling rod; hook, fish-hook}
ex: acatsã stranjili tsi cusea cu-un anghistru; mi dush la-arãu di-acãtsai peshti cu anghistrul

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

anvãrliga

anvãrliga (an-vãr-lí-ga) adv – di tuti pãrtsãli a unui lucru; di cãtã locurli di-aproapea; di cãtã partea-a unui lucru; anvãriga, anvãrigalui, anvarliga, anvarligalui, anvãrligalui, anveriga, anver-liga, avarig, avariga, avãriga, avãrigara, avarliga, avãrliga, avar-ligalui, avãrligalui, averiga, nvãrliga, dinvãrliga, nvarliga, deanvar-liga, deavarliga, deavarligalui, divarliga, divãrliga, divarligala, divarligalui, vãriga, varliga, vãrliga, vãrligalui;
(expr: lj-yini cãciu-la-anvãrliga = easti ciurtuit, cihtisit)
{ro: în jur, împrejur}
{fr: (tout) autour}
{en: round, (all) around}
ex: dit unã hoarã di anvãrliga (di cãtã locurli di-aproapea)

§ anvãriga (an-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: tuts di anvãriga l-mutrea

§ anvãrigalui (an-vã-rí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarliga (an-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvarligalui (an-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anvãrligalui (an-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anveriga (an-ve-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ anverliga (an-ver-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarig (a-va-rígŭ) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avariga (a-va-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãriga (a-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrigara (a-vã-rí-ga-ra) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarliga (a-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrliga (a-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avarligalui (a-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ avãrligalui (a-vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aroatã1

aroatã1 (a-rŭá-tã) sf, adv aroati/aroate (a-rŭá-ti) – lucru arucutos (tserclju) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.); arocut mari di cheatrã cu guvã tu mesi cu cari s-matsinã grãnili la moarã; mardzinea-a unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi (tsi s-acljamã chentru); tsercljul di her tsi s-bagã deavãrliga di-un talar (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptu); roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, tserclju, tserchiu, rucoci, furcutash, ghirgal, chirseni; (fig: aroatã = vrondul faptu di-unã aroatã cãndu s-minã)
{ro: roată, piatră de moară, cerc, cerc (de butoi)}
{fr: roue, cercle, cerceau}
{en: wheel, circle, hoop}

§ roatã (rŭá-tã) sf, adv roati/roate (rŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: s-asparsi nã roatã di la cucii; un vultur acãtsã si s-anvãrteascã shi s-u-aducã roatã mãrsha (s-u-aducã deavãrliga ca unã aroatã); roata di prisuprã di la moarã

§ arcoatã (ar-cŭá-tã) sf arcots (ar-cótsĭ) – (unã cu aroatã1)

§ arocut1 (a-ró-cutŭ) sn arocuti/arocute (a-ró-cu-ti) shi aroacu-ti/aroacute (a-rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: arocutlu (aroata) a putslui tsi s-frica shi s-anvãrtea; un om ancãrcat cu aroacuti (aroati) di moarã; arocutlu (tsercljul) di moali brats; arocuti (fig: vrondul di arocuti) asunarã

§ rocut (ró-cutŭ) sn rocuti/rocute (ró-cu-ti) shi roacuti/roacute (rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)

§ arucot (a-ru-cótŭ) sn arucoati/arucoate (a-ru-cŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: tserclju s-fac, s-fac arucot (tserclju); suntu ca gilats, ca atselj di sum arucot (aroatã)

§ arucutescu (a-ru-cu-tés-cu) (mi) vb IV arucutii (a-ru-cu-tíĭ), arucuteam (a-ru-cu-teámŭ), arucutitã (a-ru-cu-tí-tã), arucutiri/arucutire (a-ru-cu-tí-ri) – min un lucru anvãrtindalui shi turnãndalui ca aroata; (mi) tornu di-unã parti sh-di-alantã; (mi) tindu (culcu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arcutescu, antãvãlescu, andãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu; (fig:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

durdursescu

durdursescu (dur-dur-sés-cu) vb IV durdursii (dur-dur-síĭ), dur-durseam (dur-dur-seámŭ), durdursitã (dur-dur-sí-tã), durdursi-ri/durdursire (dur-dur-sí-ri) – l-fac un lucru dãnga (di umplearea tsi-lj fac); umplu un lucru di primansus (pristi misurã, pãnã la budzã, di nu mata pot s-bag altu tsiva); dãngusescu, surusescu
{ro: umplea doldora}
{fr: remplir à regorger}
{en: fill until overflowing}
ex: durdursii cãzanea (u umplui, pãnã eara si s-vearsã)

§ durdursit (dur-dur-sítŭ) adg durdursitã (dur-dur-sí-tã), durdursits (dur-dur-sítsĭ), durdursiti/durdursite (dur-dur-sí-ti) – tsi easti faptu dãnga, di umplearea tsi-lj si fatsi; dãngusit, surusit
{ro: umplut doldora}
{fr: rempli à regorger}
{en: filled until overflowing}

§ durdursiri/durdursire (dur-dur-sí-ri) sf durdursiri (dur-dur-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti faptu dãnga; dãngusiri, surusiri
{ro: acţiunea de a umplea doldo-ra}
{fr: action de remplir à regorger}
{en: action of filling until overflowing}

§ durdu (dúr-du) adg durdã (dúr-dã), durdzã (dúr-dzã) durdi/durde (dúr-di) – tsi easti ca mplin sh-arucutos la trup; tsi easti niheamã ca gras; durdur, durdursit, grãsic, strumbul, grozdaven
{ro: durduliu, grăsuţ}
{fr: dodu, gras}
{en: plump}
ex: ari un ficior durdu (ca gras)

§ durdur (dúr-durŭ) adg durdurã (dúr-du-rã), durduri (dúr-durĭ) durduri/durdure (dúr-du-ri) – tsi nu para sta tu-un loc sh-ansari deavãrliga tut chirolu; tsi fatsi lucrili ljishuratic, fãrã s-mindueascã multu la-atseali tsi fatsi; tsi easti niheamã ca durdu; zdurdit, burdal, durdu, grãsic
{ro: zburdalnic, nebunatic, zvăpăiat}
{fr: étourdi, folâtre, délirant}
{en: playful, frolicsome, frisky, empty-headed}
ex: unã eapã durdurã (burdalã, zurlã) cari da di mi-ascuturã, tutã-amarea treamburã (angucitoari: arãzboilu)

§ zdurdit (zdur-dítŭ) adg zdurditã (zdur-dí-tã), zdurdits (zdur-dítsĭ), zdurditi/zdurdite (zdur-dí-ti) – (unã cu durdur)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

filii1/filie

filii1/filie (fi-lí-i) sf filii (fi-líĭ) – cumatã (di-aradã largã shi suptsãri, cu fatsa ischi) tãljatã dit un lucru (di-aradã tsi s-mãcã) ca, bunãoarã, pãnea (carnea, pãstrãmãlu, merlu, etc.) tra si mpartã (di-aradã si s-mãcã) ma lishor; shinitsã, shunjitsã, xifari, boji, bucatã, cumatã, fashi
{ro: felie}
{fr: tranche; tartine}
{en: slice}
ex: filii, filii (fãsh, fãsh) lu scoasirã; fãsh, filii li scoasirã; lja unã filii (cumatã) di carni; talji-nj nã filii (xifari) di pãni; lj-ded sh-unã filii di piponj; easti bunã filia (easti mari cumata) tsi-nj deadish

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

grip1

grip1 (grípŭ) sn gripuri (grí-purĭ) – cioarã ligatã di-un puljan, cari ari un cãrlig njic ligat la un capit, sh-cu cari s-acatsã peshtilj dit apã; cãrliglu cu cari s-acatsã peshtilj tu apã; grep, anghistru, unjitsã, vlac;
(expr: ãl lo griplu = dusi, chiru, s-bitisi cu el!)
{ro: undiţă}
{fr: ligne à pêcher}
{en: angling rod}
ex: sh-lo griplu shi trapsi la arãu; cu griplu (anghistrul), cu pizovulu, cu poaha, arcã s-acatsã vãrã boi pescu; lj-ascumsi tuti hãlãtsli di piscar, poaha, griplu sh-alanti

§ grep (grépŭ) sn grechi (gréchĭ) – (unã cu grip1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gurgulj1

gurgulj1 (gur-gúljĭŭ) sm gurgulj (gur-gúljĭ) shi sn gurgulji/gurgulje (gur-gú-lji) – cheatrã stronghilã (arucutoasã); lucru tsi easti arucutos; gãrgulj, abel, bel, chitritseauã, shombur, shomburã
{ro: piatră rotunjită}
{fr: rond, pierre arrondie}
{en: round, ring, round stone}
ex: featili s-agiuca cu gurgulji (chetri arucutoasi, abeli); un gurgulj di neauã mi-agudi tu oclji

§ gãrgulj1 (gãr-gúljĭŭ) sm gãrgulj (gãr-gúljĭ) shi sn gãrgulji/gãrgulje (gãr-gú-lji) – (unã cu gurgulj1)
ex: eara ca vãrnu gãrgulj (cheatrã arucutoasã) tsi nu s-apuni iuva

§ gurguljitos (gur-gu-lji-tósŭ) adg gurguljitoasã (gur-gu-lji-tŭá-sã), gurguljitosh (gur-gu-lji-tóshĭ), gurguljitoasi/gurgulji-toase (gur-gu-lji-tŭá-si) – tsi sh-u-adutsi cu un tserclju (aroatã icã discu); arucutos, stronghil, gurguljat, gurguljutos, ngurguljitos, vãrligos, nvãrligos, anvãrligos, ãnvãrligos, nvãrgos, ãnvãrgos, nvrãgos;
(expr:
1: parãlu-i gurguljutos = parãlu-i cãlãtor, tsi s-arucuteashti shi treatsi di la om la om;
2: minciunã gurguljitoasã = minciunã diplumaticã, aspusã ashi tra s-nu facã multã znjii)
{ro: rotund, rotunjit}
{fr: rond, arrondi}
{en: round, rounded}
ex: unã lacrimã gurguljitoasã-lj curã tu fatsã

§ ngurguljitos (ngur-gu-lji-tósŭ) adg ngurguljitoasã (ngur-gu-lji-tŭá-sã), ngurguljitosh (ngur-gu-lji-tóshĭ), ngurguljitoasi/ngurguljitoase (ngur-gu-lji-tŭá-si) – (unã cu gurguljitos)

§ gurguljutos (gur-gu-ljĭu-tósŭ) adg gurguljutoasã (gur-gu-ljĭu-tŭá-sã), gurguljutosh (gur-gu-ljĭu-tóshĭ), gurguljutoasi/gurguljutoase (gur-gu-ljĭu-tŭá-si) – (unã cu gur-guljitos)
ex: ne unã ne dauã, lã crui nã minciunã gurguljutoasã

§ gurguljos (gur-gu-ljĭósŭ) adg gurguljoasã (gur-gu-ljĭŭá-sã), gurguljosh (gur-gu-ljĭóshĭ), gurguljoasi/gurguljoase (gur-gu-ljĭŭá-si) – (unã cu gurguljitos)
ex: chetsãri gurguljoasi pit arãuri s-aflã; luna sh-soarili suntu gurguljosh

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn