DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

a1

a1 prip – la, ca, ti, tri, trã, ca ti, ca trã, na, etc.
{ro: la, a, ca pentru, etc.}
{fr: au, à l’, à la, aux, etc.}
{en: at, as, etc.}
ex: sã ncljinarã a (la) cicioari; filigenj tri a beari yin; chinsirã si s-ducã a (tri) beari; hai, niveastã, a (la) primnari; s-duc a (la, s-facã) zbor; ãlj bati a (ca) vearã; anjurzeashti a (ca) primuvearã; bãtea a (ca) yiu; nu bãtea dip a (ca) yiu; anjurzeashti a (ca) om; anjurzeashti a (ca ursã; corghilj nã cãntã a (ca ti) moarti; s-tsãni a (ca) mari; una cali apucã a (na) ndreapta, alantã acatsã a (na) stãnga; cupiili sãrmati di-a-doarã (trã andaua oarã); s-acãtsarã s-gioacã (a) cãrtsã; muljerli s-arca a mortului tu lucru
(expr: pãnã s-cadã mpadi di-avursiri); u dipusi di-a-cu-totalui (tu scriarea-a noastrã: deacutotalui); bagã tsãruhili a molju (ta s-moalji; expr: sã ndreadzi s-fugã; tu scriarea-a noastrã: amolj); a sclaea (di-a sclavlu); a shuirarea; shi nãintea-a dativlui, sing shi pl: lj-dau pãni a lui, a ljei, a lor; oili armasirã a noauã; bagã a calui cãpestrul; deadirã foc a pãdurlor; fã unã crutsi al Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

a2

a2 articul proclitic invar –
ex: un oclju a meu, ocljilj a mei; perlu a luplui, doi peri a cãnilui; unã casã a voastrã, casili a voastri; trei erghi a loclui, erghili a loclui; dintsãlj a luchilor, capitili a boilor; lilicea a Pindului; shi tu formili al, ali, (a-lù, a-li) tu zboarã ca: ocljul al cal, ocljilj al cal; unglja al cal, ungljili al cal; dintili ali eapã, dintsãlj ali eapã; narea ali eapã, nãrili ali eapã; grailu al Dumnidzã; calea al Dumnidzã; lailu ali lai, lailji ali lai; oara ali ncurunari; blãsteamili ali mumi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

a3

a3 inter – bre, vre, me, etc.; aidi, aide, hai, haidi
{ro: mă!, măi!, bă!, hei!, fă!; haide, etc.}
{fr: hé!, hola!, etc.; allons, etc.}
{en: heigh!, hey, you!, say!, look here!, etc.; let’s go!, etc.}
ex: am tsi dzãtsi, a! (bre!) om?; a (bre!) om, nu fã siri; voi, a! (vre!) muntsã; a, voi sots, a, voi mãrats; a lea, nji nchisii; a (aidi), nã featã, trã surtseali (multi ori s-leagã cu lea, vea, tra s-facã zboarãli a-lea/alea, a-vea/avea, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

a4

a4 – forma shcurtã a zborlui “va”, cu cari s-fatsi vinjitorlu-a ver-bului; va, vai
{ro: forma scurtă de la particula “va” cu care se face viitorul}
{fr: forme courte de la particule “va” qui sert à former le futur}
{en: short form of the particle “va” used to make the future}
ex: eu cu mortu-a s-mi mãrit; nu-a s-avdã-a lui fluearã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

abã

abã (a-bắ) sm abadz (a-bádzĭ) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti; pustavi groasã ca shiaclu tsi s-fatsi n casã; saric, gravanó, pustavi, shiac, bulubotsã
{ro: aba}
{fr: aba, bure, drap}
{en: frieze, rough homespun, rough material (of wool)}
ex: abãlu s-acumpãrã; abã bãtut (abã ghini tsãsut); abã faptu (abã cãndu-i bãgat la drãshtealã); acumpãrã un cupãran di abã

§ abagi (a-ba-gí) sm abageadz (a-ba-gĭádzĭ) – un tsi fatsi, vindi sh-fatsi emburlichi cu abãlu
{ro: abagiu} {producteur ou marchand d’aba}
{en: producer or merchant of “aba”}

§ abagi-rii/abagirie (a-ba-gi-ríi) sf abagirii (a-ba-gi-ríĭ) – loclu iu s-fatsi abãlu; ducheanea iu s-vindi abãlu
{ro: abagerie}
{fr: place où on fabrique ou on vend aba}
{en: place where one makes or sells “aba”}
ex: aveam intratã tu-unã abagirii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

abanozi

abanozi (a-ba-nó-zi) sf fãrã pl – lemnu greu, vãrtos, sãnãtos, sumulai, a unui arburi dit locurli caldi, dit cari s-fatsi mobilã di luxu; abãnos, banozi
{ro: abanos}
{fr: ébène}
{en: ebony}
ex: bãstuni di abanozi

§ abãnos (a-bã-nósŭ) sm abãnosh (a-bã-nóshĭ) – (unã cu abanozi)
ex: u miscu cu-unã crutsi di abãnos

§ banozi (ba-nó-zi) sf fãrã pl – (unã cu abanozi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

abel

abel (a-bélŭ) sn abeali/abeale (a-beá-li) – cheatrã njicã, albã shi duzi (buimatcã) tsi s-aflã di-aradã la mardzinea di-arãu; cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di ficiurits i feati njits (“cu bealili”) cu tsintsi chitritseali; adul, bel, cutumag, gurgulj, chitritseauã, shombur, shomburã
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc copilăresc cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}
ex: cum ti agiots tini cu abealili; cu abealili s-agioacã mash featili

§ bel1 (bélŭ) sn beali/beale (beá-li) – (unã cu abel)
ex: featili s-agioacã cu bealili; oulu di cathã easti cãt un bel; altsã cu beali (chitritseali); stealili trimura nsus ca beali (chitritseali) di yeamandu

§ adul (a-dhúlŭ) sn aduli/adule (a-dhú-li) – cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di njits cu tsintsi chitritseali; abel
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc de copii cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aburedz2

aburedz2 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – zburãscu multu peanarga (cu-unã boatsi apusã, la ureaclji); shurshur, shurshuredz, shushur, shushuredz, shuptir, shuptiredz, shuptur, shupturedz, ciuciur, ciuciuredz, pushpur, pushpuredz, pãsh-puredz, pishpuredz, shupir, shupiredz;
(expr: lj-aburedz tu ureaclji = lj-dzãc un mistico)
{ro: şopti}
{fr: chuchoter}
{en: whisper}
ex: a njia ashi nj-aburã (zburã cu boatsi apusã) dispoti; soacrã-sa lj-avea aburatã (ciuciuratã) ca s-hibã dishtiptatã

§ aburat2 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), aburati/aburate (a-bu-rá-ti) – zburãt cu boatsi apusã; shurshurat, shushurat, shuptirat, shupturat, ciuciurat, pushpurat, pãshpurat, pishpurat, shupirat
{ro: şoptit}
{fr: chuchoté}
{en: whispered}

§ aburari2/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva abureadzã; zburãri multu peanarga, shurshurari, shushurari, shuptirari, shupturari, ciuciurari, push-purari, pãshpurari, pishpurari, shupirari
{ro: acţiunea de a şopti; şoptire, şoaptă}
{fr: action de chuchoter; chuchotement, chuchoterie}
{en: action of whispering; whisper}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

abushala

abushala (a-bú-shĭa-la) adv – pi mãnj sh-pi cicioari
{ro: abuşilea}
{fr: á quatre pattes}
{en: on all four}
ex: yinea abushala (pi mãnj sh-pi cicioari); s-trapsi abushala pãnã la eali; t-abushala, t-abushala s-trapsirã

§ abushila (a-bú-shi-la) adv – (unã cu abushala)

§ deabushila (dea-bú-shi-la) adv (scriarea di-abushila shi di abushila neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – (unã cu abushala)
ex: s-trapsi deabushila, deabushila pãnã la cãmesh

§ abushiledz (a-bu-shi-lédzŭ) (mi) vb I abushilai (a-bu-shi-láĭ), abushilam (a-bu-shi-lámŭ), abushilatã (a-bu-shi-lá-tã), abushilari/abushilare (a-bu-shi-lá-ri) – mi trag azvarna pi patruli mãnj shi cicioari; mi trag abushala
{ro: a merge de-abuşilea}
{fr: marcher à quatre pattes}
{en: walking on all four (hands and feet)}
ex: ficiorlu s-abushileadzã

§ abushilat (a-bu-shi-látŭ) adg abushilatã (a-bu-shi-lá-tã), abushilats (a-bu-shi-látsĭ), abushila-ti/abushilate (a-bu-shi-lá-ti) – tsi easti (i ari imnatã) abushila (pi patruli mãnj sh-cicioari)
{ro: care este de-abuşilea}
{fr: qui est à quatre pattes}
{en: who is on all four}

§ abushilari/abushilare (a-bu-shi-lá-ri) sf abushilãri (a-bu-shi-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva imnã abushila (pi patruli mãnj shi cicioari)
{ro: acţiunea de a merge de-abuşilea}
{fr: action de marcher á quatre pattes}
{en: action of walking on all four}

§ ambushuledz (am-bu-shĭu-lédzŭ) (mi) vb I ambushulai (am-bu-shĭu-láĭ), ambushulam (am-bu-shĭu-lámŭ), ambushulatã (am-bu-shĭu-lá-tã), ambushulari/ambushulare (am-bu-shĭu-lá-ri) – (unã cu abushiledz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn