DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

aroatã1

aroatã1 (a-rŭá-tã) sf, adv aroati/aroate (a-rŭá-ti) – lucru arucutos (tserclju) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.); arocut mari di cheatrã cu guvã tu mesi cu cari s-matsinã grãnili la moarã; mardzinea-a unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi (tsi s-acljamã chentru); tsercljul di her tsi s-bagã deavãrliga di-un talar (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptu); roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, tserclju, tserchiu, rucoci, furcutash, ghirgal, chirseni; (fig: aroatã = vrondul faptu di-unã aroatã cãndu s-minã)
{ro: roată, piatră de moară, cerc, cerc (de butoi)}
{fr: roue, cercle, cerceau}
{en: wheel, circle, hoop}

§ roatã (rŭá-tã) sf, adv roati/roate (rŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: s-asparsi nã roatã di la cucii; un vultur acãtsã si s-anvãrteascã shi s-u-aducã roatã mãrsha (s-u-aducã deavãrliga ca unã aroatã); roata di prisuprã di la moarã

§ arcoatã (ar-cŭá-tã) sf arcots (ar-cótsĭ) – (unã cu aroatã1)

§ arocut1 (a-ró-cutŭ) sn arocuti/arocute (a-ró-cu-ti) shi aroacu-ti/aroacute (a-rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: arocutlu (aroata) a putslui tsi s-frica shi s-anvãrtea; un om ancãrcat cu aroacuti (aroati) di moarã; arocutlu (tsercljul) di moali brats; arocuti (fig: vrondul di arocuti) asunarã

§ rocut (ró-cutŭ) sn rocuti/rocute (ró-cu-ti) shi roacuti/roacute (rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)

§ arucot (a-ru-cótŭ) sn arucoati/arucoate (a-ru-cŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: tserclju s-fac, s-fac arucot (tserclju); suntu ca gilats, ca atselj di sum arucot (aroatã)

§ arucutescu (a-ru-cu-tés-cu) (mi) vb IV arucutii (a-ru-cu-tíĭ), arucuteam (a-ru-cu-teámŭ), arucutitã (a-ru-cu-tí-tã), arucutiri/arucutire (a-ru-cu-tí-ri) – min un lucru anvãrtindalui shi turnãndalui ca aroata; (mi) tornu di-unã parti sh-di-alantã; (mi) tindu (culcu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arcutescu, antãvãlescu, andãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu; (fig:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aurlu

aurlu (a-úr-lu) (mi) vb I aurlai (a-ur-láĭ), aurlam (a-ur-lámŭ), aurlatã (a-ur-lá-tã), aurlari/aurlare (a-ur-lá-ri) – zburãscu cu-unã boatsi multu analtã sh-ca nãiritã (tra s-mi-avdã cariva di diparti, s-mi avdã ma ghini, s-lji dzãc tsiva, s-lu ncaci, s-lu-acljem s-yinã, etc.); grescu cu-unã boatsi vãrtoasã; mi hiumusescu (mi hib, mi bag, etc.) tra s-hiu deadun cu cariva; astrig, strig, huescu, zghilescu, hulutescu, ncaci;
(expr:
1: lj-aurlu unã = lj-dau unã pliscutã, un bush;
2: nj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-aurlã matsãli = nj-easti multã foami)
{ro: urla, ţipa, certa, lovi}
{fr: hurler; appeler; bannir; (se) fourrer, mettre dedans; frapper}
{en: shout, yell, call, chase, hit, scold, chide}
ex: avdzãrã c-alãtra un cãni sh-ahiursirã s-aurlã (s-bagã boatsea, sã zghileascã); acãtsarã s-aurlã shi s-treamburã di fricã; aclo iu yinea, cãntãnda shi aurlãnda (zghilinda cu boatsi-analtã); zghearã oili, aurlã (alatrã vãrtos) cãnjlji; cu luchilji s-adunã, ca nãsh vai aurlã; ca luchilji s-aurnjirã; lu-aurlash (lu-acljimash, lu ncãceash)?; aurlã-l (agunea-l, ãncaci-lu) cãnili di-aoa; aurlats (sãlãghits) caljlji tu vuloagã; mi-aurlu (mi-aruc) nuntru; luplu s-aurlã pi oi (s-hiumusi pi oi, intrã tu oi); oili s-aurlarã (s-hiumusirã) tu agru; aurlã-lj vãrã
(expr: dã-lj vãrã pliscutã); u streasi multu-multu foamea, di-lj pãrea cã lj-aurlã luchi tu pãnticã; nj-u foami! nu avdzã cum nj-aurlã matsãli?

§ aurlat (a-ur-látŭ) adg aurlatã (a-ur-lá-tã), aurlats (a-ur-látsĭ) aur-lati/aurlate (a-ur-lá-ti) – tsi easti zburãt cu-unã boatsi analtã sh-ca nãiritã; tsi s-ari hiumusitã s-hibã deadun cu cariva; astrigat, strigat, huit, zghilit, hulutit, ncãceat
{ro: urlat, ţipat, certat, lovit}
{fr: hurlé; appelé; banni; fourré, mis dedans; frappé}
{en: shouted, yelled, called, chased, hit, scolded, chided}

§ aurlari/aurlare (a-ur-lá-ri) sf aurlãri (a-ur-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aurlã icã s-aurlã iuva; astrigari, strigari, huiri, zghiliri, hulutiri, ncãceari
{ro: acţiunea de a urla, de a ţipa, de a certa, de a lovi; urlare, ţipare, certare, lovire; urlet}
{fr: action d’hurler; d’appeler; de bannir; de (se) fourrer, de mettre dedans; de frapper; hurlement}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cur3

cur3 (cúrŭ) sm curi (cúrĭ) shi sn cururi (cú-rurĭ) – partea-a truplui cu cari omlu shadi di-aradã pi scamnu; guva-a truplui pri iu easi nafoarã omlu cãndu s-dutsi si sh-facã apa-atsea groasa tu hale; bis, cãrtelj, cuci, fãndãc, fãndec, ghes, primichir, shidzut; (fig:
1: cur = partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari poati s-shadã ndreptu cãndu easti bãgat si sta); fundu; expr:
2: curlu-a oului = partea di nghios sh-ma umflatã a oului;
3: ghelã din cur = ou di gãljinã, di pulj;
4: curlu-a trumbetãljei = partea di nghios, ma largã pri iu easi vimtul a trumbetãljei;
5: nj-bag curlu tu pãljur = intru shi stau tu-un apanghiu; mi-apãnghisescu;
6: nj-ashternu curlu = stau sh-nu mi min (din casã, di pri lucru, etc.), cilistisescu (tra s-lu fac un lucru);
7: lj-bag nã pipercã n cur = (i) ãl fac s-hibã ma sertu; (ii) lj-bag nã ntsãpãturã (intrigã, nghidã, schinãturã, etc.);
8: canda am schinj la cur = nu pot s-shed tu-un loc, nu mi-acatsã loclu; shed ca pri schinj;
9: nj-asudã curlu = u-am zori; u-aflu multu greu s-lu fac un lucru;
10: nu-sh minã curlu ma nclo; = (i) nu-s minã di iu easti, cã nu vru s-veadã tsi s-featsi naljurea; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu ari alãgatã nafoarã di hoara, di patria-a lui;
11: nu shidzui cu curlu tu neauã = u-avui bana lishoarã pãnã tora, nu tricui prit lucri greali;
12: sh-la draclu curlu cu nãs = moari, li ncljidi ocljilj;
13: va-nj ljai (mãts) curlu; nu mi doari curlu; sã-nj bash curlu = nu mi mealã, nu pots sã-nj fats tsiva, va-nj ljai coada, etc.;
14: sta tes cu curlu la soari = easti linãvos, nu lu-arãseashti lucrul;
15: va-nj bashi el curlu = fuvirsirea tsi u fac, cã va yinã el s-mi pãlãcãrseascã, sã-nj caftã tsiva, s-nji sã ngreacã, sã-nj si ncljinã;
16: la cur li bag tuti a tali = nu mi mealã di tuti tsi-nj dzãts; lucrili-a tali nu-au vãrã simasii trã mini;
17: stãi (shedz) pi curlu-ts = stãi sh-nu ti minã dit loc; mutrea-ts lucrul, huzmetea; nu ti-amistica; stãi-tsã isih;
18: curlu-ts trã lapti nihertu easti! = stumahea nu poati s-hunipseascã laptili hertu; nu eshti ti ahtãri lucri, ti lucri mãri;
19: curlu-ts easti ca di peapini = ti-alavdzã ma nu fats tsiva;
20: curlu-nj seaminã arov = mi-aspar multu, nj-easti multu fricã, treambur (li ghãnusescu) di fricã;
21: nu-nj tsãni curlu = nu nj-u tsãni, nj-easti fricã, nu cutedz;
22: mi duc ca curlu tsi beasi = zburãscu di un sh-di-alantu, vruti sh-nivruti; zburãscu tut chirolu sh-dzãc mash glãrinj, papardeli;
23: escu (durnjii) cu curlu nsus = nu escu cu bunili, nu hiu tu ori, mi-acatsã orili)
{ro: cur}
{fr: cul, derrière}
{en: arse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãrgarã2

gãrgarã2 (gãr-gá-rã) sf gãrgari/gãrgare (gãr-gá-ri) – giucãreauã di ficiori njits tsi si-anvãrteashti sh-fatsi un vrondu; vãrvurã, vurvurã
{ro: bâzâitoare}
{fr: jouet enfantin qui, tournant sur soi-même, produit un bruit}
{en: children’s toy which makes a noise, when is turned around itself}

§ gãrgãrici (ghãr-ghã-rícĭŭ) sn gãrgãrici/gãrgãrice (ghãr-ghã-rí-ci) – chipri njits (giucãreali) tsi-asunã cãndu ficiuritslji s-agioacã sh-li minã; giucãreauã ti njits, cu-unã parti tsi easti ca unã mãneari (tsi u tsãni njiclu cu mãna) sh-alantã parti tsi easti ncljisã cu chitritseali nuntru, cari-asunã cãndu giucãreaua easti minatã
{ro: zdrăngănei, jucărie in formă de clopoţei foarte mici}
{fr: grelot-jouets pour les petits enfants}
{en: children’s toy in the form of little bells}
ex: gãrgãrici fundi-aroshi; sã nviscu cu stranji di anghil, cu suti sh-njilj di gãrgãrici

§ gãrgãlici (ghãr-ghã-lícĭŭ) sn gãrgãlici/gãrgãlice (ghãr-ghã-lí-ci) – (unã cu gãrgãrici)
ex: vimtu lishor cu gãrgãlici; gãrgãlicili atsia di atsia asunã

§ vãrvurã (vãr-vú-rã) sf vãrvuri/vãrvure (vãr-vú-ri) –
1: aroata di la moarã; lucru-arucutos tsi fatsi un vrondu ca-aroata di la moarã cãndu s-anvãrteashti;
2: unã giucãreauã di ficiori njits adratã di dauã coji di nucã cari ncljid nãuntru un gãrnuts sh-cari fatsi un vrondu sec cãndu easti minatã cu-unã cioarã; vurvurã, gãrgarã; (fig:
1: vãrvurã = tsi sh-u-adutsi cu-unã vãrvurã; expr:
2: s-dutsi (fatsi ca unã) vãrvurã = fatsi un vrondu ca-atsel faptu di-unã vãrvurã;
3: yini (s-dutsi) vãrvura = yini (s-dutsi) tumbi-culutumbi, arucutinda-si)
{ro: roată de moară; bâzâitoare}
{fr: meule; jouet formé de deux écales de noix qui renferment un grain quelconque solide et qu’on fai tourner à l’aide d’une ficelle pour produire un bruit sourd}
{en: millstone; children’s toy which makes a noise, when is turned around itself}
ex: gura-lj si dutsi vãrvurã
(expr: zburashti multu ca vrondul faptu di-unã vãrvurã); njiclu s-dusi vãrvura la vali

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

huescu

huescu (hu-ĭés-cu) vb IV huii (hu-íĭ), hueam (hu-ĭámŭ), huitã (hu-í-tã), huiri/huire (hu-í-ri) – bag unã boatsi sãnãtoasã (tra s-mi-avdã cariva ma ghini, s-lji grescu tsiva, s-lu ncaci, s-lu-acljem s-yinã, etc.); astrig, strig, aurlu, zghilescu, hulutescu
{ro: striga}
{fr: crier, parler fort}
{en: shout, yell}

§ huit (hu-ítŭ) adg huitã (hu-í-tã), huits (hu-ítsĭ), huiti/huite (hu-í-ti) – tsi easti strigat; astrigat, aurlat, zghilit, hulutit
{ro: strigat}
{fr: crié, parlé fort}
{en: shouted, yelled}

§ huiri/huire (hu-í-ri) sf huiri (hu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva hueashti; astrigari, strigari, aurlari, zghiliri, hulutiri
{ro: acţiunea de a striga, strigare}
{fr: action de crier, de parler fort}
{en: action of shouting, of yelling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

lut1

lut1 (lútŭ) sn luturi (lú-turĭ) – tsara galbinã shi alichitoari (cãndu easti udã) di cari easti faptã unã parti di loclu tsi-l cãlcãm sh-dit cari s-fac oali (stamni, etc.); alut
{ro: lut, argilă}
{fr: argile, terre glaise, terre de potier}
{en: clay, potter’s clay}
ex: vas di lut; poartã n gurã lut din plai; un om di lut

§ alut (a-lútŭ) sn aluturi (a-lú-turĭ) – (unã cu lut1)
ex: cãdzu cu dzeaditli tu-alut

§ ulut (u-lútŭ) sn uluturi (u-lú-turĭ) – (unã cu lut1)

§ lutos (lu-tósŭ) adg lutoasã (lu-tŭá-sã), lutosh (lu-tóshĭ), lutoasi/lutoase (lu-tŭá-si) – tsi easti ca lutlu; tsi easti faptu di lut; alutos
{ro: lutos, argilos}
{fr: argileux, glaiseux}
{en: made of clay}
ex: loc lutos (cu multu lut)

§ alutos (a-lu-tósŭ) adg alutoasã (a-lu-tŭá-sã), alutosh (a-lu-tóshĭ), alutoasi/alutoase (a-lu-tŭá-si) – (unã cu lutos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã