DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãvrãmã

cãvrãmã (cã-vrã-mắ) sm cãvrãmadz (cã-vrã-mádzĭ) – carni heartã, tsãnutã tu grãsimi (umturã), tra s-nu s-aspargã trã multu chiro, shi bãgatã tu-unã soi di sac (utri) di cheali
{ro: conservă de carne}
{fr: conserve de viande bouillie, mise dans le saindoux ou dans la graisse et le tout dans une outre}
{en: boiled meat, conserved in lard or other fat and kept in a skin bag}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gras

gras (grásŭ) adg grasã (grá-sã), grash (gráshĭ), grasi/grase (grá-si) – (om, pravdã) tsi ari sum cheali un petur gros di grãsimi; greas; (fig: gras = (i) tsi easti gros; tsi-aspuni umflat, mplin; (ii) tsi easti avut; tsi ari arãndzã)
{ro: gras}
{fr: gras}
{en: fat}
ex: s-bãgãm grash sugari si s-frigã; s-aleagã vãrã birbec gras, ta s-talji; carnea easti grasã; deadi ma nclo di nã mulã, grasã-grasã: truplu unã cu cãpulja; lu shtiu mini, easti gras (fig: avut)

§ greas (greásŭ) adg greasã (greá-sã), greash (greáshĭ), greasi/grease (greá-si) – (unã cu gras)

§ grãsic (grã-sícŭ) adg grãsicã (grã-sí-cã), grãsits (grã-sítsĭ), grãsitsi/grãsitse (grã-sí-tsi) – tsi-aspuni niheamã ca gras; tsi easti njic shi mplin; strumbul, durdu, grozdaven
{ro: grăsuliu, grăsuţ}
{fr: grassouillet, dodu}
{en: plump, chubby}
ex: feata-ts easti grãsicã (niheamã ca mplinã, ca grasã)

§ grozdaven (groz-da-vénŭ) adg grozdavenã (groz-da-vé-nã), grozdavenj (groz-da-vénjĭ), grozdaveni/grozdavene (groz-da-vé-ni) – (unã cu grãsic)

§ grãsimi/grãsime (grã-sí-mi) sf grãsinj (grã-sínjĭ) – lugurii tsi ari hãrili-a umtului (a umturãljei, a untulemnului, etc.), s-aspuni umtoasã cãndu dai di ea, alasã urmi umtoasi cãndu cadi pri tsiva shi s-aflã multi ori sum chealea-a omlui sh-a prãvdzãlor, acupirindalui mushcljilj cu un petur suptsãri; grisimi, umtu, umturã, ligdã, lãrdii, untulemnu, usãndzã, etc.
{ro: grăsime}
{fr: graisse}
{en: fat}
ex: multã grãsimi scosh di la porcu

§ grisimi/grisime (gri-sí-mi) sf grisinj (gri-sínjĭ) – (unã cu grãsimi)

§ ngrash (ngráshĭŭ) (mi) vb I ngrãshai (ngrã-shĭáĭ), ngrãsham (ngrã-shĭámŭ), ngrãshatã (ngrã-shĭá-tã), ngrãsha-ri/ngrãshare (ngrã-shĭá-ri) – l-fac s-hibã cama gras di cum easti tora; ngrãshedz; (fig:
1: mi ngrash = fac aveari, bag arãndzã; expr:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ligdã

ligdã (líg-dã) sf ligdi/ligde (líg-di) – grãsimea (lãrdia, usãndza) di porcu tuchitã pri foc, arãtsitã sh-tsãnutã (trã earnã) tra si s-bagã tu piti sh-mãcãri; umturã
{ro: untură}
{fr: graisse de porc fondue}
{en: porc shortening}

§ ligdos (lig-dósŭ) adg ligdoasã (lig-dŭá-sã), ligdosh (lig-dóshĭ), ligdoasi/ligdoase (lig-dŭá-si) – tsi easti gras ca ligda; tsi easti adrat cu ligdã; tsi ari ligdã; umturos, lãrdios
{ro: unturos}
{fr: grais, graisseux, qui a de la graisse de porc}
{en: greasy, made with porc shortening}
ex: mãcari ligdoasã (cu multã ligdã, umturã); om ligdos (om cu stranjili lãvoasi di ligdã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

marsin

marsin (már-sinŭ) adg marsinã (már-si-nã), marsinj (már-sinjĭ) adg marsini/marsine (már-si-ni) – ashi cum suntu adrati mãcãrli tr-atsel tsi nu va si s-purintã, tsi alasã preasinj; (mãcari) adratã ti tsãneari preasinj; (mãcari) tsi nu easti adratã cu carni, umtu, cash, lapti, oauã, etc.; di mãrsineatsã; (fig: marsin = tsi nu-ari gustu, nustimadã)
{ro: (mâncare) de post}
{fr: (plat) maigre, préparé sans viande (sans fromage, sans lait, etc.)}
{en: (meal) for fasting without meat (cheese, milk, etc.)}
ex: pitã marsinã (adratã mash cu untulemnu sh-veardzã, fãrã oauã, lapti, cash, umtu, unturã, etc.); lucri marsini (adrati fãrã carni, lapti i umtu); mumulic fãrã umtu, cama marsin; tuti ghelili nã suntu marsini; nu shtiu tsi ari, canda easti marsinã (fig: fãrã gustu); poati si sã nveascã sh-tu asimi shi hrisozmã, ma easti marsinã (fig: fãrã nustimadã)

§ mãrsineatsã (mãr-si-neá-tsã) sf mãrsinets (mãr-si-nétsĭ) shi mãrsinetsuri (mãr-si-né-tsurĭ) – mãcari di preasinj adratã fãrã carni, lapti, cash, oauã, etc.; tsãneari preasinj
{ro: mâncare de post; post}
{fr: plat maigre préparé sans viande (frommage, lait, beurre, etc.); nourriture végétale; jeûne, abstinence}
{en: meal prepared without meat (milk, cheese, etc.) for fasting; fasting, abstinence}
ex: mãni avem mãrsineatsã (nu mãcãm carni, lapti, cash, etc.; tsãnem preasinj)

§ mãrsinedz (mãr-si-nédzŭ) vb I mãrsinai (mãr-si-náĭ), mãrsinam (mãr-si-námŭ), mãrsinatã (mãr-si-ná-tã), mãrsinari/mãrsinare (mãr-si-ná-ri) – nu mãc carni (cash, umtu, lapti, oauã, etc.); tsãn preasinj; nu mi purintu
{ro: posti}
{fr: faire maigre, observer le carême}
{en: fast}
ex: di Luni shi nclo mãrsinãm (tsãnem preasinj); nu voi s-mãrsinedz (voi s-mi purintu)

§ mãrsinat (mãr-si-nátŭ) adg mãrsinatã (mãr-si-ná-tã), mãrsinats (mãr-si-nátsĭ), mãrsinati/mãrsinate (mãr-si-ná-ti) – cari tsãni preasinj; cari nu mãcã mãcari cu carni (lapti, cash, umtu, etc.); (mãcari) faptã fãrã carni (lapti, cash, umtu, etc.); nipurintat, marsin, mãrsineatsã
{ro: care posteşte; de post}
{fr: qui observe le carême; plat maigre préparé sans viande (sans produit lactés)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

umtu1

umtu1 (úm-tu) sn umturi (úm-turĭ) – grãsimea tsi easti scoasã dit lapti shi tsãnutã tri mãcari;
(expr: cãndu ata ari umtu shtii s-u-adarã pita = zbor tsi va s-dzãcã cã, atumtsea cãndu ai tut tsi-ts lipseashti, pots s-lu fats un lucru)
{ro: unt}
{fr: beurre}
{en: but-ter}
ex: umtul di oi nu fu scumpu stãmãna aestã; draclu oi nu-avea, shi umtu vindea; cara s-nji si scoalã feata va s-vã dau umtu; cum s-tucheashti umtul pri foc; mãni va lom umtul tut; trã earna bãgai un foali di umtu

§ umturã (um-tú-rã) sf umturi/umture (um-tú-ri) – grãsimea (lãrdia, usãndza) di porcu tuchitã la foc, arãtsitã sh-tsãnutã (trã earnã) tra si s-bagã tu piti sh-mãcãri; ligdã
{ro: untură}
{fr: graisse de porc fondue}
{en: porc shortening}
ex: bãgã umturã multã tu ghelã di ti nguseadzã

§ umtos (um-tósŭ) adg umtoasã (um-tŭá-sã), umtosh (um-tóshĭ), umtoasi/umtoase (um-tŭá-si) – tsi easti gras ca umtul; tsi easti adrat cu umtu; tsi ari umtu; umturos
{ro: untos}
{fr: grais, graisseux, qui a du beurre}
{en: greasy, made with butter}

§ umturos (um-tu-rósŭ) adg umturoasã (um-tu-rŭá-sã), umturosh (um-tu-róshĭ), umturoa-si/umturoase (um-tu-rŭá-si) – tsi easti gras ca umtura; tsi easti adrat cu umturã; tsi ari umturã; ligdos, umtos
{ro: unturos}
{fr: grais, graisseux, qui a de la graisse de porc}
{en: greasy, made with porc shortening}
ex: vasili suntu umturoasi canda nu suntu lati cu alsivã

§ untulemnu (un-tu-lém-nu) sn untuleamni/untu-leamne (un-tu-leám-ni) – grãsimea tsi si scoati dit masini trã mãcari (tora si scoati shi dit gãrnutsã di misur, simintsã di bumbac, di ocljul a soarilui, dit susami, etc.); ladi, ljolad;
(expr:
1: aruc (bag) untulemnu pri foc = lu schin, lu cãrtescu ma multu pri cariva tsi easti cãrtit chiola;
2: easti untulemnu pristi apã = easti om ndreptu, dishcljis, cum ãl vedz ashi easti;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn