|
|
ufticos
ufticos (uf-ti-cósŭ) adg – vedz tu ofticã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ofticãcãrãcush1
cãrãcush1 (cã-rã-cúshĭŭ) sm cãrãcush (cã-rã-cúshĭ) – lãngoari (ftisi) tsi s-aspuni cu umflarea-a ciciorlui di nãpoi a unui cal
{ro: tumoare, umflătură la piciorul posterior a unui cal}
{fr: tumeur, enflure au pied postérieur du cheval}
{en: tumor, swelling of the back leg of a horse}
§ cãrãcush2 (cã-rã-cúshĭŭ) adg cãrãcushi/cãrãcushe (cã-rã-cú-shi), cãrãcush (cã-rã-cúshĭ), cãrãcushi/cãrãcushe (cã-rã-cú-shi) – (cal, eapã) tsi easti lãndzit di ofticã (ftisi, tihtã), unã lãngoari mulipsitoari di plimunj; ufticos, uhticos, ftisico, tihtos
{ro: tuberculos}
{fr: tuberculeux}
{en: tuberculous}
ofticã
ofticã (óf-ti-cã) sf oftitsi/oftitse (óf-ti-tsi) – lãngoari mulipsitoari di plimunj (tsi s-lja di la om la om), tsi dutsi di-aradã la moarti, datã di-unã yeatsã njicã (cunuscutã cu numa di “bacilu Koch”) tsi s-curduseashti di-aradã tu plimunj sh-lj-aspardzi (ma poati si s-curduseascã sh-tu oasi, matsi, etc.), lji cãtãstrãpseashti; ohticã, ftisi, tihtã; (fig: ofticã = banã greauã, amarã)
{ro: oftică, tuber-culoză}
{fr: phtisie, tuberculose}
{en: (pulmonary) consumption, tuberculosis}
ex: muri di ofticã; easti lãndzitã di ofticã sh-bãneadzã mash cu mirimeti (yitrii)
§ ohticã (óh-ti-cã) sf ohtitsi/ohtitse (óh-ti-tsi) – (unã cu ofticã)
§ ftisi/ftise (ftí-si) sf ftisi (ftísĭ) – (unã cu ofticã)
§ tihtã (tíh-tã) sf tihti/tihte (tíh-ti) – (unã cu ofticã)
ex: ari tihtã (ofticã); soacra arauã easti tihta (fig: bana amarã) a norãljei; muri di tihtã; lji sutrupsi tihta
§ ufticos (uf-ti-cósŭ) adg ufticoasã (uf-ti-cŭá-sã), ufticosh (uf-ti-cóshĭ), ufticoasi/ufticoase (uf-ti-cŭá-si) – tsi easti lãndzit di ofticã; tsi ari s-facã cu oftica; di ofticã; uhticos, tihtos, ftisico, cãrãcush
{ro: ofticos}
{fr: tuber-culeux}
{en: tuberculous}
§ uhticos (uh-ti-cósŭ) adg uhticoasã (uh-ti-cŭá-sã), uhticosh (uh-ti-cóshĭ), uhticoasi/uhticoase (uh-ti-cŭá-si) – (unã cu ufticos)
§ ftisico (fti-si-có) adg (mash masculin) ftisicadz (fti-si-cádzĭ) – (unã cu ufticos)
§ tihtos (tih-tósŭ) adg tihtoasã (tih-tŭá-sã), tihtosh (tih-tóshĭ), tihtoasi/tihtoase (tih-tŭá-si) – (unã cu ufticos)
§ uftichedz (uf-ti-chĭédzŭ) vb I ufticai (uf-ti-cáĭ), ufticam (uf-ti-cámŭ), ufticatã (uf-ti-cá-tã), ufticari/ufticare (uf-ti-cá-ri) – lãndzidzãscu di ofticã; l-fac pri cariva s-lãndzidzascã di ofticã; lj-dau oftica a unui; mi cãrtescu (stric) di cheptu; uhtichedz, tihtusescu, umbãrnedz;
ofticos
ofticos (of-ti-cósŭ) adg ofticoasã (of-ti-cŭá-sã), ofticosh (of-ti-cóshĭ), ofticoasi/ofticoase (of-ti-cŭá-si) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz ufticos
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãsãndzi/sãndze
sãndzi/sãndze (sắn-dzi) sn sãndzuri (sắn-dzurĭ) – luguria-aroshi tsi curã prit vinili-a omlui (cari easti pimtã di inimã tu tuti mãdularli a truplu tra s-l-aducã hrana hunipsitã shi vimtul (“oxigenlu”) traptu tu plimunj); (fig:
1: sãndzi = (i) soi; (ii) ahti, arãzgan, ascumpãrari (iii) yin (di-aradã tu cumnicãtura-a omlui); sãndzili-a Hristolui; expr:
2: sãndzili apã nu s-fatsi = zbor tsi s-dzãtsi cãndu (i) nu putem s-fãtsem arãu a unui di soi, (ii) agiutãm pri cariva cã nã easti soi (iii) lom partea-a unui cã lu-avem soi, etc.;
3: nji s-alinã sãndzili la cap = (i) arushescu tu fatsã (ii) mi arcedz, mi ariciuescu, mi nãirescu multu;
4: hearbi sãndzili dit mini = mi arcedz, mi ariciuescu, mi nãirescu multu, mi furchisescu, mi furtsuescu, mi-acatsã dratslji;
5: versu sãndzi = vatãm;
6: versu (l-fac cu) sãndzi sh-pronj = cilãstisescu multu, l-fac lucrul cu zori, cu multã greatsã;
7: mi mãcã sãndzili = mi portu dip canda caftu, canda pãlãcãrsescu cariva, sã-nj facã un lucru slab; aduchescu cã va-nj da cariva un shcop, cã va-nj pat caishti tsi;
8: nj-beau (nji ngljatsã, nji s-astalji) sãndzili di fricã = nj-easti fricã, mi-acatsã lãhtara, nj-fudzi buriclu;
9: bag sãndzi = mi ngrosh, mi ngrash;
10: ascuchi sãndzi = hiu ufticos, lãndzit di ofticã;
11: nj-arãtseashti sãndzili = aushescu;
12: nu-nj fac sãndzi-arãu = nu mi cãrteashti, nu mi mealã;
13: l-umplu di sãndzi = lj-dau un shcop bun, pãnã scoati sãndzi;
14: u-am (nj-intrã) tu sãndzi = escu nvitsat, nu nj-easti greu;
15: nj-dau sh-sãndzili (trã cariva) = fac tut tsi pot, nj-dau sh-bana trã cariva;
16: cu curshumea s-lu-agudeai, sãndzi nu-lj chica = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi easti multu nvirnat;
17: naca va-lj curã sãndzili? = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi nu pati caishti tsi, tsi nu pãtsã mari znjii)
{ro: sânge, rudenie; răzbunare, etc.}
{fr: sang; parentage, consanguinité; vengeance, etc.}
{en: blood, relative, revenge, etc.}
ex: s-ari virsatã multu sãndzi tu locurli atseali; aroshi sunt di sãndzi, di sãndzili di oaminj; muldzi lapti shi nu scoati sãndzi; s-loarã nãsh sãndzili (dupã sãndzi), sãndzili (urmili di sãndzi di pri loc); cu tufechea s-lu-agudeai, sãndzi nu cura dit el; him di-un sãndzi (fig: di-unã soi); easti di sãndzi vãsilichescu (fig: s-tradzi di soi vãsilicheascã); easti di sãndzili-a meu (fig: di soea-a mea); sãndzili caftã sãndzi (fig: ascumpãrari, arãzgan); sh-lo sãndzili (fig: ahtea); si-sh lja sãndzili (fig: ahtea) a hilj-sui; lja-ts sãndzili (fig: ahtea) cu nãsã; meslu tsi tricu, bãgash ghini sãndzi
(expr: ti ngrushash ghini); sh-biurã sãndzili di fricã