(expr: tsi-sh bãgã, tsi-l featsi s-hibã ma dishteptu); ficiorlu acãtsã s-dipunã minti
(expr: si s-facã cu minti, sã-lj yinã mintea); dipusi budzãli
(expr: s-cãrti) dupã tsi-lj dzãsh aesti zboarã; el ca dipusi dzeanili
(expr: nu-lj pãru ca ghini, s-cãrti); tuts niurarã, dipusirã dzeanili
(expr: s-cãrtirã, sã nvirinarã); tinjia-a grãnlui dipusi
(expr: scãdzu) n pãzari; dipunarã (dipusirã) apili-a arãului (apili-a arãului scãdzurã; icã expr: s-virsarã apili-a arãului, pristi mardzini); dipusi amirãlu di pri scamnu shi-l bãgã hilj-su
(expr: alãsã thronlu shi-l deadi a hilj-sui)

§ dipus (di-púsŭ) adg dipusã (di-pú-sã), dipush (di-púshĭ), dipusi/dipuse (di-pú-si) – tsi s-ari minatã cãtrã nghios dit un loc ma-analtu; dipunat, hãmblusit, hlãmbusit, nãvãlit, uselit, cãdzut, scãdzut; (fig: dipus = (i) lisearcu, gindos, ngindat, turbat, himos, inãtusit, nãirit, arciuit, etc.; (ii) cãrtit, nvirinat, mãrãnghisit, cripat, pondu, etc.)
{ro: coborât}
{fr: descendu, baissé}
{en: descended, gone down}
ex: murmurã cu boatsea dipusã
(expr: peanarga); tsi hii acshi dipus (fig: pondu, nvirinat)?; dipus (fig: cãrtit) sh-cripat; eara dipriunã dipus (fig: pondu, nvirinat); niveasta-a mea shidea cu sufrãntsealili dipusi (fig: shidea cãrtitã, nu-lj pãrea ghini); suntu dipush (fig: arciuits, ngindats, turbats), cãrtits la fatsã; Sumedrul intrã dipus (fig: ca turbat), cu turin shi ploai; arãu dipus
(expr: arãu cu apili virstai) s-treacã; aurlã arãurli dipusi
(expr: umflati, virsati); hiu dipus (dus dighios) tu bimtsã; hiu dipus (fig: arciuit, ngindat; icã nvirinat), c-avdzãi tsi s-featsi

§ dipunat (di-pu-nátŭ) adg dipunatã (di-pu-ná-tã), dipunats (di-pu-nátsĭ), dipunati/dipunate (di-pu-ná-ti) – (unã cu dipus)

§ dipuniri/dipunire (di-pú-ni-ri) sf dipuniri (di-pú-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva (cariva) dipuni; dipuneari, dipunari, hãmblusiri, hlãmbusiri, nãvãliri, useliri, cãdeari, scãdeari
{ro: acţiunea de a coborâ; coborâre}
{fr: action de descendre, de baisser}
{en: action of descending, of going down}

§ dipunea-ri/dipuneare (di-pu-neá-ri) sf dipuneri (di-pu-néri) – (unã cu dipuniri)

§ dipunari/dipunare (di-pu-ná-ri) sf dipunãri (di-pu-nắri) – (unã cu dipuniri)

{ro: cuminţit, îmblânzit}
{fr: adouci, civilisé, apprivoisé}
{en: that came to reason, settled down, civilized}

§ fruminiri/fruminire (fru-mi-ní-ri) sf fruminiri (fru-mi-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-frumineashti
{ro: acţiunea de a cuminţi, de a îmblânzi; cuminţire, îmblânzire}
{fr: action d’adoucir, de civiliser, d’apprivoiser}
{en: action of coming to reason, of settling down, of civilizing}

{en: made to be kind; tamed}

§ imirari/imirare (i-mi-rá-ri) sf imirãri (i-mi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-imireadzã; imiripsiri, imirisiri, imirusiri, piculiri, fruminiri
{ro: acţiunea de a îmblânzi, de a domestici; îmblânzire, domesticire}
{fr: action d’adoucir; d’apprivoiser, de domestiquer}
{en: action of making someone kind; of taming}

§ imiripsescu (i-mi-rip-sés-cu) (mi) vb IV imiripsii (i-mi-rip-síĭ), imiripseam (i-mi-rip-seámŭ), imiripsitã (i-mi-rip-sí-tã), imiripsiri/imiripsire (i-mi-rip-sí-ri) – (unã cu imiredz)

§ imiripsit (i-mi-rip-sítŭ) adg imiripsitã (i-mi-rip-sí-tã), imiripsits (i-mi-rip-sítsĭ), imiripsi-ti/imiripsite (i-mi-rip-sí-ti) – (unã cu imirat)

§ imiripsi-ri/imiripsire (i-mi-rip-sí-ri) sf imiripsiri (i-mi-rip-sírĭ) – (unã cu imirari)

§ imirisescu (i-mi-ri-sés-cu) (mi) vb IV imirisii (i-mi-ri-síĭ), imiriseam (i-mi-ri-seámŭ), imirisitã (i-mi-ri-sí-tã), imirisi-ri/imirisire (i-mi-ri-sí-ri) – (unã cu imiredz)
ex: nu putui s-lu imiripsescu (s-lu fac (cama) imir)

§ imirisit (i-mi-ri-sítŭ) adg imirisitã (i-mi-ri-sí-tã), imirisits (i-mi-ri-sítsĭ), imirisiti/imirisite (i-mi-ri-sí-ti) – (unã cu imirat)

§ imirisiri/imirisire (i-mi-ri-sí-ri) sf imirisiri (i-mi-ri-sírĭ) – (unã cu imirari)

§ imirusescu (i-mi-ru-sés-cu) (mi) vb IV imirusii (i-mi-ru-síĭ), imiruseam (i-mi-ru-seámŭ), imirusitã (i-mi-ru-sí-tã), imirusiri/imirusire (i-mi-ru-sí-ri) – (unã cu imiredz)
ex: armasi pulja agrã tu casa-a noastrã, nu s-imirusi (nu s-featsi imirã)

§ imirusit (i-mi-ru-sítŭ) adg imirusitã (i-mi-ru-sí-tã), imirusits (i-mi-ru-sítsĭ), imirusiti/imirusite (i-mi-ru-sí-ti) – (unã cu imirat)

§ imirusiri/imirusire (i-mi-ru-sí-ri) sf imirusiri (i-mi-ru-sírĭ) – (unã cu imirari)

26: ãnj fudzi (nj-si lja, ãnj cher) mintea, cher di minti = (i) glãrescu, cishiescu (di minti); (ii) escu multu nvirinat;
27: nj-yini mintea deavãrliga = nj-yini andralã, nj-yini s-lishin, canda nj-cher mintea;
28: nj-sta mintea n loc (di ciudii) = mi ciudusescu multu di tsi ved, cichiescu;
29: nj-lja mintea (cariva, tsiva) = mi glãreashti, mi fatsi s-nu minduescu ghini;
30: nj-lo mintea Dumnidzã = glãrii, nu mindueam cum lipseashti (nu shtiu tsi mindueam) cãndu-l feci un lucru;
31: nu-am minti n cap; nu nj-escu pri minti = hiu glar, cishiescu, fac glãrinj, etc.;
32: om cu doauã mintsã = (i) om ipucrit, ascumtu, om cu doauã fãts, cãrbuni-acupirit, etc.; (ii) om tsi nu poati s-lja unã apofasi, cã mindueashti sh-unã soi sh-altã;
33: nj-yini mintea la loc, nj-adun mintea = nj-fudzi glãrimea dit minti, am diznou giudicata bunã, isihãsescu;
34: nu-nj bag mintea cu el = nu mi-acats cu el, nu mi mealã atseali tsi fatsi, lu-alas s-facã tsi va;
35: nj-bag (nj-u bag, u am) tu minti (cu mintea) s-fac tsiva = minduescu (am scupolu, nietea) s-fac tsiva; apufãsescu, voi s-fac tsiva, etc.;
36: l-bag pri minti = lu nvets, l-fac s-mindueascã cum voi mini, cum lipseashti, lu nduplic;
37: ãnj bag (nj-am) mintea = mutrescu ghini, avdu tsi-nj si dzãtsi, nj-am cãshtiga, bag oarã (la tsi s-fatsi), etc.;
38: lu nvets minti, lj-bag minti n cap = l-fac sã-tsãnã minti atseali tsi-ari faptã, l-pidipsescu (culãsescu) tr-atseali tsi ari faptã;
39: ãnj ljau mintea la cicioari = fug di-iuva; fug cãtrã naljurea, hãlãndãrescu, fãrã sã shtiu tsi fac shi cãtrã iu mi duc;
40: omlu veadi cu mintea, nu cu ocljilj = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi mutreashti un lucru tsi lu-ari n fatsã shi nu-l veadi i nu lu-aducheashti)
{ro: minte, deşteptăciune, judecată; gând, intenţie; părere, sfat; atenţie, grije; înţelegere, etc.}
{fr: intelligence, esprit, raison; pensée, intention; opinion, conseil; attention, garde; devenir sage, prudent, comprendre; être sans aveu, etc.}
{en: mind, intelligence, reason; thought, intention; opinion, advise; attention, care; understand, etc.}
ex: loclu tut lu-alagã shi dit loc nu s-minã (angucitoari: mintea); truplu nji lu-am multu lishor shi fãrã di-arpiti nj-azbor, nu escu nitsi nior (angucitoari: mintea); mintea (dishtiptãciunea) adutsi tinjii, icunumia aveari; omlu aestu nu-ari minti fare (nu mindueashti dip ghini); mãcai sh-mini niheamã di minti (di miduã, crier); mintea cu zurleatsa surãri suntu; iu-i multã minti, i sh-multã glãreatsã; cari fu masturlu cari ti bãgã pri minti
(expr: ti nvitsã) s-fats aestã; yinu-ts pri minti, ficior; nivolja ti nveatsã minti; mizia vinji pri minti; mintea (dishtiptãciunea) nu sta tu mushuteatsã; minti (dishtiptãciuni) muljireascã, minti (dish-tiptãciuni) shcurtã; poali lundzi sh-minti shcurtã
(expr: tsi nu para easti dishteaptã, easti fãrã multã minti n cap); cusitsã lundzi sh-minti shcurtã; lj-imnã mintea (nãietea) iu lj-u dorlu; ningã eshti cu mintea nicoaptã
(expr: eshti ageamit, nu para shtii multi); nu-lj ligã mintea ninga
(expr: easti ninga ageamit); ghiftul, sh-celnic s-hibã, la cãrbunj va-lj hibã mintea
(expr: va s-mindueascã la cãrbunj); el nu-sh loa mintea di
(expr: nu lu-agãrsha) pri Coleti; itsi-ts treatsi prit minti
(expr: itsi-ts ticneashti); ca nu-ari minti (giudicatã, minduiri) bunã; s-nu lj-u toarnã mintea tsiva feati
(expr: s-nu lu-arãdã, s-nu-l facã featili tra si sh-alãxeascã ideili, pãrerli tsi ari); eu totuna fui di mintea (pãrearea, ideea) aestã; nu-nj dai nã minti tsi s-fac?
(expr: nu mi urnipseshti? nu-nj dzãts cum easti ghini s-fac?); om cu doauã mintsã (pãreri); mintea (pãrearea, ideea) aestã s-u tsãnj tini; ahiursirã unã cu alantã si-sh da mintsãli
(expr: sã-sh alãxeascã pãrerli, ideili); sh-deadirã mintsãli
(expr: s-urnipsirã un pri-alantu); ai-tsã mintea
(expr: s-tsã badz oara); bagã-ts mintea ghini
(expr: s-ts-ai multu cãshtiga); dit caplu a lui, nu nj-u va mintea
(expr: nu pistipsescu), s-li adarã ahtãri lucri; ficiorlu acãtsã s-dipunã minti
(expr: si s-facã cu minti, sã-lj yinã mintea); el dipusi minti
(expr: s-featsi fronim, frunimi); nacã dipuni minti
(expr: nacã-lj yini mintea, nacã bagã minti); pãnã nu u pati, omlu nu dipuni minti
(expr: nu nveatsã, nu bagã minti); di minti multã tsi-lj dipusi
(expr: tsi-sh bãgã, tsi-l featsi s-hibã ma dishteptu); di cãti mushutets nu tsã ncapi mintea
(expr: nu pots ca s-ti mindueshti, ca s-tsã treacã prit minti); adunarã flurii, cãti nu tsã ncapi mintea
(expr: multi, cãti nu pots s-pistipseshti); cãndu da di s-fatsi nã amari teasã, cãt mintea nu ts-u ncapi
(expr: multu mari, nu poati s-tsã treacã prit minti di mari tsi easti); minti n cap nu-avea
(expr: avea glãritã), cã-lj chirea cãti unã-unã n dzuã; cã mintea, vahi, nu-nj talji
(expr: cã vahi, nu pot s-aduchescu ghini); sh-lo mintea
(expr: glãri) sh-fudzi di-aoa; sh-lo mintea la cioari shi lj-u deadi nãpoi nclo
(expr: fudzi naljurea ca glarlu); nu lj-angreacã mintea
(expr: nu mindueashti ahãndos, ghini; easti lishor di minti); easti loat di minti
(expr: easti ca glar); nu ts-ai mintea aoatsi
(expr: nu-avdzã, nu-ascultsã, nu badz oarã); u-aduchi, cã-i shcurtã tu minti
(expr: cã-i ca glarã, cã-i cu trei scãnduri); cari bea yin, mintea sh-bea; mintea di tora s-u-aveam deaneavra; cari sh-ari mintea tu loc, nu s-bagã tu foc; mi-arãsish nãoarã, tsãni minti tr-altãoarã; minti am, ma paradz nu am; ore, minti nu-nj dã
(expr: nu-nj da urnimii), paradz, paradz; tsi ts-u c-ai paradz shi nu-ai minti?; iu-i minti multã, easti sh-multã glãrimi; adunã-ts mintsãli n cap
(expr: s-tsã fugã glãrimea dit minti, isihãsea); cãts oaminj, ahãnti mintsã (pãreri); cãndu-aveam oi, nu-aveam minti, tora tsi-am minti, nu-am oi; cati om sh-mintea-lj; paplu veclju ma multi shtii di ficior cu mintea tsi-azboairã; tosca nu ari pisti, shi ghega nu ari minti; tuts s-lji ntreghi sh-di mintea-a ta s-nu esh; unã minti, sh-atsea vurgãreascã; omlu cu minti, s-bati cu zborlu; tsi cã-i mari, sh-minti nu-ari; ahtari cap, ahtari minti; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; ai cap, tsi u vrei mintea?; caplu ca tãghari, ma minti nu-ari; ari chiro sã-lj yinã mintea; bati-l la cur, sã-lj yinã mintea la cap; cãndu va Dumnidzã s-lu chearã, ãlj lja mintea; ma ghini un dushman cu minti, dicãt dzatsi oaspits glari

§ mintimen (min-ti-ménŭ) adg mintimenã (min-ti-mé-nã), mintimenj (min-ti-ménjĭ), mintimeni/mintimene (min-ti-mé-ni) – tsi ari multã minti; tsi ari giudicata bunã, cari poati s-lu-aducheascã shi s-lu dispartã arãulu di bun; mintios
{ro: înţelept, rezonabil}
{fr: sage, raisonnable}
{en: wise, reasonable}
ex: mintimena featã (cu multã minti, cu giu-dicata bunã); lu ari ficiorlu mintimen (dishteptu, cu multã minti); tuts atselj tiniri mintimenj si adunarã cu fricã la pãlati; s-avea adunatã tuts mintimenjlji (oaminjlji nvitsats, dishteptsã) a Misiriiljei; ma bun easti un ehtru mintimen dicãt dzatsi oaspits glari

§ mintios (min-ti-ósŭ) adg mintioasã (min-ti-ŭá-sã), mintiosh (min-ti-óshĭ), mintioasi/mintioasi (min-ti-ŭá-si) – (unã cu mintimen)
ex: eara nãoarã doi frats: unlu mintios (mintimen), alantu glar; mi-alavdã mintioslu (mintimenlu); lj-aspusi tuti zboarili mintioasi (cu multã minti) a featãljei; ca ficior mintios (cu minti), sh-adusi sh-mã-sa aclo; mintioasã (mintimenã) multu, nu dzãsi ma multi grai, cu tuti cã shtea nãsã; pãnã s-mindueascã mintioshlji, sh-u tricurã bana glarlji; tsi un chirut leagã, dzatsi mintiosh nu pot s-dizleagã; un glar aruncã nã cheatrã tu-amari, sh-unã njilji di mintiosh nu pot s-u scoatã

§ mintiminilji/min-timinilje (min-ti-mi-ní-lji) sf mintiminilji/mintiminilje (min-ti-mi-ní-lji) – harea tsi-l fatsi un om s-hibã mintimen; puteari analtã a mintiljei (di giudicari shi aduchiri tsi easti bun sh-tsi easti arãu, cãndu lipseashti si s-aveaglji shi cum poati si s-afireascã di-arãu, etc.); mintezã, sufii
{ro: înţelepciune, prudenţă}
{fr: sagesse, prudence}
{en: wisdom, carefulness}
ex: s-dutsi cu multã mintiminilji (cãshtigã, bãgari oarã); di fricã sh-di multã mintiminilji

§ mintezã (min-té-zã) sf mintezi (min-tézĭ) – (unã cu mintiminilji)
ex: ari minti shi mintezã (sufii); om cu mintezã (cu multã minti)

§ minduescu (min-du-ĭés-cu) (mi) vb IV minduii (min-du-íĭ), mindueam (min-du-ĭámŭ), minduitã (min-du-í-tã), minduiri/minduire (min-du-í-ri) – nj-fac unã pãreari trã tsiva (un lucru, unã faptã, etc.); cuituescu, crisescu, siluyisescu, sãlu-shescu, giudic
{ro: gândi, imagina}
{fr: penser, réfléchir, songer}
{en: think, reflect, imagine}
ex: minduea sh-deapoea s-greshti; multi minduea, ma putsãni grea; multi tut s-mindueshti, ma putsãni sã zburãshti; cãndu intri iuva, minduea sh-cum va s-esh
(expr: cãndu fats un lucru, minduea-ti sh-la urmãri); cari s-mindueashti, nu agãrshashti; iu ti mindueshti?; cãndu ai, minduea (adu-ts aminti, cuituea) sh-trã mãni; multu s-mindueashti ninti ca s-lu facã lucrul; nu ti minduea (nu-adunã gaile); nu s-mindui di-iu va s-eara atseali meari; mindui, cã poati muljari-sa l-alãxi locurli; cãndu li mãca, cãnta, sh-cã va li voamã, nu s-minduea
(expr: s-dzãtsi tr-atsel tsi fatsi un lucru shi nu s-mindueashti dip la urmãri); chirutlu zburashti shi nu mindueashti; glarlu aushashti trã minduirea-a-alãntui; pãnã s-mindueascã mintioshlji, glarlji sh-u tricurã bana
(expr: s-dzãtsi tr-atselj tsi s-minduescu multu di multu); di-iu nu mindueshti, di-aclotsi-arsari ljepurli

§ minduit (min-du-ítŭ) adg minduitã (min-du-í-tã), minduits (min-du-ítsĭ), minduiti/minduite (min-du-í-ti) – (lucru) trã cari s-ari faptã unã pãreari; (cariva) tsi easti cu mintea iuva, tsi sta di s-mindueashti; cuituit, crisit, siluyisit, sãlushit, giudicat
{ro: gândit, imaginat; îngândurat}
{fr: pensé, réfléchi, songé; pensif, préoccupé, anxieux}
{en: thought, reflected, imagined; thinking, preoccupied, anxious}
ex: sh-di tatã minduit easi hilj cicãnit; avdzãndalui aesti minduiti zboarã; cum shidea minduit mpadi; sta shi dzãtsi minduit; tsi pãtsã di sta ashi minduit, canda-lj mãcarã agurlu puljlji; cara-l vidzu minduit sh-cãrtit, stãtu shi lu ntribã; cum imna minduit, veadi un aush cu barba albã; trã minduitlu, sh-mushconjlu i trumbetã, sh-trã neachicãsitlu, sh-tãmpãna i ncot

§ minduiri/minduire (min-du-í-ri) sf minduiri (min-du-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-mindueashti iuva icã un lucru easti minduit; cuituiri, crisiri, siluyisiri, sãlushiri, giudicari
{ro: acţiunea de a gândi, de a imagina; gândire, preocupare}
{fr: action de penser, de réfléchir, de songer; pensée, préoccupation, anxiété}
{en: action of thinking, of reflecting, of imagining; thought, preoccupation, anxiety}
ex: nu stãtu multu pri minduiri; sta pri minduiri greauã; cãdzu pi greauã minduiri; ti-acãtsã minduirea; cu-aistã minduiri s-dusi shi u lo tu cucii feata-atsea mushatã; dupã multã minduiri sh-aflã sh-un trop, ca s-lu-ascapã; cu zurlu ts-badz mintea, zurlu s-hii; capiti fãrã minduiri tu bustãnj crescu
(expr: ma s-ai cap, va s-ai, fãrã di-altã, sh-minduiri); glarlu aushashti trã minduirea-a-alãntui
(expr: nu va s-tsã cheri chirolu s-aducheshti tsi mindueashti un glar)

§ niminduit (ni-min-du-ítŭ) adg niminduitã (ni-min-du-í-tã), ni-minduits (ni-min-du-ítsĭ), niminduiti/niminduite (ni-min-du-í-ti) – (lucru) tsi nu easti minduit (ghini); (om) tsi nu mindueashti ghini, tsi easti fãrã giudicatã bunã
{ro: negândit}
{fr: irréfléchi}
{en: thoughtless}
ex: canda u ngrupã loclu di arshini, grailu niminduit a ljei; tu-aushatic easti-arshini s-facã omlu lucruri niminduiti

§ niminduiri/niminduire (ni-min-du-í-ri) sf niminduiri (ni-min-du-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-mindueashti iuva; atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru nu easti minduit (ghini)
{ro: acţiunea de a nu gândi; negândire}
{fr: action de ne pas penser, de ne pas réfléchir}
{en: action of not thinking, of not reflecting}

§ mintuescu (min-tu-ĭés-cu) (mi) vb IV mintuii (min-tu-íĭ), mintueam (min-tu-ĭámŭ), mintuitã (min-tu-í-tã), mintuiri/mintuire (min-tu-í-ri) – (unã cu minduescu)
ex: mi mintuescu (minduescu, mi ntreb) tsi s-fac; dzãtsea el mintuinda

§ mintuit (min-tu-ítŭ) adg mintuitã (min-tu-í-tã), mintuits (min-tu-ítsĭ), mintuiti/mintuite (min-tu-í-ti) – (unã cu minduit)

§ mintui-ri/mintuire (min-tu-í-ri) sf mintuiri (min-tu-írĭ) – (unã cu minduiri)

§ aminti/aminte (a-mín-ti) adv – tsi s-aflã tu minti di nu s-agãrshashti;
(expr:
1: nj-aduc aminti = lu am neagãrshit tu minti; l-spun un lucru tsi nu lu-agãrshii;
2: nu tsãn aminti = nu u-am tu minti, nu shtiu)
{ro: aminte}
{fr: qui n’est pas oublié}
{en: unforgotten}
ex: nj-aduc ghini aminti
(expr: nu-agãrshii); nu sh-adutsi aminti di tsiva (li-agãrshi tuti); tsi aduts aminti
(expr: tsi aduts zborlu di) moarti?; na aesti ti adutsiri aminti; nu tsãn aminti alt
(expr: nu u-am tu minti s-eara un altu); eara un buduvai, sternã, nu tsãn ghini-aminti; ne tsi mãcã asearã nu sh-adutsi aminti (s-dzãtsi tr-atsel tsi-agãrshashti multu); tsi s-nji da s-aduc a voauã, trã adutseari aminti?; ca cãnili hii, mash cãndu ti strindzi earna greauã, atumtsea tsi-aduts aminti di cãtãndii
(expr: mash cãndu ti-acatsã zorea ts-aduts aminti cã nu ti-aveai ndreaptã trã urmãrli-a lucrilor tsi fats)

(expr: nu suntu gionj; nu suntu tinjisits; etc.); cãts oaminj, ahãti mintsã; omlu fãr di oaminj, nu-i om; arshinea-i trã oaminj

§ niom (ni-ómŭ) sm nioaminj (ni-ŭá-minjĭ) – tsi nu easti om bun; tsi easti un om multu-arãu; tsi easti un mostru di om
{ro: om rău, crud}
{fr: méchant}
{en: bad man}
ex: ti fatsi di om, niom (ti fatsi di om bun tsi eshti, om nibun)

§ agruom (a-gru-ómŭ) sm agruoaminj (a-gru-ŭá-minjĭ) – om tsi nu easti criscut tu lumi (om di la munti, niishit tu lumi; om arãu la suflit shi multu crud
{ro: om sălbatic}
{fr: homme sauvage}
{en: wild man}

§ omã (ó-mã) sf omi/ome (ó-mi) – mama-a tatãlui i a dadãljei; mai, mumã, moashi
{ro: bunică}
{fr: grand’mère; aïeule}
{en: grandmother}

§ oamã (ŭá-mã) sf oami/oame (ŭá-mi) – muljari tsi-ari aushitã multu (di vãrã 100 di anj!); moashi gioanã; moashi
{ro: babă, babă voinică}
{fr: très vieille femme; mère, brave femme}
{en: old lady, brave old lady}
ex: nã moashi oamã (multu moashi, di vãrã 90 di anj sh-cama); ishi oama (moasha gioanã) cu lupata; esh lea oamã (mamã, moashi), esh lai afendi (tatã, aush); nveasta-a lui easti oamã (gioanã); muljarea-a lui nu easti ca tuti muljerli, easti oamã (gioanã)

§ uminiri/uminire (u-mi-ní-ri) sf fãrã pl – multimi di oaminj; oaminjlji dit ntreaga lumi; uminitati, uminãtati
{ro: umanitate}
{fr: humanité}
{en: humanity}
ex: tutã uminirea (tuts oaminjlji dit lumi) s-alavdã pri Domnul

§ uminitati/uminitate (u-mi-ni-tá-ti) sf uminitãts (u-mi-ni-tắtsĭ) – (unã cu uminiri)
ex: vãcuhi shi uminitati (biserits shi oaminj)

§ uminãtati/uminãtate (u-mi-nã-tá-ti) sf uminãtãts (u-mi-nã-tắtsĭ) – (unã cu uminiri)

§ uminilji/uminilje (u-mi-ní-lji) sf fãrã pl – sãmtsãrli di vreari shi njilã tsi li-aducheashti un om fatsã di alantsã oaminj; inima bunã shi hãrli aleapti tsi li ari un om
{ro: omenie}
{fr: civilité, affabilité}
{en: civility, courtesy, graciousness}
ex: tora va lj-aflu uminilja-a lui (cãt di bun om easti, sh-tsi bunets fatsi); ari uminilji pri nãs

§ uminescu (u-mi-nés-cu) adg umineascã (u-mi-neás-cã), umineshtsã (u-mi-nésh-tsã), umineshti (u-mi-nésh-ti) – tsi ari tuti hãrli buni a omlui; di om
{ro: omenesc}
{fr: humain}
{en: human}
ex: di multu nu-avea vidzutã nã fatsã umineascã (di om); umineshti (fapti di om) suntu lucrili aesti

§ umineashti/umineashte (u-mi-neásh-ti) adv – tsi ari s-facã cu hãrli (buni) a omlui; ca faptu di om; cu uminilji
{ro: omeneşte}
{fr: d’homme, humainement}
{en: manly}
ex: zbura umineashti (ca omlu bun)

{fr: petit corps}
{en: little body}

§ trupos (tru-pósŭ) adg trupoasã (tru-pŭá-sã), truposh (tru-póshĭ), trupoasi/trupoase (tru-pŭá-si) – tsi easti cu truplu mari sh-gros; tsi easti babagean, gioni, livendu, dailean, vãrtos, etc.
{ro: trupeş}
{fr: corpulent}
{en: corpulent}
ex: gionjlji tsi vinjirã s-nã veadã eara truposh (pututs, babageanj, cu truplu mari sh-vãrtos); l-ved cã easti multu trupos

§ trupescu (tru-pés-cu) adg trupeascã (tru-peás-cã), trupeshtsã (tru-pésh-tsã), trupeshti (tru-pésh-ti) – tsi ari s-facã cu truplu-a omlui i a unui lucru; tsi fatsi parti dit trup; di trup
{ro: trupesc}
{fr: corporel, charnel}
{en: bodily, carnal}
ex: ascapã-nã, Doamne, di itsido slãbiciuni trupeascã (di-a truplui, amãrtioasã)

§ trupuescu (tru-pu-ĭés-cu) (mi) vb IV trupuii (tru-pu-íĭ), trupueam (tru-pu-ĭámŭ), trupuitã (tru-pu-í-tã), trupuiri/trupuire (tru-pu-í-ri) – ljau (mi-aspun cu) trup uminescu; l-fac s-aibã trup; lj-dau trup (a unei idei, minduiri); ntrupushedz, ntrupedz, ntrupusescu, ãntrupusescu
{ro: întrupa, întruchipa, concretiza}
{fr: prendre corps, incarner, concretiser}
{en: take body, embody, incarnate}
ex: tini eshti tsi nã trupuish (deadish trup), Dumnidzale!

§ trupuit (tru-pu-ítŭ) adg trupuitã (tru-pu-í-tã), trupuits (tru-pu-ítsĭ), trupuiti/trupuite (tru-pu-í-ti) – tsi ari loatã trup uminescu; tsi-lj s-ari datã un trup; ntrupushat, ntrupat, ntrupusit, ãntrupusit
{ro: întrupat, întruchipat}
{fr: qui a pris corps, incarné}
{en: embodied, incarnated}
ex: doxã tsi easti trupuitã di nãs (tsi-lj s-ari datã trup, tsi s-aspuni cu trup)

§ trupuiri/trupuire (tru-pu-í-ri) sf trupuiri (tru-pu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva (unã minduiri, fandazmã, etc.) s-fatsi (s-aspuni) cu trup; ntrupushari, ntrupari, ntrupusiri, ãntrupusiri
{ro: acţiunea de a (se) întrupa, de a (se) întruchipa, întrupare, întruchipare}
{fr: action de prendre corps, de s’incarner; incarnation}
{en: action of taking body, of embo-dying, of incarnating}

§ ntrupushedz (ntru-pu-shĭédzŭ) (mi) vb I ntrupushai (ntru-pu-shĭáĭ), ntrupusham (ntru-pu-shĭámŭ), ntrupushatã (ntru-pu-shĭá-tã), ntrupushari/ntrupushare (ntru-pu-shĭá-ri) – (unã cu trupuescu)

§ ntrupushat (ntru-pu-shĭátŭ) adg ntrupushatã (ntru-pu-shĭá-tã), ntrupushats (ntru-pu-shĭátsĭ), ntrupushati/ntrupushate (ntru-pu-shĭá-ti) – (unã cu trupuit)

§ ntrupushari/ntrupushare (ntru-pu-shĭá-ri) sf ntrupusheri (ntru-pu-shĭérĭ) – (unã cu trupuiri)

§ ntrupusescu (ntru-pu-sés-cu) (mi) vb IV ntrupusii (ntru-pu-síĭ), ntrupuseam (ntru-pu-seámŭ), ntrupusitã (ntru-pu-sí-tã), ntrupusiri/ntrupusire (ntru-pu-sí-ri) – (unã cu trupuescu)

§ ntrupusit (ntru-pu-sítŭ) adg ntrupusitã (ntru-pu-sí-tã), ntrupusits (ntru-pu-sítsĭ), ntrupusi-ti/ntrupusite (ntru-pu-sí-ti) – (unã cu ntrupuit)

§ ntrupusi-ri/ntrupusire (ntru-pu-sí-ri) sf ntrupusiri (ntru-pu-sírĭ) – (unã cu trupuiri)

§ ãntrupusescu (ãn-tru-pu-sés-cu) (mi) vb IV ãntrupusii (ãn-tru-pu-síĭ), ãntrupuseam (ãn-tru-pu-seámŭ), ãntrupusitã (ãn-tru-pu-sí-tã), ãntrupusiri/ãntrupusire (ãn-tru-pu-sí-ri) – (unã cu trupuescu)

§ ãntrupusit (ãn-tru-pu-sítŭ) adg ãntrupusitã (ãn-tru-pu-sí-tã), ãntrupusits (ãn-tru-pu-sítsĭ), ãntrupusiti/ãntrupusite (ãn-tru-pu-sí-ti) – (unã cu ntrupuit)

§ ãntrupusiri/ãntrupusire (ãn-tru-pu-sí-ri) sf ãntrupusiri (ãn-tru-pu-sírĭ) – (unã cu trupuiri)

§ ntrupedz (ntru-pédzŭ) (mi) vb I ntrupai (ntru-páĭ), ntrupam (ntru-pámŭ), ntrupatã (ntru-pá-tã), ntrupari/ntrupare (ntru-pá-ri) – (unã cu trupuescu)
ex: shi si ntrupã (shi sh-lo trup) dit Virghira Maria shi s-featsi om; acumpãrã niscãnti bucãts di-ayini, nandreapta shi nastãngã, shi li ntrupã, li featsi unã

§ ntrupat (ntru-pátŭ) adg ntrupatã (ntru-pá-tã), ntrupats (ntru-pátsĭ), ntrupati/ntrupate (ntru-pá-ti) – (unã cu trupuit)
ex: Hristolu easti ntrupat (sh-ari truplu) tu anafurã

§ ntrupari/ntrupare (ntru-pá-ri) sf ntrupãri (ntru-pắrĭ) – (unã cu trupuiri)