|
undzitâ
RO:bună-cuviinţă … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:48617>2014-05-14 22:31:16.30301 »
undzitu
RO:bărbat arătos … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:48620>2014-05-14 22:31:16.304509 »
undzitã
undzitã (un-dzí-tã) sf – vedz tu undzescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: undzescuundzit
undzit (un-dzítŭ) adg – vedz tu undzescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: undzescuamplatea
amplatea (am-plá-tea) adv – tsi nu s-aflã bãgat ndreptu ma easti ca strãmbu sh-aplicat (ncljinat) di-unã parti; ampladea, ambladea, mpladea, pladea, plaina
{ro: pieziş, oblic, diagonal}
{fr: obliquement, en biais; incliné}
{en: slantwise, diagonally}
ex: frãndzi-amplatea (shutsã-ti di-unã parti)-apoi nã cali; cu cãrliglu-amplatea (bãgat strãmbu, ncljinat) sum brats; nveatsã cã-i Yeanachi di-amplatea (cari dzatsi lundzit mpadi, pi crivati)
§ ampladea (am-plá-dea) adv – (unã cu amplatea)
ex: lj-u deadi cãtrã di-ampladea
§ amblatea (am-blá-tea) adv – (unã cu am-platea)
ex: calea easti amblatea (strãmbã sh-ca di-unã parti)
§ ambladea (am-blá-dea) adv – (unã cu amplatea)
ex: furlji loarã ambladea (strãmbu, di-unã parti)
§ mpladi/mplade (mplá-di) adv – (unã cu amplatea)
§ mpladea (mplá-dea) adv – (unã cu amplatea)
§ pladea (plá-dea) adv – (unã cu amplatea)
§ plaina (pla-i-ná) adv – (unã cu amplatea)
ex: apucã plaina (pri plai)
ascuchi1
ascuchi1 (as-cúchĭŭ) (mi) vb I ascucheai (as-cu-chĭáĭ), ascucheam (as-cu-chĭámŭ), ascucheatã (as-cu-chĭá-tã), ascucheari/ascucheare (as-cu-chĭá-ri) – aruc cu dinami afoarã din gurã ascucheatlu tsi lu-am ãn gurã (amisticat cãtivãrãoarã cu hãrpi); scuchi, stichescu;
(expr:
1: lu-ascuchi (tra s-nu-l ljau di oclju) = mi fac cã lu-ascuchi pri cariva (un njic) cari easti mushat, sãnãtos, gioni, etc. tra s-nu-l ljau di oclju, cã pistipsescu cã cu-aestã ascucheari nu va s-diucljadzã;
2: ascuchi ãn sin = mi fac c-ascuchi ãn sin sh-pistipsescu cã cu-aestã va s-ascap di-amãyi, di taxirãtsli tsi pot sã-nj cadã pri cap, etc.;
3: pãnã s-ascuchi (va si s-facã un lucru) = unãshunã, diunãoarã, multu agonja, (ascucheatlu va-nj armãnã ninga niuscat shi) va s-bitiseascã lucrul!;
4: lu-ascuchi = nu lu-am tu tinjii, lu-am trã pezã, lu-arushinedz, etc.)
{ro: scuipa}
{fr: cracher}
{en: spit}
ex: lj-ascuche nãs nãoarã, sh-lã dzãsi, nu vã easti arshini?; lu-ascuchearã ca pri un mãscãrã; sharpili cu dauã capiti lu-ascuche n gurã; di iu s-mi-ascuchi tu fatsã, ma ghini tu pãltãri; acãtsã s-ascuchi n sin
(expr: s-fatsi c-ascuchi n sin) tra s-nu s-acatsã amayea di nãs; nj-ascuchi sãndzi dit hicat; di fricã, as-cuche trei ori ãn sin; ascuchi natlu s-nu-l ljai di oclju!; agiumsi, pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã), tu hoara-a tatã-sui; pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã) ãlj deadi cali; du-ti sh-toarnã-ti nyii cã, ea, ascucheai!
(expr: unãshunã s-ti tornji, pãnã nu s-usucã ascu-cheatlu); pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã), io va s-yin; iu ascuchi nãs, nu alindzi
§ ascucheat1 (as-cu-chĭátŭ) adg ascucheatã (as-cu-chĭá-tã), ascucheats (as-cu-chĭátsĭ), ascucheati/ascucheate (as-cu-chĭá-ti) – (lucru) tsi easti arcat dit gurã cu dinami (ascucheatlu i un lucru tsi s-aflã n gurã); scucheat, stichit;
(expr: ascucheat (tra s-nu hibã loat di oclju) = tsi easti ascucheat niheam di-unã parti, i mash cu zborlu, tra s-nu hibã loat di oclju di mushat, bun, dishteptu, etc. tsi easti)
{ro: care a fost scuipat}
{fr: qui a été craché}
{en: who has been spit on}
ex: aundzits mãnjli cu tsara ascucheatã trei ori; ficiuric ascucheat
(expr: ficiuric ascucheat di-unã parti i mash cu zborlu tra s-nu s-hibã loat di oclju)
aundzit
aundzit (a-un-dzítŭ) adg – vedz tu undzescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: undzescuazundzit
azundzit (a-zun-dzítŭ) adg – vedz tu azvundzescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: azvundzescuazvundzescu
azvundzescu (az-vun-dzés-cu) vb IV azvundzii (az-vun-dzíĭ), azvundzeam (az-vun-dzeámŭ), azvundzitã (az-vun-dzí-tã), azvun-dziri/azvundzire (az-vun-dzí-ri) – fac unã guvã tu-un lucru dit unã parti tu-alantã; trec un lucru (cari di-aradã easti nturyisit tu-un capit) prit altu lucru pãnã s-aflã di partea-alantã; azundzescu, cãrtiljedz, strãpungu, spitrundu, strãbat, stribat
{ro: găuri, perfora}
{fr: trouer, perforer, percer}
{en: pierce, go through}
§ azvundzit (az-vun-dzítŭ) adg azvundzitã (az-vun-dzí-tã), azvundzits (az-vun-dzítsĭ), azvundziti/azvundzite (az-vun-dzí-ti) – (lucru) tsi-lj si featsi unã guvã dit unã parti tu-alantã; tsi-lj s-ari tricutã tsiva dit unã parti tu-alantã; azundzit, cãrtiljat, strãpumtu, spitrumtu, strãbãtut, stribãtut
{ro: găurit, perforat}
{fr: troué, perforé, percé}
{en: pierced, gone through}
§ azvundziri/azvundzire (az-vun-dzí-ri) sf azvundziri (az-vun-dzírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva azvundzeashti; azvundziri, azundziri, cãrtiljari, strãpundziri, spitrundiri, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari
{ro: acţiunea de a găuri, de a perfora; găurire, perforare}
{fr: action de percer, de trouer, de forer}
{en: action of piercing, of going through}
§ azundzescu (a-zun-dzés-cu) vb IV azundzii (a-zun-dzíĭ), azundzeam (a-zun-dzeámŭ), azundzitã (a-zun-dzí-tã), azundziri/azundzire (a-zun-dzí-ri) – (unã cu azvundzescu)
§ azundzit (a-zun-dzítŭ) adg azundzitã (a-zun-dzí-tã), azundzits (a-zun-dzítsĭ), azundziti/azundzite (a-zun-dzí-ti) – (unã cu azvundzit)
§ azundziri/azundzire (a-zun-dzí-ri) sf azundziri (a-zun-dzírĭ) – (unã cu azvundziri)
azvundzit
azvundzit (az-vun-dzítŭ) adg – vedz tu azvundzescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: azvundzescucãrtelj
cãrtelj (cãr-téljĭŭ) sn cãrtealji/cãrtealje (cãr-teá-lji) shi cãrtelji/cãrtelje (cãr-té-lji) shi cãrtelj (cãr-téljĭ) –
1: nel (vãrtos, di metal) cu cari s-acatsã cãtinarli (alsidzli, singirli, etc.) tra sã ncljiadzã unã ushi (poartã, sinduchi, etc.); cãrchelj, cãrcheauã;
2: aradã di (unã soi di) neali bãgati unlu tu-alantu shi ligati tra s-facã unã soi di funi (di metal) cu cari si s-leagã lucri (cari s-bagã di gushi ca unã stulii, cu i fãrã crutsi acãtsatã di nãsã, cu cari s-acatsã oara di curauã, etc.); cadenã, catinã, chiustecã, chiustechi, alis, alsidã, alisidã, altsu, singir, shingir, singiri, shingiri, zingir, silivar, sulivar, brangã, prangã, heari (fig:
1: cãrtelj = guva di cur; cur, ghes, shidzut; expr:
2: lj-trec cãrteljlu di nari = fatsi tut tsi-lj dzãc mini, fac tsi voi cu el, canda-lj tricui un nel di nari ca la unã ursã;
3: sã-nj mãts cãrteljlu (curlu) = nu mi mealã dip, cã nu pots sã-nj fats tsiva)
{ro: belciug; lanţ}
{fr: anneau (de fer); chaîne}
{en: ring (of metal); chain}
ex: cãrteljlu (nelu) a cingheljlui; la ushi ari cãrtealji di her (catini); unã cheatrã mari cu patru cãrtelji (singiri); l-doari cãrteljlu (fig: curlu; icã expr: nu-l mealã); sã-nj mãts cãrteljlu
(expr: sã-nj mãts curlu, nu mi mealã dip); ducmenladzlji cu cãrtelji (neali njits) s-li bagã nveastili di veri
§ cãrtiljedz (cãr-ti-ljĭédzŭ) (mi) vb I cãrtiljai (cãr-ti-ljĭáĭ), cãrtiljam (cãr-ti-ljĭámŭ), cãrtiljatã (cãr-ti-ljĭá-tã), cãrtiljari/cãrtiljare (cãr-ti-ljĭá-ri) – acats (bag) un nel (cãrtelj) di her, di-asimi i di-un altu lucru; fac unã guvã tu-un lucru dit unã parti tu-alantã; trec un lucru (cari di-aradã easti nturyisit tu-un capit) prit altu lucru pãnã s-aflã di partea-alantã; azvundzescu, azundzescu, ampihiur, mpihiur, mpihior, strãpungu, spitrundu, spritundu, strãbat, stribat
{ro: găuri, perfora}
{fr: trouer, perforer, percer}
{en: pierce, go through}
ex: ded s-cãrtiljadzã parãlu tsi-l didesh (s-lji facã guvã), ca s-lu spindzur di gushi; cãrtiljai (feci guvã tu) fluria ca s-u fac ver
§ cãrtiljat (cãr-ti-ljĭátŭ) adg cãrtiljatã (cãr-ti-ljĭá-tã), cãrtiljats (cãr-ti-ljĭátsĭ), cãrtiljati/cãrtiljate (cãr-ti-ljĭá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã un nel (un cãrtelj); (lucru) tsi-lj s-ari tricutã tsiva dit unã parti tu-alantã; tsi-lj si featsi unã guvã dit unã parti tu-alantã; azvundzit, azundzit, ampihiurat, mpihiurat, strãpumtu, spitrumtu, spritumtu, strãbãtut, stribãtut
dulber
dulber (dul-bérŭ) adg dulberã (dul-bé-rã), dulberi (dul-bérĭ), dul-beri/dulbere (dul-bé-ri) – tsi easti mãyipsitor di mushat; multu mushat, pripsit, undzit, harish, etc.
{ro: foarte frumos}
{fr: très beau, charmant}
{en: beautiful, charming}
ex: unã featã dulberã (multu mushatã); cu dulbera (mushata) a mea aleaptã; gioacã sh-socrul ca dulber (mushat, harish); muljerli-analti, zvelti, ca dulberli (mãyipsitoari); nurãrli ca dulberi
easpir
easpir (ĭás-pirŭ) adg easpirã (ĭás-pi-rã), easpiri (ĭás-pirĭ), easpi-ri/easpire (ĭás-pi-ri) – tsi ari unã minti pirã (yii, pitrundzitoari, pirgacã, hitrã, tãljitoasã); tsi aducheashti lishor lucri tsi oaminjlji di-aradã li aduchescu ma greu; hitru, pirgac, pirã, tãljos, tãljitos, etc.
{ro: perspicace}
{fr: perspicace}
{en: perspicacious, shrewd}
ex: easpira-nã (pirgaca-nã) mintea
fãnirusescu
fãnirusescu (fã-ni-ru-sés-cu) (mi) vb IV fãnirusii (fã-ni-ru-síĭ), fãniruseam (fã-ni-ru-seámŭ), fãnirusitã (fã-ni-ru-sí-tã), fãnirusi-ri/fãnirusire (fã-ni-ru-sí-ri) – mi-aspun (es, mi duc) dininti-a cuiniva; li-aspun lucrili ma limpidi (tra s-hibã ma lishor trã aduchiri); alãncescu, alincescu, andzãmedz, ndzãmedz, furni-sescu, pãrãstisescu, pãrãstãsescu, (mi-)aspun, dau, dau cap, scot cap, azvom, fitrusescu (dit loc)
{ro: apărea, clarifica}
{fr: (se) montrer, apparaître; rendre clair}
{en: show; clarify}
ex: lj-si fãnirusi (lj-si alãnci) tu yis
§ fãnirusit (fã-ni-ru-sítŭ) adg fãni-rusitã (fã-ni-ru-sí-tã), fãnirusits (fã-ni-ru-sítsĭ), fãnirusiti/fã-nirusite (fã-ni-ru-sí-ti) – tsi s-aspuni dininti-a cuiniva; tsi ari datã (scoasã) cap; alãncit, alincit, andzãmat, ndzãmat, furnisit, pãrãstisit, pãrãstãsit, etc.
{ro: apărut, clarificat}
{fr: montré, apparu; rendu clair}
{en: shown; clarified}
§ fãnirusiri/fãniru-sire (fã-ni-ru-sí-ri) sf fãnirusiri (fã-ni-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fãniruseashti tsiva i cariva; alãnciri, alinciri, andzãmari, ndzãmari, furnisiri, pãrãstisiri, pãrãstãsiri, etc.
{ro: acţiunea de a apărea; apariţie, clarificare}
{fr: action de (se) montrer, d’apparaître; de rendre clair; apparition}
{en: action of showing; of clarifying; appearance}
§ nifãnirusit (ni-fã-ni-ru-sítŭ) adg nifãnirusitã (ni-fã-ni-ru-sí-tã), nifãnirusits (ni-fã-ni-ru-sítsĭ), nifãnirusiti/nifãnirusite (ni-fã-ni-ru-sí-ti) – tsi nu easti fãnirusit; tsi nu s-ari aspusã dininti-a cuiniva; tsi nu-ari datã (scoasã) cap; nealãncit, nealincit, neandzãmat, nindzãmat, nifurnisit, nipãrãstisit, nipãrãstãsit, etc.
{ro: nearătat}
{fr: non montré, non apparu}
{en: not shown, unshown}
§ nifãnirusiri/nifãnirusire (ni-fã-ni-ru-sí-ri) sf nifãnirusiri (ni-fã-ni-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-fãniruseashti tsiva i cariva; nealãnciri, nealinciri, neandzãmari, nindzãmari, nifurnisiri, nipãrãstisiri, nipãrãstãsiri, etc.
{ro: acţiu-nea de a nu se arăta}
undzitŭ
RO:frumos; potrivit
EN:nice, good looking; with good behaviour
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015