DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãzgã

arãzgã (a-rắz-gã) sf pl(?) – loclu di-iu s-tradzi (di iu nchiseashti) tsiva (lucru, hiintsã, etc.); arãzgãnã, rãzgã, sirtã, vinã, vitil, bimã, izvur, soi, dãmarã, lãgamã; arãdãtsinã, ariditsinã, rãdãtsinã, riditsinã, rãdzãtinã, zãrãtsinã
{ro: origine}
{fr: origine}
{en: origin}

§ rãzgã (rắz-gã) sf pl(?) – (unã cu arãzgã)
ex: di altã rãzgã (arãdãtsinã, vinã) easti vurgãramea

§ arãzgãnã (a-rãz-gã-nắ) sm arãzgãnadz (a-rãz-gã-nádzĭ) – semnu alãsat di cariva i di tsiva, cari-aspuni cã s-avea aflatã i cã avea tricutã prit atsel loc; semnu, urmã, ulmã, dãrã, tor, tragã; arãdãtsinã, arãzgã
{ro: urmă}
{fr: trace, racine}
{en: trace, mark, footprint}
ex: arãzgãnã (urmã) s-nu-armãnã; dupã vina (arãzga, arãdãtsina) shi arãzgãnãlu (urma, arãdãtsina) a catiunui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

artirsescu1

artirsescu1 (ar-tir-sés-cu) vb IV artirsii (ar-tir-síĭ), artirseam (ar-tir-seámŭ), artirsitã (ar-tir-sí-tã), artirsiri/artirsire (ar-tir-sí-ri) – am di primansus; dau di primansus
{ro: prisosi}
{fr: rester en plus, surabonder}
{en: to be in excess}
ex: artirsii calu (pãltii di primansus trã cal; icã alinai tinjia-a calui)

§ artirsit1 (ar-tir-sítŭ) adg artirsitã (ar-tir-sí-tã), artirsits (ar-tir-sítsĭ), artirsiti/artirsite (ar-tir-sí-ti) – tsi armasi di primansus
{ro: prisosit}
{fr: resté en plus}
{en: in excess}

§ artirsiri1/artirsire (ar-tir-sí-ri) sf artirsiri (ar-tir-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu artirseashti tsiva; aveari di primansus
{ro: acţiunea de a prisosi; prisosire}
{fr: action de rester en plus}
{en: action of being in excess}

§ artirisescu1 (ar-ti-ri-sés-cu) vb IV artirisii (ar-ti-ri-síĭ), artiriseam (ar-ti-ri-seámŭ), artirisitã (ar-ti-ri-sí-tã), artirisiri/artirisire (ar-ti-ri-sí-ri) – (unã cu artirsescu1)
ex: ts-artiriseashti (ts-armãni di primansus), nu-l hãrgiueashti; Dumnidzã s-u-artiriseascã (s-u facã s-hibã di primansus, s-u facã ma multã); s-nj-artirisiri iulmai nj-fac sh-un chiurcu

§ artirisit1 (ar-ti-ri-sítŭ) adg artirisitã (ar-ti-ri-sí-tã), artirisits (ar-ti-ri-sítsĭ), artirisiti/artirisite (ar-ti-ri-sí-ti) – (unã cu artirsit1)

§ artirisiri1/artirisire (ar-ti-ri-sí-ri) sf artirisiri (ar-ti-ri-sírĭ) – (unã cu artirsiri1)

§ artirizmã (ar-tí-riz-mã) sf artirismi/artirizme (ar-tí-riz-mi) – lucru tsi-ari armasã di primansus
{ro: prisosinţă}
{fr: surabondance, profusion}
{en: excess}
ex: lj-deadi tutiputã cu artirizmã (di primansus)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cadãnã

cadãnã (ca-dắ-nã) sf cadãni/cadãne (ca-dắ-ni) shi cadãnj (ca-dắnjĭ) – muljari (di fumealji bunã) dit miletea nturtseascã; muljari di pistea nturtseascã (musulmanã, muslimã); turcalã, hanumsã, anãmã
{ro: turcoaică}
{fr: dame turque}
{en: Turkish lady}
ex: armãnili mushati par cadãni (hanumsi); tricu nã cadãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrciliu

cãrciliu (cãr-ci-líŭ) sn cãrciliuri (cãr-ci-lí-urĭ) – partea di nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, casã, pirgu, etc.), multi ori (ma nu totna) chipitoasã (surlutoasã, ntsãpãlicoasã); ncãrciliu, angheauã, cacealiu, creashtic, creashtid, creashtit, cuculj, chiscu, culmã, cingãrliu, cipit, ciucã, ciulubet, ciuciulã, ciungani, ciumã, huhutã, pic, pifilic, tãmpã, tsãpãlic, tsipilic, tsulubet, chirchinedz, chicerã, chipitã, mitcã, mãyeauã, gucilii, gugiulii
{ro: creştet, vârf}
{fr: cime, sommet, faîte}
{en: peak, summit, (mountain, tree, building) top}
ex: shidzu n cãrciliu pi fag; mi-alinai pãnã tu cãrciliulu-a ciricilui; cãrciliulu (creashtitlu) a caplui; pri cãrciliulu (culmea) di munti

§ ncãrciliu (ncãr-ci-líŭ) sn ncãrciliuri (ncãr-ci-lí-urĭ) – [scriat shi n cãrciliu] (unã cu cãrciliu)
ex: mi-alinai ncãrciliu

§ cingãrliu (cin-gãr-líŭ) sn cingãrliuri (cin-gãr-lí-urĭ) – (unã cu cãrciliu)
ex: cingãrliulu (cãrciliulu) a muntsãlor

§ cacealiu (ca-cĭa-líŭ) sn cacealiuri (ca-cĭa-lí-urĭ) – (unã cu cãrciliu)

§ cuculj1 (cu-cúljĭŭ) sn cuculji/cuculje (cu-cú-lji) – (unã cu cãrciliu)
ex: cuculjili (cãrciliili) di muntsã chitrosh

§ ciuciulã1 (cĭu-cĭú-lã) sf ciuciuli/ciuciule (cĭu-cĭú-li) – (unã cu cãrciliu)
ex: ciuciula-a unui munti; ciuciula a dzeanãljei; ciuciula a Pindului; pisti-a muntsãlor ciuciuli; plaiurli lãi, ciciulili alghea; cãlivã, cu ciuciula-analtã

§ ciucã1 (cĭú-cã) sf ciutsi/ciutse (cĭú-tsi) – (unã cu cãrciliu)
ex: pri cama analtã ciucã (ciuciulã); s-alipidã cãtrã ciuca (ciuciula) scãrpoasã; mi-alinai analtu pri ciucã

§ ciumã1 (cĭú-mã) sf ciumi/ciume (cĭú-mi) – (unã cu cãrciliu)
ex: Ciuma-a Corbului (loc di Bãeasa)

§ ciumulicã (cĭu-mu-lí-cã) sf ciumulitsi/ciumulitse (cĭu-mu-lí-tsi) – ciumã ma njicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ceacshiri

ceacshiri (cĭac-shírĭ) sf pl – soi di pantaloni lãrdzi (shilvari) i zmeani di pãndzã purtati di turtsã; cihshiri, cidic, cinteni, shilvãri
{ro: largi pantaloni de pânză (şalvari, izmene) purtaţi de turci}
{fr: large pantalon (caleçons) de toile porté par les turcs}
{en: large linen pants worn by Turks}
ex: muljerli a turtsilor purta nãoarã ceacshiri

§ cihshiri/cihshire cih-shí-ri) sf cihshiri (cih-shírĭ) – (unã cu ceacshiri)

§ cinteni/cintene sf pl – soi di pantaloni lãrdzi (shilvari) i zmeani di pãndzã (tsi sh-u-aduc multu cu ceacshirli) purtati di-aradã di arbineasili turcali; ceacshiri, cihshiri, cidic, shilvãri
{ro: un fel de şalvari femeieşti purtaţi de femeile albaneze musulmane}
{fr: large pantalon de toile porté par les femmes albanaises musulmanes}
{en: large linen pants worn by Albanian moslem women}
ex: multi muljeri sh-bãrbats poartã cinteni

§ cidic (ci-dícŭ) sn ciditsi/ciditse (ci-dí-tsi) – soi di pantaloni lãrdzi (shilvari) di pãndzã purtati di huryeatslji arbinesh; ceacshiri, cihshiri, cinteni, shilvãri
{ro: largi pantaloni purtaţi de ţăranii albanezi}
{fr: large pantalon porté des paysans d’Albanie}
{en: large pants worn in Albania}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chipitã1

chipitã1 (chí-pi-tã) sf chipiti/chipite – partea di nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, casã, pirgu, etc.), multi ori (ma nu totna) surlutoasã (chipitoasã, ntsãpãlicoasã); angheauã, cacealiu, cãrciliu, creashtic, creashtid, creashtit, ciuciulã, cuculj, culmã, chiscu, chirchinedz, cingãrliu, cipit, ciucã, ciulubet, ciumã, ciungani, huhutã, pic, pifilic, tãmpã, tsãpãlic, tsipilic, tsulubet, chirchinedz, mitcã, mãyeauã, gucilii, gugiulii
{ro: pisc, creştet}
{fr: pic, cime, sommet, faîte}
{en: (mountain) peak, summit (of mountain, of house), top}
ex: unã culã analtã, tsi nu pots s-lji vedz chipita; chipiti (cãrcilii) di muntsã; alagã prit chipiti (creashtiti) chitroasi; mi-alinai trãsh tu chipita-a cireshlui; murarlu s-alina ma tu chipita-a pluplui; unã noapti s-alinã pri chipita a muntilui; s-acumtinã trãsh pi chipita di culã; lu-aruca fãrã njilã di pi chipita-a unui munti analtu; unã culã analtã, analtã, tsi nu pots s-lji vedz chipita

§ cipit1 (cí-pitŭ) sn cipiti/cipite (cí-pi-ti) – (unã cu chipitã1)
ex: nsus, pri-un cipit (creashtit, cingãrliu), easi sh-luna

§ chiscu (chís-cu) sn chiscuri (chís-curĭ) – (unã cu chipitã1)
ex: un munti cu chiscuri chipitoasi

§ chirchinedz1 (chir-chi-nédzŭ) sm chirchinedz (chir-chi-nédzĭ) – (unã cu chipitã1)

§ chicerã (chí-ce-rã) sf chiceri/chicere – (unã cu chipitã1)

§ chipitã2 (chí-pi-tã) sf chipiti/chipite – capitlu (ma multili ori ntsãpãlicos) a unui lucru lungu shi suptsãri; chirchinedz, mitcã, mãyeauã, sumig, sumigã, tsutsuleu, tsutsulic
{ro: vârf}
{fr: bout, pointe}
{en: end, tip, point}
ex: cãt chipita (mithca) di ac; chipita di nari; am cun-diljlu cu chipita (mitca) bunã; chipita di cundilj nu ngrãpseashti; chipita di coardã sum nã guvã tu fundul a amariljei; tradzi di chipita di coardã, coarda nu s-mina dit loc!; easi nafoarã fãrã si-lj si udã nitsi chipitli di cicioari

§ chirchinedz2 (chir-chi-nédzŭ) sm chirchinedz (chir-chi-nédzĭ) – (unã cu chipitã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

circhez

circhez (cir-chĭézŭ) sm, sf circhezã (cir-chĭé-zã), circheji (cir-chĭéjĭ), circhezi/circheze (cir-chĭé-zi) –
1: om dit unã mileti tsi bãneadzã cãtã tu muntsãlj Caucaz;
2: fur ncãlar dit miletea turtseascã i arbinishascã turchipsitã
{ro: cerchez; brigand turc sau albanez musulman călare pe cal}
{fr: circassien; brigand turc ou albanais musulmanisé à cheval}
{en: Circassian; Turkish or Albanian brigand on horseback}

§ circhizimi/circhizime (cir-chi-zí-mi) sf fãrã pl – multimi di circheji; miletea-a circhejilor
{ro: cerchezime}
{fr: nombre de “cirkeji”}
{en: multitude of “circheji”}
ex: Curd-pãshe dit circhizimi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

creashtit

creashtit (creásh-titŭ) sn creashtiti/creashtite (creásh-ti-ti) –
1: partea di nsus (cu per) a caplui;
2: partea di nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, casã, pirgu, etc.), multi ori (ma nu totna) chipitoasã (surlutoasã, ntsãpãlicoasã); angheauã, cacealiu, cãrciliu, creashtic, creashtid, cuculj, culmã, chiscu, cingãrliu, cipit, ciucã, ciulubet, ciuciulã, ciumã, ciungani, huhutã, pic, pifilic, tãmpã, tsãpãlic, tsipilic, tsulubet, chirchinedz, chipitã, mitcã, mãyeauã, gucilii, gugiulii;
(expr: din creashtit pãn tu cicioari = tutu-ntreg, di la cap pãnã la cicioari)
{ro: creştet}
{fr: cime, sommet, faîte; haut de la tête}
{en: summit, top (of head, tree)}
ex: un per din creashtit, din cap; di pi creashtit (cãrciliulu di munti) hoara tutã sã-nj mutrescu; dit creashtitlu-a-atsilor opdzãts di anj

§ creashtic (creásh-ticŭ) sn creashtitsi/creashtitse (creásh-ti-tsi) – (unã cu creashtit)

§ creashtid (creásh-tidŭ) sn creashtidi/creashtide (creásh-ti-di) – (unã cu creashtit)

§ creastã2 (creás-tã) sf creasti/creaste (creás-ti) – partea di nsus a unei casã, a unui munti, a pãdurlor, etc.; creashtid, creashtic, ciumã, cãrciliu, angheauã, mãyeauã, ciucã, rehã, areahã, jigo, etc.
{ro: creastă (de munte)}
{fr: crête (de montagne)}
{en: crest (of mountain), ridge}
ex: s-videa pi creasta a muntilui; pri creasta a pãdurlor lutseafirlu moari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curan

curan (cu-ránŭ) sm fãrã pl – vivlia sãmtã a pistiljei nturtseshti (muslimi, musulmani) tu cari s-aspun atseali tsi-lj dzãsi Allah (Dumnidzãlu) al Muhamed, dogmili sh-nomurli a pistiljei
{ro: coran}
{fr: coran}
{en: Koran}
ex: greashti sh-tu curan

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã