DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aduc

aduc (a-dúcŭ) vb III shi II adush (a-dúshĭŭ), adutseam (a-du-tseámŭ) shi atseam (a-tseámŭ), adusã (a-dú-sã), adutsiri/adutsire (a-dú-tsi-ri) shi adutseari/adutseare (a-du-tseá-ri) shi atseari (a-tseá-ri) – ljau (portu) un lucru cu mini cãndu mi duc iuva (tra s-lu tsãn cu mini icã s-lu dau a unui); portu, ljau, duc cu mini;
(expr:
1: nj-aduc aminti = thimisescu;
2: nj-u-aduc cu… = escu unã soi cu…, undzescu cu…;
3: hiu adus (di/tu pãltãri) = hiu cu pãltãrli aplicati, dip canda am un cusor; escu ncusurat, cãmbur, gãrbuv, zglob, gribos, cushal, etc.;
4: mi-aduc ca om = mi portu ca om bun;
5: lu-aduc pi imani = l-fac s-aducheascã;
6: lu-aduc pi cali = l-cãndãrsescu, l-bag di cali, lu nduplic, lu-apuaduc, lj-u umplu mintea, etc.)
{ro: aduce, transporta}
{fr: porter}
{en: bring, carry}
ex: ca s-nu-adutsearim pãnã mãni; adusi apã aratsi di la fãntãnã; adu tisãdzli; mãni-adutsets irghiliili; lu-adutsea pri pat (l-purta, yinea cu el pi pataloni); moartea a frati-njui nj-adutsi jali; pri tini-aminti ti-adutsea
(expr: ti timisea); nj-aduc aminti di tini; sh-u-adutsi
(expr: undzeashti) cu mini tu fatsã; ma multu pri ursã sh-u-adutsea
(expr: sh-undzea) ca di pri om; adu-ti
(expr: poartã-ti) ca om; nu s-adutsi n cali
(expr: nu pots s-lu cãndãrseshti, nu pots s-lj-alãxeshti mintea) ne cu-arãulu, ne cu ghinili

§ adus (a-dúsŭ) adg adusã (a-dú-sã), adush (a-dúshĭ), adusi/aduse (a-dú-si) – loat (purtat) cu mini cãndu mi duc iuva; dus cu mini; purtat, loat
{ro: adus, transportat}
{fr: porté}
{en: brought, carried}
ex: easti adusã
(expr: ncusuratã) di pãltãri

§ adutsiri/adutsire (a-dú-tsi-ri) sf adutsiri (a-dú-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adutsi tsiva; loari (purtari) cu mini cãndu mi duc iuva; adutseari, loari, purtari, thimisiri
{ro: acţiunea de a aduce, de a transporta; aducere, transport}
{fr: action de porter, de transporter; transport}
{en: action of bringing, of carrying; transportation}

§ adutsea-ri/adutseare (a-du-tseá-ri) sf adutseri (a-du-tsérĭ) – (unã cu adutsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aumbrã

aumbrã (aúm-brã) sf aumbri/aumbre (a-úm-bri) – loc ãntunicat sh-fãrã lunjinã; urma tsi u-aspuni pri loc un lucru cãndu di-alantã parti easti vidzut di soari (di-unã lunjinã vãrtoasã); umbrã; (fig: aumbrã = (i) fatsã mushatã sh-cu hari; aumbrat; vidzutã, videari, mutrã; (ii) om, omlu di ningã cariva, xen; (iii) apanghiu, agiutor, atsel tsi n-afireashti tra s-nu pãtsãm tsiva; (iv) mortu, fandazmã, stihio, stihii, vãrcolac, boshi, stifã; (v) amayi, mãndii, vãscãnii; expr:
2: am aumbrã di… = nj-undzescu cu…, hiu ca…;
3: mi-acats di cariva (mi tsãn) ca aumbra = hiu cu cariva tut chirolu sh-nu lu-alas dip ta s-hibã singur;
4: nj-easti fricã (mi-aspar) sh-di-aumbrã = hiu om tsi nj-easti fricã sh-di nai ma njitsli lucri;
5: nu veadi, cã-lj tsãni aumbrã narea = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti tivichel, tsi nu lj-acatsã mãna trã tsiva, tsi nu para bagã oarã tsi s-fatsi deavãrliga di el;
6: va mi scoatã dit soari s-mi bagã tu-aumbrã shi dit aumbrã tu soari? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un ari angãtan di cariva, di la cari nu s-ashteaptã s-veadã nitsiunã hãiri)
{ro: umbră, faţă graţioasă, aparenţă, aerul, omul (străinul de lângă cineva); protecţie; fantomă}
{fr: ombre; beaux traits du visage (surtout autour des yeux); air, apparence; étranger; protection, abri protecteur; fantôme, revenant}
{en: shade; gracious appearance; stranger, protection; ghost, phantom}
ex: tsi treatsi prit apã shi nu s-udã? (angucitoari: aumbra); treatsi prit apã, nu s-adapã, necã s-udã, necã s-afundã (angucitoari: aumbra); funi lungã sh-fãrã-aumbrã (angucitoari: calea); shidzum tutã dzua sum aumbra-a sãltsilor; si-l talji chiparishlu, cã lã tsãni aumbrã; tu-aumbra-a voastrã io nu-nj shed; muljari cu aumbrã (fig: aumbratã, harishi, ndilicatã, tsi-ari fatsa dultsi, cu multã hari); avea ficiorlu aleptu aumbrã (fig: vidzutã, mutrã) di hilj di-amirã; nu cunoashti cãt ãlj tsãni aumbra; aumbra atsea (fig: omlu, xenlu atsel) din casã; aumbra (fig: omlu di ningã tini, xenlu), cari easti?; cu a cui aumbrã (fig: cu a cui agiutor, cari va s-n-afireascã di-arali, sum a cui apan-ghiu) njardzim noi tu arniu?; l-cãlcã aumbra (fig: ãlj s-alinci fandazma, stihia, vãrcolaclu); ma nu-nj putui cu ocljilj s-dau di-aumbra (fig: fandazma) nividzutã; sh-u-avu s-nu hibã vãrã aumbrã (fig: stifã, fandazmã); aumbrili (fig: mortsãlj) tu cãragã si ncljid, ashi si spuni dit aushatic; pãnã sh-di-aumbrã-lj s-aspari
(expr: s-aspari multu lishor); nu hiu di atselj tsi lã s-aspari ocljul di aumbrã-lã
(expr: tsi s-aspari lishor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

azvundzescu

azvundzescu (az-vun-dzés-cu) vb IV azvundzii (az-vun-dzíĭ), azvundzeam (az-vun-dzeámŭ), azvundzitã (az-vun-dzí-tã), azvun-dziri/azvundzire (az-vun-dzí-ri) – fac unã guvã tu-un lucru dit unã parti tu-alantã; trec un lucru (cari di-aradã easti nturyisit tu-un capit) prit altu lucru pãnã s-aflã di partea-alantã; azundzescu, cãrtiljedz, strãpungu, spitrundu, strãbat, stribat
{ro: găuri, perfora}
{fr: trouer, perforer, percer}
{en: pierce, go through}

§ azvundzit (az-vun-dzítŭ) adg azvundzitã (az-vun-dzí-tã), azvundzits (az-vun-dzítsĭ), azvundziti/azvundzite (az-vun-dzí-ti) – (lucru) tsi-lj si featsi unã guvã dit unã parti tu-alantã; tsi-lj s-ari tricutã tsiva dit unã parti tu-alantã; azundzit, cãrtiljat, strãpumtu, spitrumtu, strãbãtut, stribãtut
{ro: găurit, perforat}
{fr: troué, perforé, percé}
{en: pierced, gone through}

§ azvundziri/azvundzire (az-vun-dzí-ri) sf azvundziri (az-vun-dzírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva azvundzeashti; azvundziri, azundziri, cãrtiljari, strãpundziri, spitrundiri, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari
{ro: acţiunea de a găuri, de a perfora; găurire, perforare}
{fr: action de percer, de trouer, de forer}
{en: action of piercing, of going through}

§ azundzescu (a-zun-dzés-cu) vb IV azundzii (a-zun-dzíĭ), azundzeam (a-zun-dzeámŭ), azundzitã (a-zun-dzí-tã), azundziri/azundzire (a-zun-dzí-ri) – (unã cu azvundzescu)

§ azundzit (a-zun-dzítŭ) adg azundzitã (a-zun-dzí-tã), azundzits (a-zun-dzítsĭ), azundziti/azundzite (a-zun-dzí-ti) – (unã cu azvundzit)

§ azundziri/azundzire (a-zun-dzí-ri) sf azundziri (a-zun-dzírĭ) – (unã cu azvundziri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã