DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ahtari/ahtare

ahtari/ahtare (ah-tá-ri) adg ahtari/ahtare (ah-tá-ri), ahtãri (ah-tắrĭ), ahtãri (ah-tắrĭ) – unã soi cu; aestã soi di; atari, aftari, tari, tadi, dina, filean
{ro: atare, cutare, astfel de…}
{fr: tel, pareil}
{en: such}
ex: pãnã tora nu vidzui ahtari (aestã soi di) mushuteatsã; ahtari (unã soi) mamã, ahtari (unã soi) hilj; ahtari cap, ahtari minti; ahtari cal, ahtari eapã; ahtari masti, ahtari portu, ahtari plasi; sh-tini ahtari sh-io ahtari; fã sh-dulmici tr-ahtari (tr-aestã soi di) vrutã; ahtari picurar, ahtãri cãnj; ahtãri (aestã soi di lucri) nu shtiu mini; gura-a ahtãror oaminj; s-aflã tu-amãrtii ahtãrlji

§ aftari/aftare (af-tá-ri) adg aftari/aftare (af-tá-ri), aftãri (af-tắrĭ), aftãri (af-tắrĭ) – (unã cu ahtari)
ex: nu-am vidzutã-aftari (ahtari) om; aftari lucru nu-i bun; tsi banã aftari! (ahtari!)

§ atari/atare (a-tá-ri) adg atari/atare (a-tá-ri), atãri (a-tắrĭ), atãri (a-tắrĭ) – (unã cu ahtari)
ex: tu atari (ahtari) hoarã; ãlj yini a amirãlui tu shtiri cã atari amirã yini sã-lj batã; vãrã nu putea s-dzãcã “atari”

§ tari/tare (tá-ri) adg tari/tare (tá-ri), tãri (tắrĭ), tãri (tắrĭ) – (unã cu ahtari)
ex: tari huzmichear

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dulumã

dulumã (du-lu-mắ) sm dulumadz (du-lu-mádzĭ) – stranj bãrbã-tescu (ilechi, cundush, pishli, geachetã, etc.) cu mãnits ma lundzi i ma shcurti dupã cum u va omlu; dulãmã, dulmã, dulmeci, dulmici, dulumici, cundush, cundandir, cupãran, mindan
{ro: vestă cu mâneci de diferite lungimi, mintean}
{fr: veste à manches dont la longueur est variable}
{en: vest with sleeves of various lengths}
ex: portul a armãnjlor easti cu dulumã

§ dulãmã (du-lã-mắ) sm dulãmadz (du-lã-mádzĭ) – (unã cu dulumã)

§ dulmã (dul-mắ) sm dulmadz (dul-mádzĭ) – (unã cu dulumã)

§ dulmeci (dul-mécĭŭ) sn dulmeci/dulmece (dul-mé-ci) – un dulumã ma njic; dul-mici, dulumici
{ro: “dulumă” mic}
{fr: petit “dulumã”}
{en: small “dulumã”}
ex: fã-lj sh-dulmeci tr-ahtari vrutã

§ dulmici (dul-mícĭŭ) sn dulmici/dulmice (dul-mí-ci) – (unã cu dulmeci)
ex: cu dulmicilu (cundushlu) pri nãs; mãnitsli di dulmici arucati pri pãltãri

§ dulumici (du-lu-mícĭŭ) sn dulumici/dulumice (du-lu-mí-ci) – (unã cu dulmeci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

njurizmã

njurizmã (njĭú-riz-mã) sf njurizmi/njurizme (njĭú-riz-mi) – harea tsi u au ndauã lucri ca s-alasã tsiva tu vimtu tsi poati s-hibã aduchit di narea-a omlui (cãndu lja anasã); anjurizmã, miru-dyeauã, njurdii; aromã, aroamã, arumã
{ro: miros, mireazmă}
{fr: odeur, exhalaison}
{en: smell, exhalation}
ex: njurizmã proaspitã; dit sucachi si sãmti njurizma di la carafilili a voastri; mi mbeatã njurizma

§ anjurizmã (a-njĭú-riz-mã) sf anjurizmi/anjurizme (a-njĭú-riz-mi) – (unã cu njurizmã)
ex: ari anjurizmã di shiboi

§ njurdii/njurdie (njĭur-dí-i) sf njurdii (njĭur-díĭ) – (unã cu njurizmã)
ex: fum ncãrcat di njurdii (anjurizmi)

§ njurzescu (njĭur-zés-cu) (mi) vb IV njurzii (njĭur-zíĭ), njurzeam (njĭur-zeámŭ), njurzitã (njĭur-zí-tã), njurziri/njurzire (njĭur-zí-ri) – aduchescu unã njurizmã tu vimtu; (un lucru) alasã unã njurizmã tsi s-aducheashti cu narea; caftu s-aduchescu un lucru (cu narea) ma s-alasã unã njurizmã; anjurzescu, arnjuzescu, nvoh;
(expr:
1: njurzescu tsiva = aduchescu, ngucescu, am unã noimã cã va s-facã tsiva;
2: nu nj-anjurzeashti ghini = lucrili nu-nj par ambar; pari s-hibã piriclju)
{ro: mirosi}
{fr: répandre de l’odeur, sentir, flairer}
{en: smell}
ex: patlu di carafili dit grãdina-a voastrã njurzeashti di diparti

§ njurzit (njĭur-zítŭ) adg njurzitã (njĭur-zí-tã), njurzits (njĭur-zítsĭ), njurziti/njurzite (njĭur-zí-ti) – (lucru) tsi-alasã (scoati, da) unã njurizmã; tsi njurzeashti; anjurzit, arnjuzit, nvuhat
{ro: mirosit}
{fr: senti, flairé}
{en: smelled}

§ njurziri/njurzire (njĭur-zí-ri) sf njurziri (njĭur-zírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva njurzeashti, anjurziri, arnjuziri, nvuhari
{ro: acţiunea de a mirosi; mirosire}
{fr: action de sentir, de flairer}
{en: action of smelling}
ex: njurzirea-a florlor ti dishteaptã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

urmã

urmã (úr-mã) sf urmi/urme (úr-mi) – semnu alãsat di cariva i di tsiva (cari-aspuni cã s-avea aflatã i cã avea tricutã prit atsel loc); semnu, ulmã, arãzgãnã, tragã, tor, dãrã;
(expr:
1: calcã pi urma-a tatã-sui = fatsi tuti lucrili ca tatã-su, cã ari tuti hãrli shi huili a lui;
2: luplu-l videm shi urma-lj cãftãm = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi lu-ari un lucru n fatsã sh-nu pistipseashti pãnã nu-lj si da un semnu cã lucrul easti dealihea;
3: lj-loai urma = mi duc dupã el s-ved tsi va facã sh-iu va s-ducã;
4: voi s-lji aflu urma = voi s-dau di el, s-lu aflu;
5: lj-chirui urma = nu mata shtiu cãtã iu easti, tsi-adarã, cãtã iu va s-ducã sh-tsi va s-facã;
6: pri iu treatsi urmã nu fatsi, nu-armasi nitsiunã urmã = nu-armasi tsiva, nitsiun semnu, di tsi s-ari faptã; nu lu-aducheashti vãr tsi fatsi sh-cãtã iu s-dutsi;
7: si-lj dau di urmã = s-aflu cãtã iu s-aflã, cãtã iu s-dusi)
{ro: urmă, vestigiu, pas}
{fr: trace, vestige, sillage, pas}
{en: trace, vestige, footstep}
ex: blidi, blidi, pãnã n Poli (angucitoari: urmili di cal); s-videa urma-lj pit neauã; urmili di cicioari; dupã urma-a ta; s-nu cãdets tru urma-a dushmanlui; di urma-a lor nu puturã s-da
(expr: nu puturã s-lu aflã); iuva s-nu-lj dai di urmã
(expr: iuva s-nu pots s-lu aflji); sh-mulje mãna tu sãndzi shi sh-alãsã urmã pri pãltãrli a gionilui-aleptu; lj-vidzu shi urma di palmã; dupã mini urmã s-nu-alãsats; di tutã niputearea ni urmã nu va-armãnã; Vaea lã chiru urma
(expr: nu mata shtii tsiva di elj); nu ari sari… nitsi urmã; tuts tu urmã; atumtsea cãlcã xeana la noi cu plãmti urmi; arcãm trei, patru urmi

§ ulmã (úl-mã) sf ulmi/ulme (úl-mi) – (unã cu urmã)
ex: mutrea, unã ulmã (urmã, tor) di tsearbã

§ ulmic (úl-micŭ) vb ulmicai (ul-mi-cáĭ), ulmicam (ul-mi-cámŭ), ulmicatã (ul-mi-cá-tã), ulmicari/ulmicare (úl-mi-cá-ri) – aduchescu (cu narea, cu-anjurzirea) urma faptã di unã prici; anjurdzescu
{ro: adulmeca}
{fr: flairer, dépister, suivre à la piste}
{en: smell, scent, sniff}
ex: nãsã bãga ureaclja, ulmica (anjurdzea cu narea) shi, apoea, hirlu (s-fãtsea) funi; cãnjlji a noshtri ulmicã ghini; nica nu easti nvitsat s-ulmicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn