DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

fãrmac1

fãrmac1 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – unã lugurii cari, cãndu intrã tu truplu a omlui (prit gurã, cheali, ntsãpari, etc.), lj-fatsi multu arãu (shi poati s-lj-aducã pãnã sh-moartea); gãfã, cemir, ncemir, ciomir, axif, virin, etc.; (fig:
1: fãrmac: (i) (ca adg) amar, lucru amar, ca fãrmaclu; (ii) starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva, cãndu easti tu jali, etc.; dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã; expr:
2: scoati fãrmac din gurã = scoati mash zboarã arali din gurã, amari ca di fãrmac;
3: fãrmac s-tsã si facã = aesti tsi featsish s-ts-aducã mash cripãri;
4: fãrmac va-ts easã tuti = va li plãteshti tuti cu lãetsli tsi va tsã cadã pri cap)
{ro: otravă, amărăciune}
{fr: poison, amertume, peine, chagrin}
{en: poison, bitterness, sadness}
ex: va s-vã bagã fãrmac tu dultsi, tu apã, shi tu arãchii; biui fãrmac; lj-arucã fãrmac tu yin; sharpili ari fãrmac (virin); fãrmac shi ncemir s-tsã si facã; pãnea tsi u mãca, fãrmac shi noduri ãlj si dutsea; cãndu gustã mãyirlu, fãrmac (fig: amar)! nu s-bãga n gurã; lj-ded fãrmac
(expr: lj-adush mãri cripãri); fãrmac
(expr: zboarã amari) scutea el din gurã, cãndu u dishcljidea; cãti fãrmatsi (fig: cripãri) nu-am traptã!; nãpoi suntu fãrmatsili (fig: amãrãciunjli, cripãrli); fãrmaclu (virinlu, cripãrli), tu coadã; s-agãrshascã cripãrli, shi s-neacã fãrmatsili, si dutsi s-tragã nã chicã di yin; avdzãndalui aestã tatã-su, fãrmac s-featsi

§ farmac (fár-macŭ) sn farmatsi/farmatse (fár-ma-tsi) – (unã cu fãrmac1)
ex: di nj-alãsã cãnjina shi farmatsili (fig: cripãrli, nvirinãrli) sutsatã

§ farmuc (fár-mucŭ) sn farmutsi/farmutse (fár-mu-tsi) – (unã cu fãrmac1)

§ fãrmac2 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – earbã nfãrmãcoasã tsi sh-u-adutsi cu trifoljlu, tsi ari lilici galbini sh-cari poati s-li vatãmã oili tsi u mãcã
{ro: un fel de plantă otrăvitoare}
{fr: plante à fleure jaune ressemblent au trèfle qui peut empoisonner les moutons qui en mangent}
{en: poisonous plant with yellow flowers, resembling the clover, that may kill the sheep eating it}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nipãrticã

nipãrticã (ni-pắr-ti-cã) sf nipãrtits (ni-pắr-titsĭ) – prici cu truplu multu lungu ca un chelindru (i ca unã funi multu groasã), tsi s-minã pri loc cu trãdzearea azvarna (cã nu ari cicioari), cu chealea acupiritã cu ljushpi shi multi ori alasã virin cãndu mushcã tsiva; nãpãrticã, sharpi, shirpoanji, uheauã; buljar, ofchiu, sãpit;
(expr:
1: earbã di nipãrticã = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi da banã, tsi nyeadzã; earbã di sharpi;
2: pulj di nipãrticã; nipãrticã = aharistu, arãu; laolu pistipseashti cã nipãrtica cãndu easti s-facã pulj, aeshti lj-arup pãntica sh-es nafoarã, cu-aestã vãtãmãndalui nipãrtica tsi-lj featsi;
3: mi mushcã nipãrtica = aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã va pat unã mari taxirati;
4: intru (mi bag, mi hig) tu guvã di nipãrticã = mi-ascundu (di fricã, di-arshini) tu-un loc iu nu poati s-mi aflã vãrnu)
{ro: şarpe, viperă}
{fr: serpent, vipère}
{en: snake, viper, adder}
ex: mi mãshcã unã nipãrticã; vidzui nã nipãrticã dit apã; mi chipirã nipãrtica; nipãrticã lai va s-u mãca; sherchi shi nipãrtits shuirã; nipãrtica nu sh-aspuni cicioarli; cara vidzui cartea cu vula lai, mi mushcã nipãrtica
(expr: aduchii cã-nj vinji nã hãbari lai, cã mi-agudi nã taxirati greauã); creashti pulj di nipãrticã
(expr: s-fatsi aharistu); cu earba di nipãrticã (earba tsi da banã) aundzi sh-aundzi, lu nye dinãcali; bucatã cu bucatã, li-aumsi cu earbã di nipãrticã, sh-nãpoi nye

§ nipãrticush (ni-pãr-ti-cúshĭŭ) sm, sf nipãrticushi/nipãrticushe (ni-pãr-ti-cú-shi), nipãrticush (ni-pãr-ti-cúshĭ) nipãrticushi/nipãrti-cushe (ni-pãr-ti-cú-shi) – nipãrticã njicã (mascurã i feaminã); pulj (njic) di nipãrticã
{ro: şarpe mic, viperă mică}
{fr: petit serpent, petite vipère}
{en: little serpent, small viper}
ex: tu-arapuni, nã nipãrticushi adunatã culcush; lj-avea moartã nipãrticusha shi-sh plãndzea hala

§ nãpãrticã (nã-pắr-ti-cã) sf nãpãrtits (nã-pắr-titsĭ) – (unã cu nipãrticã)

§ nipãrtichedz (ni-pãr-ti-chĭédzŭ) (mi) vb I nipãrticai (ni-pãr-ti-cáĭ), nipãrticam (ni-pãr-ti-cámŭ), nipãrticatã (ni-pãr-ti-cá-tã), nipãrticari/nipãrticare (ni-pãr-ti-cá-ri) – hiu mushcat di-unã nipãrticã; mushcu pri cariva (zburãndalui di nipãrticã); nipãrtic, shirpichedz; nshirpichedz; (fig: mi nipãrtichedz = mi-acatsã inatea; mi nvirinedz multu, mi cãrteashti tsiva)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sharpi/sharpe

sharpi/sharpe (shĭár-pi) sm, sf sherchi (shĭér-chi) – prici cu truplu lungu ca un chelindru, tsi s-minã pri loc cu trãdzearea azvarna (cã nu ari cicioari), cu chealea acupiritã cu ljushpi shi multi ori alasã virin cãndu mushcã tsiva; shirpoanji, nipãrticã, nãpãrticã, buljar, ofchiu, sãpit, uheauã;
(expr:
1: (om) sharpi = om arãu;
2: earbã di sharpi = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi da banã, tsi nyeadzã; earbã di nipãrticã;
3: intru (mi bag, mi hig) tu guvã di sharpi = mi-ascundu (di fricã, di-arshini) tu-un loc iu nu poati s-mi aflã vãrnu;
4: canda hiu chipinat, mãshcat di-un sharpi = aduchescu dinapandiha unã dureari yii; aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã va pat unã mari taxirati;
5: astalji sharpi? chiseadzã-lj caplu = zbor tsi s-dzãtsi cum si s-poartã omlu cãndu ari s-facã cu oaminj arãi;
6: sh-aspuni sharpili cicioarli? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu omlu va s-aspunã cã un lucru nu poati si s-facã;
7: ca s-nu-l caltsã pri coadã sharpili, nu s-toarnã s-ti mãshcã = ma s-nu-l cãrteshti pri cariva, pri-un om arãu, el va ti-alasã isih, nu va ti cãrteascã;
8: cari ãncãldzashti sharpi, nãs va-l mãshcã prota; l-hrãnea sharpili n sin = lj-avea multu ngãtan, ma el nu-ahãrzea mutrita tsi-lj fãtsea, cã nu eara om bun tra s-lj-u pricunoascã ma nãpoi)
{ro: şarpe}
{fr: serpent}
{en: snake, serpent}
ex: tsi-i curauã njicã, aumtã, pri sum loc ascumtã? (angucitoari: sharpili); mi mushcã sharpili; arsãri ca mushcat di vãrnu sharpi; arsãri ca chipinatã di sharpi; s-acãtsarã dauãli sherchi; arãi ca sherchi nfãrmãcosh; sharpi lai va-lj mãcã; vatãmã tu-unã dzuã trei sherchi mãri; cari tu-amari cadi, sh-di sharpi s-acatsã; dã-lj, dã-lj, ãlj chisã caplu a sharpilui; tu auã eara ascumtu un sharpi; n sharpi s-avea ngãrlimatã pi arburi; lj-u putu a sharpilui dushman; avea acãtsatã un sharpi shi vrea s-lu vatãmã; l-cunoscu ghini, easti sharpi
(expr: easti om arãu); si s-tragã nãpoi i sã s-prida, i tu guvã di sharpi sã s-ascundã
(expr: s-ascunde ghini, tu-un loc iu nu poati s-lu aflã vãr); s-u lai pãnã s-algheascã, cã di nu, guva di sharpi nu ti-ascapã
(expr: nu-ari loc iu va s-pots s-ti-ascundzã ca s-nu ti aflu)

§ shirpoanji/shirpoanje (shir-pŭá-nji) sf shirpoa-nji/shirpoanje (shir-pŭá-nji) – feamina-a sharpilui; sharpi
{ro: şerpoaică}
{fr: femelle du serpent}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

spidã3

spidã3 (spí-dã) sf spidi/spide (spí-di) – sharpi njic shi suptsãri a curi mushcãturã easti di-aradã nfãrmãcoasã; vipirã, uheauã, nipãrticã, nãpãrticã, sharpi; (fig: spidã = muljari multu-arauã, ca unã uheauã)
{ro: viperă}
{fr: vipère}
{en: viper}
ex: easti nã spidã (fig: vipirã) muljarea-aestã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

uheauã

uheauã (u-hĭá-ŭã) sf uheali/uheale (u-hĭá-li) – sharpi njic shi suptsãri a curi mushcãturã easti multu nfãrmãcoasã (poati s-lj-aducã a omlui multi ori moartea); vipirã, nipãrticã, nãpãrticã, sharpi; (fig: uheauã = muljari multu-arauã, blãstimatã)
{ro: viperă}
{fr: vipère}
{en: viper, adder}
ex: muri di fãrmaclu a uheauãljei; vidzui unã uheauã n grãdinã

§ uhinat (u-hi-nátŭ) adg uhinatã (u-hi-ná-tã), uhinats (u-hi-nátsĭ), uhinati/uhinate (u-hi-ná-ti) – tsi easti arãu ca unã uheauã; tsi nu easti bun la suflit; tsi lj-ansari lishor dzandza; arãu, shirponj, fãrmãcos, dzãndzos
{ro: răutăcios}
{fr: méchant, vénéneux}
{en: bad, poisonous}
ex: featã uhinatã (arauã, shirpoanji)

§ ofchiu (óf-chĭu) sm ofchi (óf-chi) – sharpi mari sh-gros (ma cari nu aspuni piriclju trã om); sharpi, nipãrticã, nãpãrticã, uheauã, buljar
{ro: şarpe gros}
{fr: serpent gros et non dangereux}
{en: bulky but non dangerous serpent}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vipirã

vipirã (ví-pi-rã) sf vipiri/vipire (ví-pi-ri) – sharpi njic shi suptsãri a curi mushcãturã easti di-aradã nfãrmãcoasã (tsi poati s-lj-aducã a omlui multi ori moartea); uheauã, nipãrticã, nãpãrticã, sharpi; (fig: vipirã = muljari multu-arauã, blãstimatã)
{ro: viperă}
{fr: vipère}
{en: viper, adder}

§ nvipiredz (nvi-pi-rédzŭ) (mi) vb I nvipirai (nvi-pi-ráĭ), nvipiram (nvi-pi-rámŭ), nvipiratã (nvi-pi-rá-tã), nvipirari/nvipirare (nvi-pi-rá-ri) – mi fac arãu (l-fac arãu pri cariva) ca unã vipirã; mi-acatsã inatea; mi nvirinedz multu, mi cãrteashti multu tsiva; shirpichedz, nshirpichedz, nipãrtichedz
{ro: (se) înrăi ca o viperă}
{fr: rendre ou devenir méchant comme une vipère}
{en: embitter, make (himself or someone else) mean}
ex: inima ts-u nvipirarã (tsi-u nshirpicarã; tsi-u lãirã, tsi-u featsirã arauã, tsi-u nvirinarã)

§ nvipirat (nvi-pi-rátŭ) adg nvipiratã (nvi-pi-rá-tã), nvipirats (nvi-pi-rátsĭ), nvipirati/nvipirate (nvi-pi-rá-ti) – tsi easti arãu ca unã vipirã; tsi ari lãitã, tsi s-ari faptã (ari faptã pri cariva) s-hibã arãu; shirpicat, nshirpicat, nipãrticat
{ro: înrăit ca o viperă}
{fr: rendu méchant comme une vipère; méchant}
{en: embittered, made mean; mean}
ex: soacra-ts easti nvipiratã (arauã ca unã vipirã); nvipirata di (araua) muljari

§ nvipira-ri/nvipirare (nvi-pi-rá-ri) sf nvipirãri (nvi-pi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si nvipireadzã; shirpicari, nshirpicari, nipãrticari
{ro: acţiunea de a (se) înrăi ca o viperă; înrăire}
{fr: action de rendre ou devenir méchant comme une vipère}
{en: action of embittering, of making (himself or someone else) mean}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã