|
|
aculuthii
RO:serviciu religios … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:27173>2014-05-14 22:30:59.707019 »
adhulu
RO:piatră la arşice … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:27265>2014-05-14 22:30:59.773712 »
afulescu
RO:caştiga, v - tot … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:27425>2014-05-14 22:30:59.868052 »
ulãrii/ulãrie
ulãrii/ulãrie (u-lã-rí-i) sf – vedz tu oalã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: oalãulcior1
ulcior1 (ul-cĭórŭ) sn ulcioari/ulcioare (ul-cĭŭá-ri) – vas di loc (lut) arsu (cu gura strimtã, cu unã i cu doauã mãnush) tu cari s-tsãni apã (yin, etc.); poci, bot, budic, cavan, cãnatã, cingu, putets, potã, dud
(expr: bati-l ficiorlu, pãnã nu-l frãmsi ulciorlu! = va s-ti mindueshti shi s-ljai misuri ninti ca s-tsã si facã znjia cã deapoea, dupã tsi u pats, geaba-l pidipseshti, l-culãseshti pri-atsel tsi tsã u featsi)
{ro: urcior}
{fr: cruche}
{en: jug}
ulcior2
ulcior2 (ul-cĭórŭ) sm ulciori (ul-cĭórĭ) – unã soi di gãrnuts njic tsi easi la rãdãtsina-a dzeanãljei di oclju; uhcior, arcior, arcicior, grãnishor
{ro: urcior}
{fr: orgelet}
{en: stye (on the eye)}
ex: ocljilj s-afurnjisescu, es ulciori
§ uhcior (uh-cĭórŭ) sn uhcioari/uhcioare (uh-cĭŭá-ri) – (unã cu ulcior2)
§ arcior (ar-cíórŭ) sn arcioari/arcioare (ar-cĭŭá-ri) – (unã cu ulcior2)
§ arcicior (ar-ci-cíórŭ) sn arcicioari/arcicioare (ar-ci-cĭŭá-ri) – (unã cu ulcior2)
ex: nj-ari ishitã pi dzeana di nsus un arcicior
ulealec
ulealec (u-lea-lécŭ) sm – vedz tu lelic
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: leliculitsã
ulitsã (ú-li-tsã sf ulitsã (ú-li-tsã) – fashi di loc dit un cãsãbã i hoarã, di-aradã strimtã, lungã shi ncãltsatã, cari poartã unã numã shi ari casi di-unã parti sh-di-alantã, faptã (alãsatã) maxus ca s-aibã loc lumea s-treacã, si s-minã cu cicioarili (ncãlar, cu-amaxea, cu prãvdzãli, etc.); sucachi, cali, drum, cãrari
{ro: stradă}
{fr: rue}
{en: street}
ex: tu-unã mardzini di ulitsã (cali, sucachi); tritsea tu ulitsãli (sucãchili) goali
uljulec
uljulec (u-ljĭu-lécŭ) sm – vedz tu lelic
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: lelica1
a1 prip – la, ca, ti, tri, trã, ca ti, ca trã, na, etc.
{ro: la, a, ca pentru, etc.}
{fr: au, à l’, à la, aux, etc.}
{en: at, as, etc.}
ex: sã ncljinarã a (la) cicioari; filigenj tri a beari yin; chinsirã si s-ducã a (tri) beari; hai, niveastã, a (la) primnari; s-duc a (la, s-facã) zbor; ãlj bati a (ca) vearã; anjurzeashti a (ca) primuvearã; bãtea a (ca) yiu; nu bãtea dip a (ca) yiu; anjurzeashti a (ca) om; anjurzeashti a (ca ursã; corghilj nã cãntã a (ca ti) moarti; s-tsãni a (ca) mari; una cali apucã a (na) ndreapta, alantã acatsã a (na) stãnga; cupiili sãrmati di-a-doarã (trã andaua oarã); s-acãtsarã s-gioacã (a) cãrtsã; muljerli s-arca a mortului tu lucru
(expr: pãnã s-cadã mpadi di-avursiri); u dipusi di-a-cu-totalui (tu scriarea-a noastrã: deacutotalui); bagã tsãruhili a molju (ta s-moalji; expr: sã ndreadzi s-fugã; tu scriarea-a noastrã: amolj); a sclaea (di-a sclavlu); a shuirarea; shi nãintea-a dativlui, sing shi pl: lj-dau pãni a lui, a ljei, a lor; oili armasirã a noauã; bagã a calui cãpestrul; deadirã foc a pãdurlor; fã unã crutsi al Dumnidzã
a2
a2 articul proclitic invar –
ex: un oclju a meu, ocljilj a mei; perlu a luplui, doi peri a cãnilui; unã casã a voastrã, casili a voastri; trei erghi a loclui, erghili a loclui; dintsãlj a luchilor, capitili a boilor; lilicea a Pindului; shi tu formili al, ali, (a-lù, a-li) tu zboarã ca: ocljul al cal, ocljilj al cal; unglja al cal, ungljili al cal; dintili ali eapã, dintsãlj ali eapã; narea ali eapã, nãrili ali eapã; grailu al Dumnidzã; calea al Dumnidzã; lailu ali lai, lailji ali lai; oara ali ncurunari; blãsteamili ali mumi
a3
a3 inter – bre, vre, me, etc.; aidi, aide, hai, haidi
{ro: mă!, măi!, bă!, hei!, fă!; haide, etc.}
{fr: hé!, hola!, etc.; allons, etc.}
{en: heigh!, hey, you!, say!, look here!, etc.; let’s go!, etc.}
ex: am tsi dzãtsi, a! (bre!) om?; a (bre!) om, nu fã siri; voi, a! (vre!) muntsã; a, voi sots, a, voi mãrats; a lea, nji nchisii; a (aidi), nã featã, trã surtseali (multi ori s-leagã cu lea, vea, tra s-facã zboarãli a-lea/alea, a-vea/avea, etc.)
a4
a4 – forma shcurtã a zborlui “va”, cu cari s-fatsi vinjitorlu-a ver-bului; va, vai
{ro: forma scurtă de la particula “va” cu care se face viitorul}
{fr: forme courte de la particule “va” qui sert à former le futur}
{en: short form of the particle “va” used to make the future}
ex: eu cu mortu-a s-mi mãrit; nu-a s-avdã-a lui fluearã
abã
abã (a-bắ) sm abadz (a-bádzĭ) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti; pustavi groasã ca shiaclu tsi s-fatsi n casã; saric, gravanó, pustavi, shiac, bulubotsã
{ro: aba}
{fr: aba, bure, drap}
{en: frieze, rough homespun, rough material (of wool)}
ex: abãlu s-acumpãrã; abã bãtut (abã ghini tsãsut); abã faptu (abã cãndu-i bãgat la drãshtealã); acumpãrã un cupãran di abã
§ abagi (a-ba-gí) sm abageadz (a-ba-gĭádzĭ) – un tsi fatsi, vindi sh-fatsi emburlichi cu abãlu
{ro: abagiu} {producteur ou marchand d’aba}
{en: producer or merchant of “aba”}
§ abagi-rii/abagirie (a-ba-gi-ríi) sf abagirii (a-ba-gi-ríĭ) – loclu iu s-fatsi abãlu; ducheanea iu s-vindi abãlu
{ro: abagerie}
{fr: place où on fabrique ou on vend aba}
{en: place where one makes or sells “aba”}
ex: aveam intratã tu-unã abagirii
abanozi
abanozi (a-ba-nó-zi) sf fãrã pl – lemnu greu, vãrtos, sãnãtos, sumulai, a unui arburi dit locurli caldi, dit cari s-fatsi mobilã di luxu; abãnos, banozi
{ro: abanos}
{fr: ébène}
{en: ebony}
ex: bãstuni di abanozi
§ abãnos (a-bã-nósŭ) sm abãnosh (a-bã-nóshĭ) – (unã cu abanozi)
ex: u miscu cu-unã crutsi di abãnos
§ banozi (ba-nó-zi) sf fãrã pl – (unã cu abanozi)
abel
abel (a-bélŭ) sn abeali/abeale (a-beá-li) – cheatrã njicã, albã shi duzi (buimatcã) tsi s-aflã di-aradã la mardzinea di-arãu; cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di ficiurits i feati njits (“cu bealili”) cu tsintsi chitritseali; adul, bel, cutumag, gurgulj, chitritseauã, shombur, shomburã
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc copilăresc cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}
ex: cum ti agiots tini cu abealili; cu abealili s-agioacã mash featili
§ bel1 (bélŭ) sn beali/beale (beá-li) – (unã cu abel)
ex: featili s-agioacã cu bealili; oulu di cathã easti cãt un bel; altsã cu beali (chitritseali); stealili trimura nsus ca beali (chitritseali) di yeamandu
§ adul (a-dhúlŭ) sn aduli/adule (a-dhú-li) – cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di njits cu tsintsi chitritseali; abel
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc de copii cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}
abitiri/abitire
abitiri/abitire (a-bi-tí-ri) adv – cama arãu, biter
{ro: mai rău} {pire} {worse}
ex: agiumsish abitiri (cama-arãu); minciunos easti Yioryi, ma frati-su abitiri (ma-arãu, ma multu)
§ biter (bi-térŭ) adv – (unã cu abitiri)
aburedz2
aburedz2 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – zburãscu multu peanarga (cu-unã boatsi apusã, la ureaclji); shurshur, shurshuredz, shushur, shushuredz, shuptir, shuptiredz, shuptur, shupturedz, ciuciur, ciuciuredz, pushpur, pushpuredz, pãsh-puredz, pishpuredz, shupir, shupiredz;
(expr: lj-aburedz tu ureaclji = lj-dzãc un mistico)
{ro: şopti}
{fr: chuchoter}
{en: whisper}
ex: a njia ashi nj-aburã (zburã cu boatsi apusã) dispoti; soacrã-sa lj-avea aburatã (ciuciuratã) ca s-hibã dishtiptatã
§ aburat2 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), aburati/aburate (a-bu-rá-ti) – zburãt cu boatsi apusã; shurshurat, shushurat, shuptirat, shupturat, ciuciurat, pushpurat, pãshpurat, pishpurat, shupirat
{ro: şoptit}
{fr: chuchoté}
{en: whispered}
§ aburari2/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva abureadzã; zburãri multu peanarga, shurshurari, shushurari, shuptirari, shupturari, ciuciurari, push-purari, pãshpurari, pishpurari, shupirari
{ro: acţiunea de a şopti; şoptire, şoaptă}
{fr: action de chuchoter; chuchotement, chuchoterie}
{en: action of whispering; whisper}
abushala
abushala (a-bú-shĭa-la) adv – pi mãnj sh-pi cicioari
{ro: abuşilea}
{fr: á quatre pattes}
{en: on all four}
ex: yinea abushala (pi mãnj sh-pi cicioari); s-trapsi abushala pãnã la eali; t-abushala, t-abushala s-trapsirã
§ abushila (a-bú-shi-la) adv – (unã cu abushala)
§ deabushila (dea-bú-shi-la) adv (scriarea di-abushila shi di abushila neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – (unã cu abushala)
ex: s-trapsi deabushila, deabushila pãnã la cãmesh
§ abushiledz (a-bu-shi-lédzŭ) (mi) vb I abushilai (a-bu-shi-láĭ), abushilam (a-bu-shi-lámŭ), abushilatã (a-bu-shi-lá-tã), abushilari/abushilare (a-bu-shi-lá-ri) – mi trag azvarna pi patruli mãnj shi cicioari; mi trag abushala
{ro: a merge de-abuşilea}
{fr: marcher à quatre pattes}
{en: walking on all four (hands and feet)}
ex: ficiorlu s-abushileadzã
§ abushilat (a-bu-shi-látŭ) adg abushilatã (a-bu-shi-lá-tã), abushilats (a-bu-shi-látsĭ), abushila-ti/abushilate (a-bu-shi-lá-ti) – tsi easti (i ari imnatã) abushila (pi patruli mãnj sh-cicioari)
{ro: care este de-abuşilea}
{fr: qui est à quatre pattes}
{en: who is on all four}
§ abushilari/abushilare (a-bu-shi-lá-ri) sf abushilãri (a-bu-shi-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva imnã abushila (pi patruli mãnj shi cicioari)
{ro: acţiunea de a merge de-abuşilea}
{fr: action de marcher á quatre pattes}
{en: action of walking on all four}
§ ambushuledz (am-bu-shĭu-lédzŭ) (mi) vb I ambushulai (am-bu-shĭu-láĭ), ambushulam (am-bu-shĭu-lámŭ), ambushulatã (am-bu-shĭu-lá-tã), ambushulari/ambushulare (am-bu-shĭu-lá-ri) – (unã cu abushiledz)
ahmacŭ
RO:prost
EN:stupid, dull
FR:bêta, idiot
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
ahulescu
RO:a atinge, a pipăi
EN:to feel; to touch
FR:tâter; toucher; souffler chaud
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
alãvdosŭ
RO:lăudăros
EN:boastful
FR:fanfaron
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
amáxi
RO:maşină, vehicul
EN:car
FR:voiture
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
ambairŭ
RO:a înşira; a trece firul în ac
EN:to string; to thread
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
(a)mbarŭ
RO:adv. ‘din plin’; adj. ‘norocos; bucuros’
EN:succesfull, lucky
FR:chanceux
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
ampulisescu, apulimsescu
RO:a lupta, a se război
EN:to war (with)
FR:combattre, guérroyer
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
(a)nápudu, (a)nápudhu
RO:anapoda, turbulent, contrariant, sucit
EN:cranky
FR:difficile, contrariant
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
ancunjŭ, angunjŭ
RO:a aprinde focul, a arde mocnit; a pufăi, a fuma
EN:to puff; to smoke
FR:fumer, faire de la fuméé
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
andrupãscu
RO:a rezema, a sprijini, a susţine
EN:to support; to hold; to back up; tolean upon
FR:épauler; soutenir; appuyer
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
adavgu
adavgu (a-dáv-gu) (mi) vb III, II shi I adapshu (a-dáp-shĭu) shi adãvgai (a-dãv-gáĭ), adãvgam (a-dãv-gámŭ) shi adãvdzeam (a-dãv-dzeámŭ), adapsã (a-dáp-sã) shi adaptã (a-dáp-tã) shi adãvgatã (a-dãv-gá-tã), adavdziri/adavdzire (a-dáv-dzi-ri) shi adãvdzea-ri/adãvdzeare (a-dãv-dzeá-ri) shi adãvgari/adãvgare (a-dãv-gári) – alichescu un lucru di altu tra s-lu fac ma mari (ma bun, ma largu, etc.); l-fac s-creascã (l-mãrescu) un lucru; alichescu, mãrescu, crescu, avgãtsescu, avdag
{ro: adăuga, creşte, multiplica}
{fr: joindre, ajouter, accroître, augmenter, multiplier}
{en: attach, add, grow, multiply}
ex: macã easti ashitsi, adapsi (dzãsi sh-alti zboarã) picurarlu, mi duc; adapsi amirãlu; li-adãvgã lucrili; vrem s-nã adãvgãm (s-nã mãrim) avearea; adapsi (l-mãri) murlu nica un cot; Dumnidzã s-u adavgã pi chetri shi pi leamni [zbor tsi-l dzãtsi preftul a lumiljei cãndu bitiseashti bisearica tra s-lã si ducã tuti lucrili ambar]; lj-adapshu (lj-mãrii, lj-criscui) plata; s-adãvgarã ninga trei guri; Dumnidzã s-ts-adavgã dzãlili (s-ti facã s-bãnedz ma multu)
§ adaptu (a-dáp-tu) adg adaptã (a-dáp-tã), adaptsã (a-dáp-tsã), adapti/adapte (a-dáp-ti) – (lucrul) tsi-lj s-ari alichitã unã cumatã tra s-lu facã ma mari; (cumata) tsi easti alichitã la un lucru tra s-lu facã ma mari; alichit, mãrit, criscut, avgãtsit, avdãgat
{ro: adăugat, crescut, multiplicat}
{fr: joint, ajouté, accru, augmenté, multiplié}
{en: attached, added, grown, multiplied}
ex: cãmeasha easti adaptã (lji s-adãvgã, s-mãri cu unã cumatã)
§ adapsu (a-dáp-su) adg adapsã (a-dáp-sã), adapshi (a-dáp-shi), adapsi/adapse (a-dáp-si) – (unã cu adaptu)
§ adãvgat (a-dãv-gátŭ) adg adãvgatã (a-dãv-gá-tã), adãvgats (a-dãv-gátsĭ), adãvgati/adãvgate (a-dãv-gá-ti) – (unã cu adaptu)
§ adavdziri/adavdzire (a-dáv-dzi-ri) sf adavdziri (a-dáv-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adavgã tsiva; adãvdzeari, adãvgari, alichiri, mãriri, crishteari, avgãtsiri, avdãgari