DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

abel

abel (a-bélŭ) sn abeali/abeale (a-beá-li) – cheatrã njicã, albã shi duzi (buimatcã) tsi s-aflã di-aradã la mardzinea di-arãu; cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di ficiurits i feati njits (“cu bealili”) cu tsintsi chitritseali; adul, bel, cutumag, gurgulj, chitritseauã, shombur, shomburã
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc copilăresc cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}
ex: cum ti agiots tini cu abealili; cu abealili s-agioacã mash featili

§ bel1 (bélŭ) sn beali/beale (beá-li) – (unã cu abel)
ex: featili s-agioacã cu bealili; oulu di cathã easti cãt un bel; altsã cu beali (chitritseali); stealili trimura nsus ca beali (chitritseali) di yeamandu

§ adul (a-dhúlŭ) sn aduli/adule (a-dhú-li) – cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di njits cu tsintsi chitritseali; abel
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc de copii cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

alingu

alingu (a-lín-gu) (mi) vb III shi II alimshu (a-lím-shĭu), alindzeam (a-lin-dzeámŭ), alimsã (a-lím-sã) shi alimtã (a-lím-tã), alindziri/alindzire (a-lín-dzi-ri) shi alindzeari/alindzeare (a-lin-dzeá-ri) – dau cu limba pristi fatsa-a unui lucru tra s-u molj cu ascucheat (tra s-u-ashtergu, s-u aduchescu tsi gustu ari, grãsimea i dultseamea di pri deadziti cãndu au nustimada bunã, etc.); dau ma multi ori cu limba pristi mãcarea din gurã tra s-lj-aduchescu nustimada; lingu;
(expr:
1: mi-alingu = mi mbet;
2: lu-alimsi cãtusha = easti murdar cã nu s-ari latã, canda-i alimtu di cãtushi!;
3: alindzi-vasili = timbel, linãvos, tsi bãneadzã di-atseali tsi-lj da altsã)
{ro: linge}
{fr: lécher}
{en: lick}
ex: oili alingu sarea (da cu limba pristi sari tra s-si nsarã); ts-alindzeai dzeaditli di dultsi tsi eara; mi-alimshu (mi mbitai) asãndzã; easti un alindzi-vasili
(expr: timbel, tsi-ashteaptã sã-lj da altsã); iu ascuchi nãs, nu alindzi; cari sh-bagã mãna n njari, dzeaditili va sh-alingã

§ alimtu (a-lím-tu) adg alimtã (a-lím-tã), alimtsã (a-lím-tsã), alimti/alimte (a-lím-ti) – (lucru) tsi easti pusputit di limba-a unui tsi lu-alindzi; (fig: alimtu = (i) lutsit, scãntiljos, nyilcios, pripsit, mushat, mbitat, etc.; (ii) duzi, buimatcu, maznu, ischiu, ndreptu)
{ro: lins}
{fr: léché; lisse}
{en: licked}
ex: perlu lu-ari alimtu; tricu unã alimtã (fig: featã mushatã, pripsitã); vinjirã acasã alimtsã (fig: mbitats); hiu alimtu (fig: mbitat)

§ alimsu (a-lím-su) adg alimsã (a-lím-sã), alimshi (a-lím-shi), alimsi/alimse (a-lím-si) – (unã cu alimtu)

§ alindzi-ri/alindzire (a-lín-dzi-ri) sf alindziri (a-lín-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un alindzi tsiva; alindzeari, lindziri, lindzeari
{ro: acţiunea de a linge; lingere}
{fr: action de lécher}
{en: action of licking}
ex: va ti saturi cu alindzirea (atsea tsi fats cãndu alindzi)?

§ alindzeari/alindzeare (a-lin-dzeá-ri) sf alindzeri (a-lin-dzérĭ) – (unã cu alindziri)
ex: nu ti sãturash cu mãncari, va ti saturi cu alindzeari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

buimatcu

buimatcu (buĭ-mát-cu) adg buimatcã (buĭ-mát-cã), buimattsi (buĭ-mát-tsi), buimattsi/buimattse (buĭ-mát-tsi) – tsi easti ndreptu shi tes ca un cãmpu fãrã oahti i vãljuri; tsi easti ischiu ca unã ploaci; ischiu, duzi
{ro: neted, plat}
{fr: plat, grossier}
{en: flat}
ex: ca buimatcu-nj pari torlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cicãrdisescu

cicãrdisescu (ci-cãr-di-sés-cu) (mi) vb IV cicãrdisii (ci-cãr-di-síĭ), cicãrdiseam (ci-cãr-di-seámŭ), cicãrdisitã (ci-cãr-di-sí-tã), cicãrdisiri/cicãrdisire (ci-cãr-di-sí-ri) – (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.) fac ca un tsi glãri di minti; glãrescu di minti; nj-cher mintea; cicãnescu, ciushuescu, cictisescu, cicnescu, cihtisescu, cildisescu, cildãsescu, cilduescu, cirtuescu, ciurtuescu, cirtisescu, cirtusescu, cirtãsescu, cistisescu, tulescu, zãlsescu, shishirdisescu, shishtisescu
{ro: sminti, zăpăci, ului, buimăci}
{fr: troubler, faire perdre la tête, rendre fou, devenir (toqué, bizarre), étourdir, ahurir}
{en: drive mad, stun, daze, confuse}

§ cicãrdisit (ci-cãr-di-sítŭ) adg cicãrdisitã (ci-cãr-di-sí-tã), cicãrdisits (ci-cãr-di-sítsĭ), cicãrdisiti/cicãrdisite (ci-cãr-di-sí-ti) – tsi s-poartã ca un tsi-ari glãritã di minti; glãrit di minti; tsi-ari chirutã mintea; tsi easti dat ãn cap; cicãnit, ciushuit, cictisit, cicnit, cihtisit, cildisit, cildãsit, cilduit, ciurtuit, cirtuit, cirtisit, cirtusit, cirtãsit, cistisit, tulit, zãlsit, shishirdisit, shishtisit
{ro: smintit, zăpăcit, lovit cu leuca, uluit, buimăcit}
{fr: qui a l’esprit troublé, dérangé, toqué, étourdi, ahuri}
{en: deranged, mad, insane}
ex: ca cicãrdisit (glãrit) di minti

§ cicãrdisiri/cicãrdisire (ci-cãr-di-sí-ri) sf cicãrdisiri (ci-cãr-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cicãrdiseashti (cari s-poartã ca glãrit di minti); cicãniri, ciushuiri, cictisiri, cicniri, cihtisiri, cildi-siri, cildãsiri, cilduiri, cirtuiri, ciurtuiri, cirtisiri, cirtusiri, cirtãsiri, cistisiri, tuliri, zãlsiri, shishirdisiri, shishtisiri
{ro: acţiunea de a se zăpăci, de a se sminti, de a se ului, de a se buimăci; smintire, zăpăcire, uluire, buimăcire}
{fr: action de devenir fou, de faire perdre la tête, d’étourdir, d’ahurir; dérangement d’esprit, folie, toquade}
{en: action of driving someone crazy, of stunning, of dazing, of confusing; insanity, madness}

§ cistisescu (cis-ti-sés-cu) (mi) vb IV cistisii (cis-ti-síĭ), cistiseam (cis-ti-seámŭ), cistisitã (cis-ti-sí-tã), cistisiri/cistisire (cis-ti-sí-ri) – (unã cu cicãr-disescu)
ex: mi cistisii dinintea-a ljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cocoshurã

cocoshurã (co-co-shĭú-rã) sf cocoshuri/cocoshure (co-co-shĭú-ri) – umflãturã (tsi-ansari cãtrã nafoarã) di pi fatsa i truplu-a unui lucru; umflãturã, ciumã, ciumbã, giumbã, jumbã, shumbã, giumcã, shutã, shushcã, uimã
{ro: umflătură}
{fr: enflure}
{en: swelling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

duzi/duze

duzi/duze (dú-zi) invar – tsi easti ndreptu shi tes ca un cãmpu (fatsã) fãrã oahti i vãljuri; tsi easti uidisit, ashi cum lipseashti; buimatcu, uidisit, ischiu
{ro: neted, plat; potrivit}
{fr: plat; adapté}
{en: flat, adapted}
ex: oslu easti duzi (uidisit, cum lipseashti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giumcã

giumcã (gĭúm-cã) sf giumtsi/giumtse (gĭúm-tsi) –
1: umflãturã (tsi-ansari cãtrã nafoarã) di pi fatsa-a unui lucru; umflãturã faptã pi truplu-a omlui dupã unã goadã;
2: umflãturã tsi s-aflã nãuntru (tu truplu-a omlui) shi creashti multi ori fãrã misurã (hãrchinlu) di-adutsi moartea-a omlui; umflãturã, ciumã, ciumbã, shumbã, giumbã, jumbã, shutã, shushcã, cocoshurã, uimã, hãrchin
{ro: umflătură; tumoari}
{fr: enflure; excroissance; tumeur}
{en: swel-ling; excrescence, growth; tumour}
ex: caplu lji si featsi tut giumtsi (umflãturi)

§ giumbã (gĭúm-bã) sf giumbi/giumbe (gĭúm-bi) – (unã cu giumcã)
ex: lji si featsi giumbã (umflãtura) sum ureaclji; nu lj-asparsi nicã giumba

§ ciumbã (cĭúm-bã) sf ciumbi/ciumbe (cĭúm-bi) – (unã cu giumcã)

§ shumbã (shĭúm-bã) sf shumbi/shumbe (shĭúm-bi) – (unã cu giumcã)

§ jumbã (jĭúm-bã) sf jumbi/jumbe (jĭúm-bi) – (unã cu giumcã)

§ uimã (úĭ-mã) sf uimi/uime (úĭ-mi) – umflãturã tsi s-aflã nãuntru (tu truplu-a omlui) shi creashti multi ori fãrã misurã di-adutsi multi ori moartea-a omlui; umflãturã, ciumã, ciumbã, giumcã, giumbã, jumbã, shumbã, cocoshurã
{ro: umflătură; tumoari, abces}
{fr: enflure; excroissance; tumeur, abcès}
{en: swelling; excrescence, growth; tumour, abscess}
ex: nj-ari ishitã unã uimã (umflãturã) sumsoarã

§ ciumã3 (cĭú-mã) sf ciumi/ciume (cĭú-mi) – umflãturã di pi fatsa-a unui lucru; gãrnuts tsi easi pi truplu i fatsa-a omlui; umflãturã, ciumbã, giumbã, jumbã, shumbã, giumcã, shutã, cocoshurã, shushcã, uimã
{ro: coş (pe faţă), umflătură}
{fr: bouton, enflure}
{en: pimple, swelling (of cheek, limbs, etc.)}
ex: cu unã ciumã pisti cap

§ shushcã2 (shĭúsh-cã) sf shushti/shushte (shĭúsh-ti) – umflãturã faptã pi truplu-a omlui dupã unã goadã; umflãturã tsi s-aflã tu truplu-a omlui shi creashti multi ori fãrã misurã (hãrchin); umflãturã, ciumã, ciumbã, giumbã, jumbã, shumbã, giumcã, shutã, cocoshurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ischiu

ischiu (ís-chĭu) adg – ischi/ische (ís-chi), ischi (ís-chi), ischi/ische (ís-chi) – tsi easti tes shi ndreptu ca unã ploaci fãrã locuri ma-analti i ma dipusi; (cali) tsi nu easti strãmbã i shutsãtã, fãrã aripidinj i anifuri; dreptu, ndreptu, andreptu, ãndreptu, direptu; buimatcu, duzi
{ro: drept}
{fr: droit}
{en: straight}
ex: loclu easti ischiu (dreptu, buimatcu)

§ ischedz (is-chĭédzŭ) (mi) vb I ischeai (is-chĭáĭ), ischeam (is-chĭámŭ), ischeatã (is-chĭá-tã), ischea-ri/ischeare (is-chĭá-ri) – fac un lucru (cali, loc, etc.) s-hibã ischiu; schedz, ndreptu, ndreg;
(expr: lu ischedz = lu vatãm (un om), lu shcurtichedz)
{ro: nivela, netezi}
{fr: niveler, aplanir, rendre droit}
{en: level, plane, straighten}
ex: ischem (l-featsim ischiu) loclu; ischeadzã-nj (fã-nj-u s-hibã ndreaptã) vearga; ischeats-lji
(expr: vãtãmats-lji, shcurticheats-lji) pri tuts; el s-ische (s-featsi ndreptu, si ndriptã)

§ ischeat (is-chĭátŭ) adg ischeatã (is-chĭá-tã), ischeats (is-chĭátsĭ), ischeati/ischeate (is-chĭá-ti) – tsi easti faptu s-hibã ndreptu; scheat, ndriptat, ãndriptat, andriptat, ndreptu
{ro: nivelat, netezit}
{fr: nivelé, aplani, rendu droit}
{en: leveled, planed, straightened}

§ ischeari/ischeare (is-chĭá-ri) sf ischeri (is-chĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ischeadzã tsiva; scheari, ndriptari, ãndriptari, andriptari, ndridzeari
{ro: acţiunea de a nivela, de a netezi; nivelare, netezire}
{fr: action de niveler, d’aplanir, de rendre droit}
{en: action of leveling, of planing, of straightening}

§ schedz (schĭédzŭ) (mi) vb I scheai (schĭáĭ), scheam (schĭámŭ), scheatã (schĭá-tã), scheari/scheare (schĭá-ri) – (unã cu ischedz)
ex: gionili putsãn s-lu schedz (s-lu ndredz)

§ scheat (schĭátŭ) adg scheatã (schĭá-tã), scheats (schĭátsĭ), schea-ti/scheate (schĭá-ti) – (unã cu ischeat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

muloahã

muloahã (mu-lŭá-hã) sf mulohi (mu-lóhĭ) – numã datã la ma multi turlii di lilici tsi crescu agri pri cãmpu, tu locuri virani, apãrãtsiti, etc. ma datã sh-la lilici imiri, criscuti tu grãdinjli-a oaminjlor trã mushuteatsa-a lor, cu frãndzã tsi au mardzina ntreagã icã dintsatã, cu lãludzli trandafilii-albi tsi crescu deavãrliga dit tut truplu-lj (tsi s-aspuni ca unã alumachi tsi creashti mproastã, analtã cãtã nsus), sh-cu fructi tsi pot s-hibã loati ca yitrii; ruyitsã, nalbã, mãlagã
{ro: nalbă}
{fr: mauve, guimauve}
{en: mallow}
ex: s-fugã ca muloaha (nalba, ruyitsa) di urdzãcã; lu-adarã prãndzul di mulohi (frãndzã di nalbã); pitã di mulohi; easti mplinã grãdina-a noastrã di muloahã (nalbã, ruyitsã)

§ mãlagã (mã-lá-gã) sf pl(?) – (unã cu muloahã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nalbã

nalbã (nál-bã) sf nalbi/nalbe (nál-bi) – numã datã la ma multi turlii di lilici tsi crescu agri pri cãmpu, tu locuri virani, apãrãtsiti, etc. ma datã sh-la lilici imiri, criscuti tu grãdinjli-a oaminjlor trã mushuteatsa-a lor, cu frãndzã tsi au mardzina ntreagã icã dintsatã, cu lãludzli trandafilii-albi tsi crescu deavãrliga dit tut truplu-lj (tsi s-aspuni ca unã alumachi tsi creashti mproastã, analtã cãtã nsus), sh-cu fructi tsi pot s-hibã loati ca yitrii; ruyitsã, muloahã, mãlagã
{ro: nalbă}
{fr: mauve, guimauve}
{en: mallow}
ex: feati zvelti canda s-nalbi; floarea di nalbã easti bunã ti tusi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã