DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agudescu

agudescu (a-gu-dés-cu) (mi) vb IV shi II agudii (a-gu-díĭ), agu-deam (a-gu-deámŭ), aguditã (a-gu-dí-tã), agudiri/agudire (a-gu-dí-ri) shi agudeari/agudeare (a-gu-deá-ri) – dau cu puteari (mãna, lemnul, cioclu, etc.) di tsiva; ãlj dau unã; luvescu, lãvuescu, mprã-njescu, cruescu, pãlescu, ciucutescu, pliguescu;
(expr: u-agudescu = (i) amintu; (ii) u tihisescu ghini; tihisescu s-mi aflu (s-hiu) iuva; (iii) fur, ljau; (iv) bat (flueara, avyiulia, etc.); (v) u uidisescu; (vi) vatãm; etc.;
2: lj-agudeashti mãna = lu-ariseashti (ari adetea) s-furã; ari mãna lungã)
{ro: lovi, atinge; răni}
{fr: frapper, atteindre, toucher; blesser}
{en: hit; strike; wound}
ex: cari s-lu-agudea (s-lji plãscãnea) ninga unã; lu-agudish sãnãtos cu cãrliglu; lu-agudirã pi frãmti; prindi s-agudim tu semnu; lu-agudi (l-cãrti) cu zboarãli; lu-agudeashti iu-l doari; eu ti-agudii (pliguii, lãvuii)?; mi-agudii aclo (tihisii s-hiu aclo); si s-agudiri (si s-tihisiri) s-lu aflu va s-lu cljem; tra s-agudim
(expr: amintãm) amirãrilja din tser; nu putea s-agu-deascã
(expr: s-amintã) vãrã pindarã; un picurar agudi
(expr: furã) tu munti nã oai; di iu lu-agudish
(expr: lu-aflash, l-loash, lu-acumpãrash, l-furash, etc.) ahtari cal?; sh-u au tu minti s-nã lj-agudeascã
(expr: s-nã-lj furã) lucanitslji?; multu lj-agudea mãna
(expr: avea mãna lungã, fura multu); cum s-agudi
(expr: s-tihisi) si s-aflã aclo; mi-agudii
(expr: tihisii s-mi aflu) aclo; s-li agudeascã
(expr: uidiseascã, tihiseascã ghini) tu sari; shtii s-agudeshti
(expr: s-bats) cu flueara?; agudii
(expr: pliguii, vãtãmai) un tserbu

§ agudit (a-gu-dítŭ) adg aguditã (a-gu-dí-tã), agudits (a-gu-dítsĭ), aguditi/agudite (a-gu-dí-ti) – ashi cum easti atsel tsi fu agudit; luvit, mprãnjit, cruit, pãlit, ciucutit, lãvuit, pliguit
{ro: lovit, atins, rănit}
{fr: atteint, touché, frappé, blessé}
{en: hit, stricken, wounded}
ex: lãvuit shi agudit; agudit ca di sfulgu; mearili aesti suntu aguditi (luviti; icã expr: furati); easti agudit (luvit, pãlit) tu ilji; easti agudit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cur1

cur1 (cúrŭ) vb I curai (cu-ráĭ), curam (cu-rámŭ), curatã (cu-rá-tã), curari/curare (cu-rá-ri) – (trã muljituri ca apa, dzama, sãndzili, sudoarea, lãcrinjli, etc.) s-minã dipriunã cãtrã nghios (pi unã cali aripidinoasã); rãuredz; urdin, mi-arãspãndescu, mi duc, trec, mi versu, etc.; easi unã muljiturã (apã, dzamã, sãndzi, sudoari, lãcrinj, etc.) dit un lucru;
(expr:
1: curã tsiva = s-fatsi tsiva (tihiseashti un lucru, faptã, ugoadã, tihisiri, etc.); trãxescu, fac, tihisescu, astãhisescu, alãhãescu, ugudescu;
2: nj-curã narea = ãnj es (curã) mixi (sãndzi) dit nari;
3: curã zborlu = s-avdi, urdinã zborlu;
4: nj-curã (la-agioc) = lucrili-nj si duc ambar, ghini (amintu la-agioc);
5: slab lucru curã tu mesi; nu curã lucru bun = nu par lucrili s-njargã-ambar, easti tsiva tsi s-fatsi sh-nu para mi-ariseashti, tsiva tsi nu para anjurzeashti ghini;
6: nj-curã balili (dupã un lucru) = ãl zilipsescu multu (lucrul), voi multu s-lu am;
7: iu cura, s-nu curã va-i chicã = iu s-fãtsea tsiva, s-poati s-curã ninga niheamã)
{ro: curge, circula}
{fr: couler, circuler}
{en: run, flow, circulate}
ex: tsi curã shi nu s-minã dit loc? (angucitoari: shoputlu); cari shtii iu curã apa yii?; apa-a arãului curã agonja; arãulu curã agalea; alas-lu spindzurat pãnã s-lji curã tut sãndzili; curã umtul di dzãr (easi dzãrlu dit umtu) cã easti apãtos; lj-curã narea
(expr: lj-es mixi i sãndzi dit nari); curã
(expr: treatsi, s-arãspãndeashti) nã cuvendã; curã zborlu
(expr: s-avdi) cã lu-acãtsarã; s-veadã cã tsi va s-curã
(expr: tsi va trãxeascã, tsi va si s-facã); nu va s-curã
(expr: nu pari, nu-anjurdzeashti si s-facã) lucru bun; nãshti curã anamisa
(expr: trãxeashti, s-fatsi tsiva, easti tsiva tu mesi); ãlj dzãsi a featãljei, tsi curã tu mesi
(expr: tsi s-fatsi, cum sta lucrili); am aflatã dit efimiridz tsi curã (fig: tsi s-fatsi tu lumi); nj-curã la-agioc
(expr: am tihi, ãnj njardzi ghini), amintu; acãtsarã sã-lj curã balili
(expr: nchisi s-zilipseascã multu); va s-bãnãm sh-va s-videm tsi va s-curã
(expr: tsi va si s-facã)

§ curat1 (cu-rátŭ) adg curatã (cu-rá-tã), curats (cu-rátsĭ), cura-ti/curate (cu-rá-ti) – tsi s-ari minatã cãtrã nghios (pi unã cali aripidinoasã); rãurat; urdinat, arãspãndit, dus, tricut, turnat, virsat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tihi/tihe

tihi/tihe (tí-hi) sf tihi (tíhĭ) shi tihiuri (tí-hĭurĭ) – atsea (cãsmetea) tsi u-ari omlu cãndu-lj si duc lucrili ambar (dupã cum lj-u va chefea); atseali tsi suntu numãtsiti di miri cã va patã omlu tu bana-a lui (dit oara tsi s-ari amintatã); cãsmeti, soarti, mirã, njirã, scriatã, scriiturã, ursitã;
(expr:
1: tihi oarbã; tihi pondã, etc. = tihi tsi nu easti bunã, tihi lai
2: tihea sh-u fatsi omlu = zbor tsi-lj si dzãtsi a atsilui cari cilistãseashti tra s-aibã un lucru, sh-altsã-lj dzãc cã el nu featsi caishti tsi, mash cã lu-agiutã tihea)
{ro: noroc, soartă}
{fr: chance, fortune, sort, destin}
{en: luck, fate}
ex: catiun cu tihea (cãsmetea, mira) a lui; ari tihi (cãsmeti) mari, pi tsi bagã mãna s-fatsi malãmã; tu tihi! (s-tsã njargã lucrili ambar!); nu-avu tihi s-lji bãneadzã pãrintsãlj; tihea-i bunã ma, fãrã minti, doi paradz nu fatsi!; acãtsarã sã zburascã ti tihea-a ficiorlui; ti tihi tricu pri aclo nã caprã agrã; trã tihea-a lui, unlu di nãsh armasi sã sh-facã apa; armasi mash tihea si-lj lucreadzã; s-veadã hoara sh-loclu iu lu avea dusã tihea; ahãti ori lji easi n cali tihea shi nãs ãlj da cu ciciorlu!; laea nveastã, cari vidzu ntãnja tihi oarbã
(expr: tihea-a ljei di prota, atsea lai), s-mãritã cu nãs; ponda-lj di tihi
(expr: tihea-lj lai) lu-avina shi nu-lj dãdea banã

§ tihiro (ti-hi-ró) adg, adv tihiroanji/tihiroanje (ti-hi-rŭá-nji), tihiradz (ti-hi-rádzĭ), tihiroanji/tihiroanje (ti-hi-rŭá-nji) – tsi easti cu tihi; tsi ari tihi; dupã cum tihiseashti (u-adutsi tihea); cãsmetliu, hairliu
{ro: norocos, din întâmplare, întâmplător}
{fr: chanceux, de hazard, fortuit}
{en: lucky, by chance, fortuitous}

§ tihilai (ti-hi-láĭŭ) adg tihilai/tihilae (ti-hi-lá-i), tihilai (ti-hi-láĭ), tihilãi (ti-hi-lắĭ) –
1: tsi nu-ari tihi tu banã; tsi ari tihi lai; corbu, curbisit, cãtrãnit, scurpisit, etc.;
2: tsi easti arãu shi ponir; tsi fatsi mash urutets; chiutandal, arãu, andihristu, tihilai, blãstimat, idipsãz, etepsãz, edepsãz, chirãtã, cumalindru, ponir, shiret, hitru, murlai, cãtãrgar, etc.
{ro: nefericit; ticălos, şiret}
{fr: malheureux, déplorable; fripon, malin}
{en: unfortunat, deplorable, mean}
ex: o, lai, tihilai (corbu, ermu) armãn!; tsi ti fats tini, lai sh-tihilai; iu plãndzea shi s-dinjica, ca laili sh-ca tihilaili; om tihilai (arãu) easti; nu shi shtea corbul sh-tihilailu tsi sh-lu-ashteaptã; ts-fug tuts, agiunj, tãlãits, ca lailji sh-tihilailji!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

trãxescu

trãxescu (trãc-sés-cu) vb IV trãxii (trãc-síĭ), trãxeam (trãc-seámŭ), trãxitã (trãc-sí-tã), trãxiri/trãxire (trãc-sí-ri) – tihea (ugoada) fatsi tra s-adar (icã si s-adarã) un lucru ashi cum s-featsi; tihiseashti cã s-fatsi tsiva (un lucru, faptã, ugoadã, tihisiri, etc.); tihisescu, astãhisescu, alãhãescu, ugudescu, fac, cur
{ro: (se) petrece, întâmpla}
{fr: arriver, se passer}
{en: happen}
ex: s-veadi tsi trãxeashti (tsi s-fatsi, tsi curã)

§ trãxit (trãc-sítŭ) adg trãxitã (trãc-sí-tã), trãxits (trãc-sítsĭ), trãxiti/trãxite (trãc-sí-ti) – tsi s-avea tihisitã si s-facã; tsi ari curatã; tsi s-ari faptã; tihisit, astãhisit, alãhãit, ugudit, faptu, curat
{ro: petrecut, întâmplat}
{fr: arrivé, passé}
{en: happened}

§ trãxiri/trãxire (trãc-sí-ri) sf trãxiri (trãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu trãxeashti tsiva; tihisiri, astãhisiri, alãhãiri, ugudiri, fãtseari, curari
{ro: acţiunea de a (se) petrece, de a se întâmpla}
{fr: action d’arriver, de se passer}
{en: action of happening}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ugoadã

ugoadã (u-gŭá-dã) sf ugodz (u-gódzĭ) – lucru tsi s-fatsi nu dupã cum u mindueashti (crueashti) omlu ma dupã cum s-tihiseashti (u va Dumnidzã); tihisiri
{ro: întâmplare; eventualitate}
{fr: hasard; éventualité}
{en: chance; eventuality}
ex: ugoada (tihisirea) arauã

§ ugudescu (u-gu-dés-cu) (mi) vb IV ugudii (u-gu-díĭ), ugudeam (u-gu-deámŭ), uguditã (u-gu-dí-tã), ugudiri/ugudire (u-gu-dí-ri) – fac (s-fatsi) un lucru nu dupã cum lu cruescu mini ma dupã cum u va tihea; tihisescu; (fig: ugudescu = cher, am mari znjii; expr:
2: va nj-ugudescu shi perlu din cap = va nj-am multã znjii, va-nj cher tutã avearea)
{ro: (se) întâmpla}
{fr: advenir; se trouver par hasard}
{en: happen, be somewhere by chance}
ex: mi ugudii (mi tihisii) s-hiu la nãsh cãndu lã intrarã furlji; va s-tsã ugudeshti shi perlu din cap
(expr: va s-ai multã znjii, va cheri tutã avearea) cu mienea aestã

§ ugudit (u-gu-dítŭ) adg uguditã (u-gu-dí-tã), ugudits (u-gu-dítsĭ), uguditi/ugudite (u-gu-dí-ti) – tsi s-ari faptã dupã cum s-tihiseashti (dupã cum easti datã di la Dumnidzã); tihisit
{ro: întâmplat}
{fr: advenu par hasard}
{en: happened by chance}
ex: casa lj-easti uguditã (fig: chirutã), lj-u lja borgealadzlji

§ ugudiri/ugudire (u-gu-dí-ri) sf ugudiri (u-gu-dírĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu s-tihiseashti tsiva; tihisiri;
2: tihisiri lai, oarã lai
{ro: acţiunea de a (se) întâmpla, întâmplare; întâmplare rea, calamitate}
{fr: action d’advenir quelque chose par hasard; hasard calamiteux}
{en: action of something happening by chance; bad luck, bad chance}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã