DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

giumcã

giumcã (gĭúm-cã) sf giumtsi/giumtse (gĭúm-tsi) –
1: umflãturã (tsi-ansari cãtrã nafoarã) di pi fatsa-a unui lucru; umflãturã faptã pi truplu-a omlui dupã unã goadã;
2: umflãturã tsi s-aflã nãuntru (tu truplu-a omlui) shi creashti multi ori fãrã misurã (hãrchinlu) di-adutsi moartea-a omlui; umflãturã, ciumã, ciumbã, shumbã, giumbã, jumbã, shutã, shushcã, cocoshurã, uimã, hãrchin
{ro: umflătură; tumoari}
{fr: enflure; excroissance; tumeur}
{en: swel-ling; excrescence, growth; tumour}
ex: caplu lji si featsi tut giumtsi (umflãturi)

§ giumbã (gĭúm-bã) sf giumbi/giumbe (gĭúm-bi) – (unã cu giumcã)
ex: lji si featsi giumbã (umflãtura) sum ureaclji; nu lj-asparsi nicã giumba

§ ciumbã (cĭúm-bã) sf ciumbi/ciumbe (cĭúm-bi) – (unã cu giumcã)

§ shumbã (shĭúm-bã) sf shumbi/shumbe (shĭúm-bi) – (unã cu giumcã)

§ jumbã (jĭúm-bã) sf jumbi/jumbe (jĭúm-bi) – (unã cu giumcã)

§ uimã (úĭ-mã) sf uimi/uime (úĭ-mi) – umflãturã tsi s-aflã nãuntru (tu truplu-a omlui) shi creashti multi ori fãrã misurã di-adutsi multi ori moartea-a omlui; umflãturã, ciumã, ciumbã, giumcã, giumbã, jumbã, shumbã, cocoshurã
{ro: umflătură; tumoari, abces}
{fr: enflure; excroissance; tumeur, abcès}
{en: swelling; excrescence, growth; tumour, abscess}
ex: nj-ari ishitã unã uimã (umflãturã) sumsoarã

§ ciumã3 (cĭú-mã) sf ciumi/ciume (cĭú-mi) – umflãturã di pi fatsa-a unui lucru; gãrnuts tsi easi pi truplu i fatsa-a omlui; umflãturã, ciumbã, giumbã, jumbã, shumbã, giumcã, shutã, cocoshurã, shushcã, uimã
{ro: coş (pe faţă), umflătură}
{fr: bouton, enflure}
{en: pimple, swelling (of cheek, limbs, etc.)}
ex: cu unã ciumã pisti cap

§ shushcã2 (shĭúsh-cã) sf shushti/shushte (shĭúsh-ti) – umflãturã faptã pi truplu-a omlui dupã unã goadã; umflãturã tsi s-aflã tu truplu-a omlui shi creashti multi ori fãrã misurã (hãrchin); umflãturã, ciumã, ciumbã, giumbã, jumbã, shumbã, giumcã, shutã, cocoshurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

oai/oae

oai/oae (ŭá-i) sf oi (óĭ) – pravdã imirã, criscutã di armãnj trã lapti, lãnã shi carni; feamina-a birbeclui;
(expr:
1: (om) di la oi = (om) aplo, ageamit, tsi nu shtii multi, tsi ari purtari di picurar, di om agru di la munti;
2: ti pitrec io la oi? = mini va ti-arãd?, io va tsã trag cãlupea?, io va tsã bag tastrul di gushi?, etc.;
3: oai; oaea-l Dumnidzã; easti ca unã oai = om bun la inimã, dobru, mulashcu, imir;
4: suntu ca oili, unã dupã-alantã = suntu ca glari, ca oili tsi s-lja unã dupã-alantã;
5: oaea iu pashti, aclo sh-alasã lãna = iu sh-amintã bana omlu, aclo sh-aspardzi shi paradzlji;
6: ca unã oai vãrlã = tsi easti ca tivichel, lishor la minti, imnã greu andãrlãsit;
7: ca scaljlu di lãna-a oailjei s-tsãni = s-tsãni multu vãrtos, di nu poati omlu s-ascapã lishor di el;
8: oaea s-dutsi la scalj, nu scaljlu la oai = biljaea nu yini singurã, omlu singur sh-u caftã;
9: cãndu-aveam oi, nu-aveam minti, tora tsi am minti, nu-am oi = mintea-lj yini a omlui mash dupã tsi u pati, dupã tsi li cheari tuti;
10: dit unã oai, doauã chelj nu es = nu pots sã-lj ljai ma multu a omlui di-atsea tsi ari;
11: tundi-u oaea ma nu u bilea = fã mash cãt lipseashti, nu ma multu; nu lja ma multu dicãt ai ananghi;
12: oae ti fats (ti-amintsã)? luplu ti mãcã = macã Dumnidzã ti fatsi slab shi aplo, s-ti-ashteptsã s-ti-arãdã lumea;
13: tu-unã sutã di anj sh-un lup mãcat di oai = omlu multu bun arariori lj-u poati a omlui arãu;
14: nu s-aspari luplu di chealea-a oailjei = nu pots s-lu-aspari omlu-arãu mash cu zboarãli;
15: badz luplu picurar shi vrei s-ts-aveaglji oili? = va sã shtii s-ti afireshti di omlu arãu, nu lipseashti s-lji fats besã;
16: sh-oili tuti, sh-cu luplu oaspi nu s-poati = nu pots s-hii oaspi cu dushmanlu, sã-lj fats besã shi s-pistipseshti cã nu va ti-arãdã, nu va tsã facã-arãu;
17: oaea tsi s-arãspãndeashti luplu u mãcã = ma s-esh dit lumea-a ta shi nu-ai altu ningã tini cu cari s-ti-aveglji shi s-ti apãri, lumea va poatã s-ti-arãdã lishor;
18: ma ghini ndoi cãrbunj dicãt nã njilji di oi = zbor tsi s-dzãtsi cã, atumtsea cãndu ngljets sh-mori di-arcoari, easti ma ghini s-ai ndoi cãrbunj s-ti ncãldzãshti dicãt unã njilji di oi)
{ro: oaie}
{fr: brebis, mouton}
{en: sheep}
ex: patru imnã, doauã sta, n casã dat (bãrtsat) nã da (angucitoari: oaea); aclo tundea un celnic oili; oi ai, casã mplinã ai; oili au buni, ma au sh-cripãri; unã oai arãnjoasã umpli oili tuti; eara armãnj, nu easti multu di-atumtsea, cari avea cãti 10,000 di oi; easti ca unã oai
(expr: easti om bun, dobru, moali);

§ uitsã (u-í-tsã) sf uitsi/uitse (u-í-tsi) – oai njicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn