DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ascundu

ascundu (as-cún-du) (mi) vb III shi II ascumshu (as-cúm-shĭu), ascundeam (as-cun-deámŭ), ascunsã (as-cún-sã) shi ascumsã (as-cúm-sã) shi ascumtã (as-cúm-tã), ascundiri/ascundire (as-cún-di-ri) shi ascundeari/ascundeare (as-cun-deá-ri) – bag tsiva tu-un loc iu nu poati si s-veadã di lumi; acoapir, zãrusescu, pãpãrusescu;
(expr: u-ascundu tu patru suti di guvi = u-ascundu multu ghini tra s-nu poatã s-u aflã vãr)
{ro: ascunde}
{fr: cacher, dissimuler}
{en: hide, conceal}
ex: un gioni, noaptea easi, dzua s-ascundi (angucitoari: losturlu); iu s-mi-ascundu, iu s-mi nhig, strigã murarlu; vinjim di n-ascumsim aoatsi; n-ascumsim tu plemtsã; mi-ascumshu dupã mur; ascundi-ti pri grendã; s-u ascundem shi di trei-trei dzãli s-nã dutsem s-mãcãm; ascumsim armili ca s-nu nã li lja; lj-si featsi pãntica pãn di gurã, ascundi-u, cari pots!

§ ascumtu1 (as-cúm-tu) adg ascumtã (as-cúm-tã), ascumtsã (as-cúm-tsã), ascumti/ascumte (as-cúm-ti) – tsi easti tu-un loc iu nu poati s-hibã vidzut di lumi; acupirit, pãpãrusit, zãrusit
{ro: ascuns}
{fr: caché}
{en: hidden}
ex: dzua sta ascumtu n muri, sh-noaptea nã veaglji di furi (angucitoari: losturlu); mã-sa, cari shidea ascumtã, nu putu s-aravdã; un di-atselj tsi eara ascumtsã dzãsi; amirãlu shidea ascumtu tu un loc shi asculta; lu tsãnu ascumtu multu chiro; un gioni ascumtu

§ ascumsu1 (as-cúm-su) adg ascumsã (as-cúm-sã), ascumshi (as-cúm-shi), ascumsi/ascumse (as-cúm-si) – (unã cu ascumtu1)

§ ascunsu1 (as-cún-su) adg ascunsã (as-cún-sã), ascunshi (as-cún-shi), ascunsi/ascunse (as-cún-si) – (unã cu ascumtu1)

§ ascundiri/ascundire (as-cún-di-ri) sf ascundiri (as-cún-dirĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-ascundi; acupiriri, pãpãrusiri, zãrusiri
{ro: acţiunea de a ascunde; ascundere}
{fr: action de cacher}
{en: action of hiding}
ex: (gioclu) cu cheatra ascundiri

§ ascundeari/ascundeare (as-cun-deá-ri) sf ascunderi (as-cun-dérĭ) – (unã cu ascundiri)
ex: loc tr-ascundeari ea nu videa

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

umtu1

umtu1 (úm-tu) sn umturi (úm-turĭ) – grãsimea tsi easti scoasã dit lapti shi tsãnutã tri mãcari;
(expr: cãndu ata ari umtu shtii s-u-adarã pita = zbor tsi va s-dzãcã cã, atumtsea cãndu ai tut tsi-ts lipseashti, pots s-lu fats un lucru)
{ro: unt}
{fr: beurre}
{en: but-ter}
ex: umtul di oi nu fu scumpu stãmãna aestã; draclu oi nu-avea, shi umtu vindea; cara s-nji si scoalã feata va s-vã dau umtu; cum s-tucheashti umtul pri foc; mãni va lom umtul tut; trã earna bãgai un foali di umtu

§ umturã (um-tú-rã) sf umturi/umture (um-tú-ri) – grãsimea (lãrdia, usãndza) di porcu tuchitã la foc, arãtsitã sh-tsãnutã (trã earnã) tra si s-bagã tu piti sh-mãcãri; ligdã
{ro: untură}
{fr: graisse de porc fondue}
{en: porc shortening}
ex: bãgã umturã multã tu ghelã di ti nguseadzã

§ umtos (um-tósŭ) adg umtoasã (um-tŭá-sã), umtosh (um-tóshĭ), umtoasi/umtoase (um-tŭá-si) – tsi easti gras ca umtul; tsi easti adrat cu umtu; tsi ari umtu; umturos
{ro: untos}
{fr: grais, graisseux, qui a du beurre}
{en: greasy, made with butter}

§ umturos (um-tu-rósŭ) adg umturoasã (um-tu-rŭá-sã), umturosh (um-tu-róshĭ), umturoa-si/umturoase (um-tu-rŭá-si) – tsi easti gras ca umtura; tsi easti adrat cu umturã; tsi ari umturã; ligdos, umtos
{ro: unturos}
{fr: grais, graisseux, qui a de la graisse de porc}
{en: greasy, made with porc shortening}
ex: vasili suntu umturoasi canda nu suntu lati cu alsivã

§ untulemnu (un-tu-lém-nu) sn untuleamni/untu-leamne (un-tu-leám-ni) – grãsimea tsi si scoati dit masini trã mãcari (tora si scoati shi dit gãrnutsã di misur, simintsã di bumbac, di ocljul a soarilui, dit susami, etc.); ladi, ljolad;
(expr:
1: aruc (bag) untulemnu pri foc = lu schin, lu cãrtescu ma multu pri cariva tsi easti cãrtit chiola;
2: easti untulemnu pristi apã = easti om ndreptu, dishcljis, cum ãl vedz ashi easti;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn