DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arauã2

arauã2 (a-rá-ŭã) sf fãrã pl – chicutli di apã (ma nu di ploai!) tsi s-fac (cad) tahinãrli pri fatsa-a loclui (cãndu chirolu easti niheamã cama-aratsi sh-aburlji dit vimtu s-fac apã); ploai multu minutã cu chicuti ca di arauã; aroauã; roauã, rauã
{ro: rouă}
{fr: rosée; petite pluie fine}
{en: dewdrop; light rain with small drops}
ex: dimneatsa, prit pãdz shi prit agri easti arauã

§ aroauã2 (a-rŭá-ŭã) sf fãrã pl – (unã cu arauã2)
ex: nã aroauã minutã sh-deadi; pri-aroauã sã-nj mi-adunã

§ roauã (rŭá-ŭã) sf fãrã pl – (unã cu arauã2)
ex: lãcrinjli ca roaua (araua)

§ rauã2 (rá-ŭã) sf fãrã pl – (unã cu arauã2)
ex: raua arcurã niheamã loclu

§ arãuredz2 (a-rã-u-rédzŭ) vb I arãurai (a-rã-u-ráĭ), arãuram (a-rã-u-rámŭ), arãuratã (a-rã-u-rá-tã), arãurari/arãurare (a-rã-u-rá-ri) – cad ca araua (aroaua) tsi cadi noaptea; (araua) cadi di acoapirã tsiva (loclu); rãuredz
{ro: cade (ca) roua}
{fr: tomber de (tomber comme) la rosée}
{en: fall (as the) dewdrops}
ex: lãcrinjli acãtsarã s-nji arãureadzã fatsa (s-nji cadã pri fatsã ca aroaua)

§ arãurat2 (a-rã-u-rátŭ) adg arãuratã (a-rã-u-rá-tã), arãurats (a-rã-u-rátsĭ), arãurati/arãurate (a-rã-u-rá-ti) – pri cari cãdzu araua; tsi ari cãdzutã ca araua; rãurat
{ro: căzut (ca roua); acoperit de rouă}
{fr: tombé (comme la rosée); couvert ou humide de rosée}
{en: fallen (as the dewdrop); covered by dewdrop}

§ arãurari2/arãurare (a-rã-u-rá-ri) sf arãurãri (a-rã-u-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu arãureadzã; rãurari
{ro: acţiunea de a cade ca roua, de a fi acoperit de rouă}
{fr: action de tomber comme la rosée; d’être couvert de rosée}
{en: action of dewdrop falling, being covered by dewdrops}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bundã2

bundã2 (bún-dã) sf bundi/bunde (bún-di) – igrasii purtatã di-unã minari di apã; igrasii purtatã di vimtu nutios
{ro: umiditate cauzată de un curent de apă sau vânt}
{fr: humidité causée par un courant d’eau; courant d’eau}
{en: humidity caused by water currents or wind}
ex: si sta tutã dzua di earnã tu bundã (igrasii purtatã di-unã minari nutioasã di apã di-arãu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cumidii/cumidie

cumidii/cumidie (cu-mi-dí-i) sf cumidii (cu-mi-díĭ) – unã isturii (tihisiri, ugoadã) ciudioasã, multi ori tr-arãdeari, sh-multi ori tsi s-fatsi aniorihta, dinapandiha
{ro: comedie}
{fr: comédie}
{en: comedy}
ex: aestã easti nã mari cumidii

§ cumedii/cumedie (cu-mé-di-i) sf cumedii (cu-mé-diĭ) – (unã cu cumidii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

igrasii/igrasie

igrasii/igrasie (i-gra-sí-i) sf igrasii (i-gra-síĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã umid; ashi cum easti atmusfera (aera) cãndu easti mplinã di aburi; ashi cum easti un lucru ud shi nu s-ari ninga uscatã (tsi fu udat, acupirit, pitrumtu di apã, umid, etc.); noti, nutii, udalj, umiditati, vlagã, vlãngã
{ro: umezeală}
{fr: humidité}
{en: humidity}
ex: murlji di la casa-a noastrã au igrasii (nutii); casã cu igrasii

§ igrasios (i-gra-si-ósŭ) adg igrasioasã (i-gra-si-ŭá-sã), igrasiosh (i-gra-si-óshĭ), igrasioasi/igrasioase (i-gra-si-ŭá-si) – (lucru) tsi nu easti uscat ma pitrumtu di apã i aburi; tsi ari statã tu apã (nvilitã, pruscutitã cu apã) shi nu s-ari uscatã ninga; (aera, atmusfera) tsi easti mplinã di aburi; tsi ari igrasii; tsi easti cu igrasii; vlãngos, vlãngu, ud, umid, nutios, nutiros, nutos
{ro: umed}
{fr: humide, moite}
{en: humid, moist}
ex: casa-a noastrã ari murlji igrasiosh (cu igrasii, nutiosh)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

moali/moale

moali/moale (mŭá-li) adg moali/moale (mŭá-li), molj (móljĭ), molj (móljĭ) – tsi sh-alãxeashti lishor bicimea (forma) cãndu-l caltsã; tsi nu easti uscat; tsi nu easti corcan; tsi si zgrãmã lishor;
(expr:
1: om moali = om tsi easti mulashcu, prãhar, imir, fãrã dinami, tsi nu lu-ariseashti si sã ncaci cu dunjaea;
2: budzã moali = budzã cãrnoasã;
3: yimishi, poamã, fructu moali = coaptã ghini sh-dzãmoasã;
4: loc moali = loc tsi nu easti uscat ma vlãngos, cu niheamã apã, sh-cari s-minã sh-alasã urmi cãndu-l caltsã cu ciciorlu;
5: pãni moali = pãni proaspitã, coaptã cu niheamã chiro ninti, tsi nu s-ari uscatã ninga;
6: aushlji vor pãni moali = zbor tsi s-dzãtsi tr-aushanjlji tsi lj-arãsescu featili tiniri;
7: ou moali = ou hertu niheamã, cu gãlbinushlu nincljigat ghini;
8: alasã-u moali = tradzi niheam mãna)
{ro: moale}
{fr: mou, tendre}
{en: soft, tender}
ex: macã ti fats moali, ti bag sh-tu foali; nu au chealea moali; cu oasili molj ca pãntica; cãndu s-ameasticã niheamã fãrinã di sicarã tu fãrina di grãn, pãnea shadi moali
(expr: armãni proaspitã) multu chiro; omlu aestu easti moali
(expr: mulashcu, imir), nu-i bun tr-aestu lucru; cari poati, oasi aroadi, shi cari nu, ne carni moali; va tsã-l adar truplu ma moali dicãt pãntica; aushlji vor pãni moali sh-yin veclju

§ muliciuni/muliciune (mu-li-cĭú-ni) sf muliciunj (mu-li-cĭúnjĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã moali; lipsã di dinami; slãbintsã, adinãmii
{ro: moliciune}
{fr: amollissement}
{en: softness}
ex: aduchescu nã muliciuni (adinãmii, slãbintsã) tu tut truplu di nu-nj va inima s-adar tsiva

§ molav (mó-lavŭ) adg (shi adv) molavã (mó-la-vã), molavi (mó-lavĭ), molavi/molave (mó-la-vi) – (om) tsi s-minã peanarga; tsi nu pari s-aspunã multã ineryii tu lucrul tsi fatsi; tsi s-aspuni ca linivos cã sh-fatsi lucrili peagalea; prãhar, moali, mulashcu, mulatic, imir, dobru, linãvos, etc.
{ro: molatic, blajin}
{fr: mou, nonchalant}
{en: soft, flabby}
ex: ca njelj dultsi sh-molavi (imiri); Mitrusha molav (moali) tut ma-nj greashti; easti un fiticã molavã (dobrã, dultsi); nu-i ashi cum ãnj lipsea a njia, easti molav (moali, mulashcu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

muhlã

muhlã (múh-lã) sf muhli/muhle (múh-li) – unã soi di ciupernicã (peciurcã) tsi creashti pi mãcãruri, chetri shi stizmi nutioasi shi s-aspuni ca un petur mãzgos, sumolcu-veardi, tsi da unã anjurizmã maxutarcã; muhlidzami
{ro: mucegai, mucezeală}
{fr: chancissure, moisissure}
{en: mould, mildew}
ex: stizmili anjurzea ca di muhlã; acãtsã muhlã pãnea; u-alãsai tu igrasii sh-acãtsã muhlã; stranjlu anjurzeashti muhlã

§ muhlid (múh-lid) adg muhlidã (múh-li-dã), muhlidz (múh-lidzĭ), muhlidi/muhlide (múh-li-di) – tsi ari acãtsatã muhlã; tsi easti cu muhlã; (chiro) nutios tsi anjurdzeashti muhlã; cu muhlã; muhlidzãt
{ro: mucegăit}
{fr: chanci, moisi}
{en: moldy, with mildew}
ex: pãnea tsi-avea nãsã eara muhlidã (cu muhlã); dauã dzãli li tsãnui tu tsilar shi li aflai muhlidi (cã avea acãtsatã muhlã)

§ muhlidzami/muhlidzame (muh-li-dzá-mi) sf muhlidzãnj (muh-li-dzắnjĭ) – catastasea tu cari s-aflã un lucru tsi ari acãtsatã muhlã; muhlã
{ro: mucegai, mucegăire}
{fr: état de chancissure, moisissure}
{en: moldiness}

§ muhlidzãscu (muh-li-dzắs-cu) vb IV muhlidzãi (muh-li-dzắĭ), muhlidzam (muh-li-dzámŭ), muhlidzãtã (muh-li-dzắ-tã), muhlidzãri/muhlidzãre (muh-li-dzắ-ri) – acats muhlã; (fig: muhlidzãscu = stau multu chiro tu idyiul loc, dzac)
{ro: mucegăi}
{fr: chancir, moisir}
{en: make something moldy; mildew}
ex: casa avea muhlidzãtã (acãtsatã muhlã); stãndalui dipriunã aoa, va muhlidzãm (fig: di shideari multã, va s-acãtsãm muhlã!); muhlidzãsh (fig: shidzush multu) aoatsi; lj-muhlidzãrã tuti luguriili ncljisi di-ahãt chiro; muhlidzãscu (fig: stau, dzac) tu zãndani fãrã fai

§ muhlidzãt (muh-li-dzắtŭ) adg muhlidzãtã (muh-li-dzắ-tã), muhlidzãts (muh-li-dzắtsĭ), muh-lidzãti/muhlidzãte (muh-li-dzắ-ti) – tsi ari acãtsatã muhlã; (mur) muciulit, cimulit, ciumulit
{ro: mucegăit}
{fr: chanci, moisi}
{en: made moldy; mildew}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nutii/nutie

nutii/nutie (nu-tí-i) sf nutii (nu-tíĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã umid; ashi cum easti atmusfera (aera) cãndu easti mplinã di aburi; ashi cum easti un lucru ud shi nu s-ari ninga uscatã (umid, tsi fu udat, acupirit i pitrumtu di apã, etc.); noti, igrasii, udalj, umiditati, vlagã, vlãngã
{ro: umezeală}
{fr: humidité}
{en: humidity}
ex: easti nutii (igrasii, umiditati) nafoarã

§ noti (nótĭ) sf fãrã pl – (unã cu nutii)

§ nutios (nu-ti-ósŭ) adg nutioasã (nu-ti-ŭá-sã), nutiosh (nu-ti-óshĭ), nutioasi/nutioase (nu-ti-ŭá-si) – (lucru) tsi nu easti uscat ma pitrumtu di apã i aburi; tsi ari statã tu apã (nvilit, pruscutitu cu apã) shi nu s-ari uscatã ninga; (aera, atmusfera) tsi easti mplinã di aburi; tsi easti pitrumtu di nutii; cu nutii; nutiros, nutos, igrasios, vlãngos, vlãngu, ud, umid
{ro: umed}
{fr: humide, moite}
{en: humid, moist}
ex: casa easti nutioasã (igrasioasã); udãlu iu durnjam eara nutios (umid) sh-noaptea mi lo arcoarea; vimtul tsi bati easti nutios (umid)

§ nutiros (nu-ti-rósŭ) adg nutiroasã (nu-ti-rŭá-sã), nutirosh (nu-ti-róshĭ), nutiroasi/nutiroase (nu-ti-rŭá-si) – (unã cu nutios)
ex: cãsi nutiroasi (cu nutii); neaua cãdea apãlj groasi, nutiroasi (umidi, udi)

§ nutos (nu-tósŭ) adg nutoasã (nu-tŭá-sã), nutosh (nu-tóshĭ), nutoasi/nutoase (nu-tŭá-si) – (unã cu nutios)

§ nutsescu (nu-tsés-cu) (mi) vb IV nutsii (nu-tsíĭ), nutseam (nu-tseámŭ), nutsitã (nu-tsí-tã), nutsiri/nutsire (nu-tsí-ri) – l-fac un lucru s-hibã nutios
{ro: jilăvi}
{fr: rendre umide, humecter, moitir}
{en: humidify}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sumig

sumig (su-mígŭ) sn sumidzi/sumidze (su-mí-dzi) – capitlu (ma multili ori chipitos) a unui lucru lungu shi suptsãri; sumigã, si-migã, chipitã, chirchinedz, mitcã, tsutsuleu, tsutsulic
{ro: vârf (munte, ac)}
{fr: sommet, faîte, bout, pointe (aiguille)}
{en: summit, top, end, tip, (needle) point}

§ sumigã (su-mí-gã) sf sumidzi/su-midze (su-mí-dzi) – (unã cu sumig)

§ simigã (si-mí-gã) sf simidz (si-mídzĭ) – (unã cu sumig)
ex: mi ntsãpai cu simiga (chipita, mitca) di ac; aclu-aestu nu-ari simigã (mitcã); di tutã avearea armasã di la pãrintsã nu s-aleapsi cu tsiva, ni cu-unã simigã di ac

§ sumigos (su-mi-gósŭ) adg sumigoasã (su-mi-gŭá-sã), sumigosh (su-mi-góshĭ), sumigoasi/sumigoase (su-mi-gŭá-si) – tsi easti cu sumigã shi poati si ntsapã; simigos, ãntsãpulicos, ntsãpãlicos, ntsãpulicos, chipitos, surlutos, turyisit
{ro: ascuţit, vârfuit}
{fr: aigu, pointu}
{en: sharp, pointed}
ex: pishtirei sumigoasi (ntsãpãlicoasi) ca sãita; chinj zveltsã shi sumigosh (chipitosh); Elimbul cu ciuciulili sumigoasi (surlutoasi)

§ simigos (si-mi-gósŭ) adg simigoasã (si-mi-gŭá-sã), simigosh (si-mi-góshĭ), simigoasi/simigoase (si-mi-gŭá-si) – (unã cu sumigos)

§ nsimig (nsi-mígŭ) vb I nsimigai (nsi-mi-gáĭ), nsimigam (nsi-mi-gámŭ), nsimigatã (nsi-mi-gá-tã), nsimigari/nsimigare (nsi-mi-gá-ri) – l-fac un lucru lungu shi suptsãri (par, cundilj, etc.) s-hibã cama simigos; nturyisescu
{ro: ascuţi (creion, par, etc.)}
{fr: aiguiser (crayon, pieu, etc.)}
{en: sharpen (pencil, stake, etc.}
ex: nsimiga (nturyisea) parlji; nu putui s-lu nsimig ghini (s-lji fac s-aibã nã mitcã bunã)

§ nsimigat (nsi-mi-gátŭ) adg nsimigatã (nsi-mi-gá-tã), nsimigats (nsi-mi-gátsĭ), nsimigati/nsimigate (nsi-mi-gá-ti) – tsi easti faptu s-hibã cama simigos; nturyisit
{ro: ascuţit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn