DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

tiryeacliu

tiryeacliu (tir-yĭa-clíŭ) adg tiryeaclii/tiryeaclie (tir-yĭa-clí-i), tir-yeaclii (tir-yĭa-clí-i), tiryeaclii (tir-yĭa-clí-i) – (un) tsi ari orixi (tsi ari mirachi, tsi-lj si dishcljidi inima) s-adarã un lucru; (un) tsi ari mirachi tsi lu-arãseashti s-facã (shi fatsi) un lucru trã cari nu lj-ari nvitsatã tehnea s-lu facã; tiryeachiu, tiriachiu
{ro: amator, cari are poftă}
{fr: amateur, qui a envie de quelque chose}
{en: amateur, who desires something}

§ tiryeaclã (tir-yĭa-clắ) sm tiryeacladz (tir-yĭa-cládzĭ) – (unã cu tiryeacliu)

§ tiryeachiu (tir-yĭa-chíŭ) adg tiryeachii/tiryeachie (tir-yĭa-chí-i), tiryeachii (tir-yĭa-chí-i), tiryeachii (tir-yĭa-chí-i) – (unã cu tiryeacliu)

§ tiriachiu (ti-ri-ĭa-chíŭ) adg tiriachii/tiriachie (ti-ri-ĭa-chí-i), tiriachii (ti-ri-ĭa-chí-i), tiriachii (ti-ri-ĭa-chí-i) – (unã cu tiryeacliu)
ex: nu easti tiriachiu (nu-ari orixi) ni ti cafe ni ti tsigari; easti multu tiriachiu tu mãcari

§ tiriachilãchi/tiriachilãche (ti-ri-ĭa-chi-lắ-chi) sf tiriachilãchi (ti-ri-ĭa-chi-lắchĭ) – mirachi (orixi) mari trã fãtsearea-a unui lucru
{ro: dorinţă mare}
{fr: grande envie de faire quelque chose}
{en: great desire to do something}

§ tiryisescu (tir-yi-sés-cu) (mi) vb IV tiryisii (tir-yi-síĭ), tiryiseam (tir-yi-seámŭ), tiryisitã (tir-yi-sí-tã), tiryisiri/tiryisire (tir-yi-sí-ri) – bag un lucru tu-un loc tsi-lj si ndreadzi (tsi easti, tsi-lj yini ghini) tamam cum lipseashti; lj-aflu preaclja tsi-lj si uidiseashti; uidisescu, udisescu, idusescu, uidescu, sãmãrusescu
{ro: potrivi, adapta}
{fr: apparier, adapter}
{en: fit; adapt}

§ tiryisit (tir-yi-sítŭ) adg tiryisitã (tir-yi-sí-tã), tiryisits (tir-yi-sítsĭ), tiryisiti/tiryisite (tir-yi-sí-ti) – (lucru) tsi easti bãgat tu-un loc tsi-lj yini tamam ghini; tsi-lj si uidiseashti (undzeashti) ca unã preaclji; uidisit, udisit, idusit, uidit, sãmãrusit
{ro: potrivit, adaptat}
{fr: apparié, adapté}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

uidii/uidie

uidii/uidie (uĭ-dí-i) sf uidii (uĭ-díĭ) – harea tsi u au doi (i ma multsã) oaminj (lucri) tra si sh-undzeascã, si sh-u-aducã un cu-alantu (s-hibã unã soi); uidizmã, uidisiri, udisetsã, undziri, adu-tseari, aducã, eshã
{ro: asemănare}
{fr: ressemblance, pareil, egal}
{en: resemblance}
ex: aleadzi-ts di uidia-a ta (di soea-a ta, di un ca tini, tsi sh-u-adutsi cu tini); tu sots fãrã uidii (tsi nu-au preaclji); ma Gioga nu sh-ari uidia (nu sh-ari vãr s-lj-undzeascã; nu sh-ari preaclji); di-altã parti-lj vinji ghini, cã lj-aflã omlu sh-uidia

§ uidisescu (uĭ-di-sés-cu) (mi) vb IV uidisii (uĭ-di-síĭ), uidiseam (uĭ-di-seámŭ), uidisitã (uĭ-di-sí-tã), uidisiri/uidisire (uĭ-di-sí-ri) – fac ca hãrli (fatsa, boea, mushuteatsa, etc.) tsi li ari un, s-hibã unã soi (s-undzeascã) cu-atseali avuti di un altu; nj-u-aduc tu hãri (undzescu) cu cariva; bag un lucru tu-un loc tsi-lj si ndreadzi tamam (tsi easti, tsi-lj yini ghini, tsi-lj yini tamam); udisescu, idusescu, uidescu, undzescu, nj-u-aduc, tiryisescu, sãmãrusescu, ndreg
{ro: (se) asemăna; potrivi, (se) adapta}
{fr: ressembler, être pareil; arranger, (s’)adapter}
{en: resemble; arrange, fit, adapt}
ex: doilji nã uidisim (undzim); a vãrnui nu-lj si uidisea (nu-lj yinea ghini) stranjili; nu mi uidisescu cu tini (nu nj-u-aduc cu tini, nu hiu ca tini); uidisea dauãli capiti ghini (fã-li si sã ndreagã tamam un cu-alantu); doilji suntu uidisits (au idyili hãri), tiniri sh-avuts; dzã-nj ma s-pots, tsi ti uidiseashti (tsi tsã si ndreadzi) cu nãsã?; bagã cljiitsa tu cljai, nu s-uidiseashti; dupã tsi va s-li uidisescu (s-li ndreg) lucrili va sã nchisescu sh-mini; truoarã nãsã uidisi (ndreapsi) nã minciunã; ghini li uidisish (li ndreapsish)

§ uidisit (uĭ-di-sítŭ) adg uidisitã (uĭ-di-sí-tã), uidisits (uĭ-di-sítsĭ), uidisiti/uidisite (uĭ-di-sí-ti) – tsi sh-u-adutsi tu hãri cu-un altu; (lucru) tsi easti bãgat tu-un loc tsi-lj si ndreadzi ghini (tsi-lj yini tamam ghini); udisit, idusit, uidit, undzit, tsi sh-u-adutsi, tiryisit, sãmãrusit, ndreptu
{ro: asemănat; potrivit, adaptat}
{fr: ressemblé, qui est pareil; arrangé, adapté}
{en: resembled; arranged, fit, adapted}
ex: hits uidisits (vã undzits, hits unã soi)

§ uidisi-ri/uidisire (uĭ-di-sí-ri) sf uidisiri (uĭ-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-uidiseashti tsiva icã un sh-undzeashti cu cariva; adutseari cu cariva; udisiri, idusiri, uidiri, undziri, undzeari, tiryisiri, sãmãrusiri, ndridzeari; uidii, uidizmã, udisetsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

undzescu

undzescu (un-dzés-cu) (mi) vb IV undzii (un-dzíĭ), undzeam (un-dzeámŭ), undzitã (un-dzí-tã), undziri/undzire (un-dzí-ri) –
1: am entipusea cã atseali tsi ved (avdu, nj-si spuni, etc.) sh-u-aduc cu…(un lucru shtiut); par, apar, ambar, ampar;
2: am hãri (fatsã, boi, mushuteatsã, etc.) ca atseali avuti di un altu; nj-u-aduc tu hãri cu cariva; bag un lucru tu-un loc tsi-lj si ndreadzi tamam cum lipseashti (tsi easti, tsi-lj yini ghini, tsi-lj si uidiseashti); aundzescu, unzescu, nj-u-aduc, tiryisescu, uidisescu, udisescu, idusescu, uidescu, sãmãrusescu;
3: ãnj si cadi; ãnj da (di mãnã); ãnj yini (pi gaidã); ãnj cadi (tu pãzari); ãnj si ndreadzi (lucrul, huzmetea), etc.;
4: ãnj sta (nj-prindi) ghini (un lucru, un stranj tsi portu, etc.)
{ro: părea; (se) asemăna; fi convenabil, a i se cade; a-i sta bine, potrivi}
{fr: paraître, sembler, ressembler; être convenable; aller; seoir}
{en: seem likely; resemble; be convenient; show (fit) well on}
ex: undzescu (nj-si pari cã hiu) capitane tu-aumbra dit curii; undzea (pãrea, lugursea) cã vrea s-da ndriptati a hãngilui; undzeashti (s-cadi) pri doxã-Lj a lui di tinjii s-nã ncljinãm; nu undzeashti (pari) s-hibã lucru bun; ari a cui s-undzeascã (cu cari si sh-u-aducã; cu cari si s-uidiseascã); cari s-nu undzeascã (ma s-nu sh-u-aducã), va s-anjurdzeascã; zboarã anusti nu ts-undzescu (nu-ts sta ghini; nu sh-u-aduc cu haractirlu-a tãu); undzeashti (tsã si cadi, easti ghini) s-tats; di-anda eara armãnjlji stoc, tsi sh-undzea lailu di loc (tsi ghini-lj stãtea, prindea a lailui di loc); undzescu (minduescu, lugursescu) s-fug; lj-undzescu multu (lj-yin multu ghini) stranjili tsi li feci tora ti Pashti; tsi vãrtos a njia nj-undzea ((i) nj-stãtea ghini, mi-aspunea ghini; icã (ii) tsi ghini sh-u-adutsea cu mini); nu ts-undzeashti (nu tsã sta ghini) a tsia, om aush cu-un cicior tu groapã, s-fats fapta-aestã; undzeashti (nj-si cadi a njia, lipseashti) s-mi aflu tu-unã ahtari chideri?

§ undzit (un-dzítŭ) adg undzitã (un-dzí-tã), undzits (un-dzítsĭ), undziti/undzite (un-dzí-ti) – tsi-lj s-ari pãrutã; tsi ari hãri unã soi cu cariva altu; (lucru) tsi easti uidisit tu-un loc; tsi-lj sta (lj-prindi) ghini, etc.; pãrut, ampãrut, aundzit, unzit, uidisit, tiryisit, etc.
{ro: părut; asemănat; convenabil, potrivit}
{fr: paru, semblé, ressemblé; ressemblant; convenable; allé}
{en: seemed likely; resembled; resembling; convenient; shown (fitted) well on}
ex: cum easti undzitã (cum ãlj si cadi s-hibã); doilji suntu undzits (cu prãxi buni)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

upãrescu

upãrescu (u-pã-rés-cu) (mi) vb IV upãrii (u-pã-ríĭ), upãream (u-pã-reámŭ), upãritã (u-pã-rí-tã), upãriri/upãrire (u-pã-rí-ri) – tornu unã muljiturã tsi clucuteashti (apã, lapti, untulemnu, etc.) pristi un lucru (tra s-lu molj trã mãcari, s-lu lau, s-lu cur di coaji, etc.); herbu un lucru (sh-lu tsãn di-aradã putsãn chiro) tu unã apã tsi clucuteashti; cadi unã muljiturã tsi clucuteashti pi mãnj (cicioari, fatsã, etc.) sh-mi ardi multu; upurescu (fig:
1: mi upãrescu = (i) u pat; (ii) mi ardi (mi pãleashti, mi cãrteashti, mi-agudeashti multu) la suflit; (iii) fac arãnj pi trup (sumsoarã, namisa di cicioari, etc.) di sudoari i chisat cãndu nu mi lau sh-nu mi alãxescu di stranjlu (culupanlu) tsi-l portu; (iv) (trã fãrinã, mãcari) s-aprindi, s-aspardzi, aludzashti di shideari tu cãldurã multu chiro; (v) (trã earbã, planti, ponj, etc.) vishtidzãscu, s-usucã di multã cãldurã shi uscãciuni; expr:
2: cari s-upãreashti tu lapti suflã sh-tu mãrcat = cari u pãtsã aclo iu eara ananghi s-afireascã, ma nu s-afiri, s-afireashti tora sh-aclo iu nu easti ananghi)
{ro: (se) opări}
{fr: (s’)échauder, ébouillanter}
{en: soak in boiling water, boil, scald}
ex: upãri cãmeshli tra s-li-aspealã; cãdzu pri ea nã cãldari cu apã heartã shi s-upãri (s-arsi) tutã; ãlj s-upãrirã mãnjli; mi upãrii di cafe; hearsirã apã sh-u turnarã pri tãmbari s-lu upãreascã shi s-moarã; mi upãrii (fig: li pãtsãi) nãoarã, nu voi s-mi uidescu cu nãsã; mi upãri znjia-aestã (fig: mi-agudi multu, mi arsi, mi pãli, mi cãtrãni)

§ upãrit (u-pã-rítŭ) adg upãritã (u-pã-rí-tã), upãrits (u-pã-rítsĭ), upãriti/upãrite (u-pã-rí-ti) – tsi s-ari heartã tu apã tsi clucuteashti; tsi sh-ari arsã unã parti dit trup, cã ari datã di-unã muljitutã tsi clucutea; upurit
{ro: opărit; înfierbântat}
{fr: échaudé, ébouillanté, ardent}
{en: soaked in boiling water, boiled, scalded}
ex: u-arcai tu apã upãritã; s-astrapsi mprostu ca upãrit; yini ca upãritã (fig: cãtrãnitã, cãrtitã multu); fãntãnj di lãcrinj upãriti (fig: multu caldi, ca upãriti tu apã tsi clucuteashti); unã livã, ca hearta sh-upãrita alisivã; cãndu mi dush di u vidzui, u-aflai upãritã (arsã; icã fig: cãtrãnitã, cãrtitã multu); fudzi ca cãnili upãrit; caftã cãmesh, s-mutrescu unã cu-alantã ca upãriti, cãmesh nu-ari!

§ upãriri/upãrire (u-pã-rí-ri) sf upãriri (u-pã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-upãreashti cariva; upuriri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn