aumbrã (aúm-brã) sf aumbri/aumbre (a-úm-bri) – loc ãntunicat sh-fãrã lunjinã; urma tsi u-aspuni pri loc un lucru cãndu di-alantã parti easti vidzut di soari (di-unã lunjinã vãrtoasã); umbrã; (fig: aumbrã = (i) fatsã mushatã sh-cu hari; aumbrat; vidzutã, videari, mutrã; (ii) om, omlu di ningã cariva, xen; (iii) apanghiu, agiutor, atsel tsi n-afireashti tra s-nu pãtsãm tsiva; (iv) mortu, fandazmã, stihio, stihii, vãrcolac, boshi, stifã; (v) amayi, mãndii, vãscãnii; expr:
2: am aumbrã di… = nj-undzescu cu…, hiu ca…;
3: mi-acats di cariva (mi tsãn) ca aumbra = hiu cu cariva tut chirolu sh-nu lu-alas dip ta s-hibã singur;
4: nj-easti fricã (mi-aspar) sh-di-aumbrã = hiu om tsi nj-easti fricã sh-di nai ma njitsli lucri;
5: nu veadi, cã-lj tsãni aumbrã narea = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti tivichel, tsi nu lj-acatsã mãna trã tsiva, tsi nu para bagã oarã tsi s-fatsi deavãrliga di el;
6: va mi scoatã dit soari s-mi bagã tu-aumbrã shi dit aumbrã tu soari? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu un ari angãtan di cariva, di la cari nu s-ashteaptã s-veadã nitsiunã hãiri)
{ro: umbră, faţă graţioasă, aparenţă, aerul, omul (străinul de lângă cineva); protecţie; fantomă}
{fr: ombre; beaux traits du visage (surtout autour des yeux); air, apparence; étranger; protection, abri protecteur; fantôme, revenant}
{en: shade; gracious appearance; stranger, protection; ghost, phantom}
ex: tsi treatsi prit apã shi nu s-udã? (angucitoari: aumbra); treatsi prit apã, nu s-adapã, necã s-udã, necã s-afundã (angucitoari: aumbra); funi lungã sh-fãrã-aumbrã (angucitoari: calea); shidzum tutã dzua sum aumbra-a sãltsilor; si-l talji chiparishlu, cã lã tsãni aumbrã; tu-aumbra-a voastrã io nu-nj shed; muljari cu aumbrã (fig: aumbratã, harishi, ndilicatã, tsi-ari fatsa dultsi, cu multã hari); avea ficiorlu aleptu aumbrã (fig: vidzutã, mutrã) di hilj di-amirã; nu cunoashti cãt ãlj tsãni aumbra; aumbra atsea (fig: omlu, xenlu atsel) din casã; aumbra (fig: omlu di ningã tini, xenlu), cari easti?; cu a cui aumbrã (fig: cu a cui agiutor, cari va s-n-afireascã di-arali, sum a cui apan-ghiu) njardzim noi tu arniu?; l-cãlcã aumbra (fig: ãlj s-alinci fandazma, stihia, vãrcolaclu); ma nu-nj putui cu ocljilj s-dau di-aumbra (fig: fandazma) nividzutã; sh-u-avu s-nu hibã vãrã aumbrã (fig: stifã, fandazmã); aumbrili (fig: mortsãlj) tu cãragã si ncljid, ashi si spuni dit aushatic; pãnã sh-di-aumbrã-lj s-aspari
(expr: s-aspari multu lishor); nu hiu di atselj tsi lã s-aspari ocljul di aumbrã-lã
(expr: tsi s-aspari lishor)
§ umbrã (úm-brã) sf um-bri/umbre (úm-bri) – (unã cu aumbrã)
ex: sta sum umbrã, tu avrã; lj-ishi nã umbrã (fig: un stifã, nã fandazmã) n cali shi-lj dzãsi: yinu dupã mini, shi-l dusi tu-ayinji; ninti di Rusalii, umbrili (fig: fandazmili, stiheadzlji) s-priimnã pisti loc; s-acatsã di mini ca umbra
(expr: nu mi-alasã dip singur)
§ aumbratã (a-um-brátã) sf aumbrãts (a-um-brắtsĭ) shi aumbrati/aumbrate (a-um-brá-ti) – apanghiu faptu di virdeatsã (alumãchi, arburi, etc.) tr-aumbrã; loc iu omlu poati sã-sh aflã arihatea tu-aumbrã; loc aumbros; umbratã
{ro: umbrar}
{fr: ombrage, abri de verdure}
{en: shady place, shelter}
ex: cum shidea nã dzuã sum aumbratã (loc cu-aumbrã); tu-aumbratã sã-nj mi bag; sum aumbrata-a unui nuc (aumbra-adratã di-un nuc); pãdzli cu aumbrati (locuri cu-aumbri); s-apusirã tu-aumbratã, si-lj coacã un somnu
§ umbratã (um-brátã) sf um-brãts (um-brắtsĭ) shi umbrati/umbrate (um-brá-ti) – (unã cu aum-bratã)
ex: tu umbrata-a plailui veardi; umbrãtsli a muntsãlor
§ aumbros (a-um-brósŭ) adg aumbroasã (a-um-brŭá-sã), aumbrosh (a-um-bróshĭ), aumbroasi/aumbroase (a-um-brŭá-si) – tsi easti cu multã aumbrã; tsi fatsi multã aumbrã; umbros, ntunicos, scutidos (fig: aumbros = (i) mãyipsit; (ii) slab, slãghit, traptu la fatsã; (iii) arãu, afurisit, blãstimat, mplin di drats)
{ro: umbros}
{fr: ombreux; ensorcelé; maigri; abominable}
{en: shady; bewitched; lean, thin; loathsome}
ex: un arburi stufos, aumbros s-tindea pri fãntãnã; tu-aumbroasa (ntunicata) aripidinã; pãduri greali sh-aumbroasi (cu-aumbrã multã, ntunicati); agiumsi s-hibã aumbroasã (aumbratã, fig: mãyipsitã); nutslji suntu aumbrosh (nutslji fac multã aumbrã, icã fig: nutslji suntu mãyipsits); nj-pãru multu aumbros (fig: slab, traptu la fatsã); om aumbros (fig: tu cari intrarã demunjlji)
§ umbros (um-brósŭ) adg umbroasã (um-brŭá-sã), umbrosh (um-bróshĭ), umbroasi/umbroase (um-brŭá-si) – (unã cu aumbros)
ex: shidzum tu-un loc umbros pi budza-a unui izvur di mãcãm pãni
§ aumbredz (a-um-brédzŭ) (mi) vb I aumbrai (a-um-bráĭ), aumbram (a-um-brámŭ), aumbratã (a-um-brá-tã), aumbrari/aumbrare (a-um-brá-ri) – stau (mi discurmu, isihãsescu) tu-aumbrã; fac aumbrã; umbredz, aumbrescu, umbrescu, aumbrãscu (fig: aumbredz = (i) mãyipsescu, fac mãyi, ãnj si fac mãyi; (ii) slãghescu, mi trag la fatsã)
{ro: adumbri; fermeca; slăbi}
{fr: ombrager; ensorceler; maigrir}
{en: shade, protect against the sun; bewitch; grow thin}
ex: tu vãcãreadzã, iu s-aumbra (shidea tu-aumbrã) sh-alantsã boi; ficiorlu da nãpoi, va lu-aumbrarã (fig: va-lj featsirã mãyi) mãratlu; lu-aumbrarã (fig: l-mãyipsirã) sh-lu scularã albili nsus; ti-aumbrash (fig: ti trapsish, slãghish) multu tu fatsã
§ aumbrat (a-um-brátŭ) adg aumbratã (a-um-brá-tã), aumbrats (a-um-brátsĭ), aumbrati/aumbrate (a-um-brá-ti) – tsi shadi (s-aflã) tu-aumbrã; tsi easti ntunicat; umbrat, aumbrit, umbrit, aumbrãt; (fig:
1: aumbrat = cãlcat di fandazmi, mãyipsit, cicãrdisit;
2: (fatsa) aumbratã = (i) (fatsa, vidzuta) mushatã, cu hari; (ii) slãghit, traptu tu fatsã)
{ro: umbrit, cu faţa graţioasă; vrăjit, slăbit}
{fr: ombragé, ombré; foulé par une fantôme; ensorcelé; maigri}
{en: shaded, shady, with a gracious appearance; visited by spirits; under a spell; grown thin}
ex: tu plai easti unã fãntãnã aumbratã (tsi s-aflã tu-aumbrã); pit vulodzli aumbrati (cu multã aumbrã, icã, fig: cãlcati di fandazmi); feata aestã ari fatsa aumbratã (fig: cu hari); tu yis s-vidzu aumbrat (fig: cãlcat di-unã fandazmã); imnji ca gãljina, aumbratã (fig: mãyipsitã); oaminj aumbrats (fig: mãyipsits, cicãrdisits) ca tini
§ aumbrari/aumbrare (a-um-brá-ri) sf aumbrãri (a-um-brắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (s-)aumbreadzã tsiva i cariva, aumbrari, aumbriri, umbriri, aumbrãri
{ro: acţiunea de a umbri; de a fermeca; de a slăbi; umbrire, fermecare, slăbire}
{fr: action d’om-brager; d’ombrer; d’ensorceler; de maigrir}
{en: action of sha-ding, of protecting against the sun; of bewitching; of growing thin}
§ umbredz (um-brédzŭ) (mi) vb I umbrai (um-bráĭ), umbram (um-brámŭ), umbratã (um-brá-tã), umbrari/umbrare (um-brá-ri) – (unã cu aumbredz)
§ umbrat (um-brátŭ) adg umbratã (um-brá-tã), umbrats (um-brátsĭ), umbrati/umbrate (um-brá-ti) – (unã cu aumbrat)
ex: sum umbrati cãrãri
§ umbrari/umbrare (um-brá-ri) sf umbrãri (um-brắrĭ) – (unã cu aumbrari)
§ aum-brescu (a-um-brés-cu) (mi) vb IV aumbrii (a-um-bríĭ), aum-bream (a-um-breámŭ), aumbritã (a-um-brí-tã), aumbriri/aumbrire (a-um-brí-ri) – (unã cu aumbredz)
ex: pãdinjli s-aumbrirã (sã ntunicarã, s-featsirã cu-aumbrã)
§ aumbrit (a-um-brítŭ) adg aumbritã (a-um-brí-tã), aumbrits (a-um-brítsĭ), aumbriti/aumbrite (a-um-brí-ti) – (unã cu aumbrat)
§ aumbriri/aumbrire (a-um-brí-ri) sf aumbriri (a-um-brírĭ) – (unã cu aumbrari)
§ aum-brãscu (a-um-brắs-cu) (mi) vb IV aumbrãi (a-um-brắĭ), aumbram (a-um-brámŭ), aumbrãtã (a-um-brắ-tã), aumbrãri/aumbrãre (a-um-brắ-ri) – (unã cu aumbredz)
§ aum-brãt (a-um-brắtŭ) adg aumbrãtã (a-um-brắ-tã), aumbrãts (a-um-brắtsĭ), aumbrãti/aumbrãte (a-um-brắ-ti) – (unã cu aumbrat)
§ aumbrãri/aumbrãre (a-um-brắ-ri) sf aumbrãri (a-um-brắrĭ) – (unã cu aumbrari)
§ umbrescu (um-brés-cu) (mi) vb IV umbrii (um-bríĭ), umbream (um-breámŭ), umbritã (um-brí-tã), umbriri/umbrire (um-brí-ri) – (unã cu aumbrescu)
ex: cireshlu nã umbreashti (nã fatsi umbrã pisti) uborlu ntreg; golinjli si umbrescu (si-acoapirã cu umbrã); nu va s-umbreascã ghini cã nu easti tufos
§ umbrit (um-brítŭ) adg umbritã (um-brí-tã), umbrits (um-brítsĭ), umbriti/umbrite (um-brí-ti) – (unã cu aumbrit)
§ umbriri/umbrire (um-brí-ri) sf umbriri (um-brírĭ) – (unã cu aumbriri)
§ umbrelã (um-bré-lã) sf umbreli/umbrele (um-bré-li) – hãlati di mãnã (adratã di-unã pãndzã tsi poati si s-dishcljidã shi sã si ncljidã dupã cum u va omlu sh-di-unã coadã cu cari s-tsãni hãlatea cu mãna) tsi omlu u tsãni pristi cap (cu mãna) tra s-lu-afireascã di soari (shi sã-lj facã-aumbrã) icã di ploai (tra s-nu s-udã)
{ro: umbrelă}
{fr: ombrelle, parapluie}
{en: parasol, umbrella}
ex: unã casã pi-un cicior, cu umbrela easti sor (angucitoari: guguljana); lja-ts umbrela cã va s-da ploai; aveam acasã dauã umbreli, unã di ploai sh-alantã di soari
§ umbrilar (um-bri-lárŭ) sm umbrilari (um-bri-lárĭ) – un tsi fatsi i vindi umbreli
{ro: vânzător de umbrele}
{fr: marchand de ombrelles et parapluies}
{en: parasol and umbrella merchant}
ex: ded umbrela la umbrilar s-nj-u ndreagã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn