|
|
ufelii/ufelie
ufelii/ufelie (u-fé-li-i) sf ufelii (u-fé-liĭ) – atsea tsi-l fatsi un lucru s-ahãrzeascã tsiva (s-hibã lipsit, etc.) tsiva; amintaticlu tsi lu-adutsi un lucru; hãiri, prucuchii, lipsitã, amintatic
{ro: folos}
{fr: utilité, profit}
{en: utility, profit}
§ ofelim (o-félimŭ) adg ofelimã (o-fé-li-mã), ofelinj (o-félinjĭ), ofelini/ofeline (o-fé-li-ni) – tsi lj-adutsi ufelii a unui lucru; (lucru) di cari omlu ari ananghi; atsea (luguria) tsi lipseashti si s-facã (tra si s-bitiseascã) un lucru; lipsit, anãnghios
{ro: util, necesar}
{fr: utile, nécessaire}
{en: useful, necessary}
§ ufilisescu (u-fi-li-sés-cu) vb IV ufilisii (u-fi-li-síĭ), ufiliseam (u-fi-li-seámŭ), ufilisitã (u-fi-li-sí-tã), ufilisiri/ufilisire (u-fi-li-sí-ri) – fac un lucru tsi nj-adutsi un amintatic, unã ufelii; ved hãiri di la un lucru tsi-l fac; mi-agiut cu-un lucru ofelim tra s-nj-agiungu un scupo; filisescu
{ro: folosi, servi, fi de folos}
{fr: profiter, servir, être util}
{en: profit, serve, be useful}
§ ufilisit (u-fi-li-sítŭ) adg ufilisitã (u-fi-li-sí-tã), ufilisits (u-fi-li-sítsĭ), ufilisi-ti/ufilisite (u-fi-li-sí-ti) – tsi ari vidzutã hãiri; tsi ari avutã un amintatic di lucrul tsi-l featsi; (lucrul) cu cari mi-agiut (cã nj-easti lipsit, ofelim) tra s-nj-agiungu scupolu; filisit
{ro: folosit, (lucru) cu care s-a servit; care a profitat}
{fr: qui a profité, qui a été servi}
{en: who has profited, who has been served}
§ ufilisiri/ufilisire (u-fi-li-sí-ri) sf ufilisiri (u-fi-li-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ufiliseashti tsiva; filisiri, ufelii, amintatic
{ro: acţiunea de a folosi, de a servi, de a fi de folos; profit, folos}
{fr: action de profiter, de servir, d’être util; bénéfice, gain}
{en: action of making a profit, of serving, of being useful; profit, gain}
§ filisescu (fi-li-sés-cu) vb IV filisii (fi-li-síĭ), filiseam (fi-li-seámŭ), filisitã (fi-li-sí-tã), filisi-ri/filisire (fi-li-sí-ri) – (unã cu ufilisescu)
adyeafur
adyeafur (adh-yĭá-furŭ) adg adyeafurã (adh-yĭá-fu-rã), adyeafuri (adh-yĭá-furĭ), adyeafuri/adyeafure (adh-yĭá-fu-ri) – tsi nu-ari vãrnã prutimisi (intires)
{ro: indiferent}
{fr: indifférent}
{en: indifferent}
§ adyeaforit (adh-yĭa-fó-ritŭ) adg adyeaforitã (adh-yĭa-fó-ri-tã), adyeaforits (adh-yĭa-fó-ritsĭ), adyeaforiti/adyeaforite (adh-yĭa-fó-ri-ti) – tsi nu-ari vãrnã ufelii; tsi nu-agiutã la tsiva
{ro: inutil}
{fr: inutile}
{en: worthless}
§ adyeafurisescu (adh-yĭa-fu-ri-sés-cu) vb IV adyeafurisii (adh-yĭa-fu-ri-síĭ), adyeafuriseam (adh-yĭa-fu-ri-seámŭ), adyeafurisitã (adh-yĭa-fu-ri-sí-tã), adyea-furisiri/adyeafurisire (adh-yĭa-fu-ri-sí-ri) – nu-am vãrnã prutimisi, unã-nj fatsi
{ro: a fi indiferent}
{fr: être indifférent}
{en: be indifferent}
§ adyeafurisit (adh-yĭa-fu-ri-sítŭ) adg adyeafurisitã (adh-yĭa-fu-ri-sí-tã), adyeafurisits (adh-yĭa-fu-ri-sítsĭ), adyeafu-risiti/adyeafurisite (adh-yĭa-fu-ri-sí-ti) – fãrã prutimisi, fãrã intires, fãrã ufelii
{ro: indiferent, inutil}
{fr: indifférent, inutile}
{en: indifferent, worthless}
§ adyeafurisiri/adyeafurisire (adh-yĭa-fu-ri-sí-ri) sf adyeafurisiri (adh-yĭa-fu-ri-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cari easti fãrã prutimisi
{ro: acţiunea de a fi indiferent}
{fr: action de rester indifférent}
{en: action of remaining indifferent}
§ adyeafurisii/adyeafurisie (adh-yĭa-fu-ri-sí-i) sf adyeafurisii (adh-yĭa-fu-ri-síĭ) – fãrã prutimisi, niintires
{ro: indiferenţă}
{fr: indifférence}
{en: indifference}
ananghi/ananghe
ananghi/ananghe (a-nán-ghi) sf anãnghi (a-nắn-ghi) shi anãn-ghiuri (a-nắn-ghĭurĭ) – atsea tsi lipseashti tu-un lucru ca s-hibã ghini adrat (si s-facã ghini, etc.); lipsitã, nivolji, ihtizai, ihtizã, htizã;
(expr: ananghea s-ts-u da = nivolja s-ti-agudeascã; s-ti-agudeascã ananghea)
{ro: nevoie, lipsă, necesitate}
{fr: besoin, nécessité}
{en: lack, necessity}
ex: am mari ananghi (nivolji, ihtizai); cãndu va hii tu ananghi greauã; nu aveam ananghi (ihtizai) di vãrnu; lipseashti trã oarã ananghi (trã cãndu va s-avem ihtizai); ananghea s-ts-u da!
(expr: nivolja s-ti-agudeascã, s-cadã pri tini); tsi anãnghiuri (ihtizadz) ai?; tsi-ai tini ananghi (tsi ti mealã)
§ ananghios (a-nan-ghĭósŭ) adg ananghioasã (a-nan-ghĭŭá-sã), ananghiosh (a-nan-ghĭóshĭ), ananghioasi/ananghioase (a-nan-ghĭŭá-si) – tsi ari ananghi di tsiva i di cariva; tsi-lj lipseashti un lucru; tsi easti lipsit dit-un lucru; tsi lj-adutsi ufelii a unui lucru; lipsit, ofelim
{ro: necesar, util}
{fr: nécessaire, utile}
{en: necessary, useful}
diafur
diafur (di-ĭá-furŭ) sn diafuri (di-ĭá-furĭ) – paradzlji tsi-lj plãteashti cariva (di-aradã ti-un an), trã paradzlji tsi-lj lja cu borgi; ufelia tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã ahãrzit (s-hibã lipsit, etc.); amintaticlu tsi lu-adutsi un lucru; gheafru, dyeafur, toc, amintatic, ncherdu, ufelii, prucuchii, hãiri
{ro: dobândă, câştig, folos}
{fr: intérêt, gain, profit}
{en: interest, gain, profit}
ex: anlu-aestu nu-avum mari diafur (amintatic); ari paradz dats cu diafur (toc); lucreadzã ducheanea cu diafur (paradz loats cu toc)
§ gheafru (ghĭá-fru) sn gheafruri (ghĭá-frurĭ) – (unã cu diafur)
ex: dau paradz cu gheafru
§ dyeafur (dhyĭá-furŭ) sn dyeafuri/dyeafure (dhyĭá-fu-ri) – (unã cu diafur)
filisescu
filisescu (fi-li-sés-cu) vb IV – vedz tu ufelii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ufeliifilisiri/filisire
filisiri/filisire (fi-li-sí-ri) sf – vedz tu ufelii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ufeliifilisit
filisit (fi-li-sítŭ) adg – vedz tu ufelii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ufeliihãiri/hãire
hãiri/hãire (hã-í-ri) sf hãiri (hã-íri) – hãrii, hãirusiri, prucuchii, tihi, ufelii, amintatic, etc.;
(expr: am hãirea-a pangului = nu prucupsescu, nu-am tihi, nu ved hãiri)
{ro: folos, profit}
{fr: profit; bonheur, fortune}
{en: profit, good luck, fortune}
ex: hãiri s-nu-ai (prucuchii s-nu vedz) pute; cãlca lucru cu hãiri (fãtsea lucru cu ufelii); mãndzrã cu hãiri (cu tihi); nu lã vidzu hãirea (nu vidzu prucuchii di pi urma-a lor); omlu nu veadi hãiri (fatsi prucuchii) di lucru furat; s-lja hãirea (s-lja tihea); multsã-lj vidzurã hãirea; nu-am hãiri di tini; avem vidzutã multã hãiri di la oaminjlji aeshti; cu hãiri s-vã hibã; nu lu-ari ti hãiri ficiorlu
§ hãrii/hãrie (hã-rí-i) sf hãrii (hã-ríĭ) – (unã cu hãiri)
ex: nu-nj fu di hãrii; spãstrea-l, poati s-tsã hibã di hãrii
§ hãirusescu (hã-i-ru-sés-cu) (mi) vb IV hãirusii (hã-i-ru-síĭ), hãiruseam (hã-i-ru-seámŭ), hãirusitã (hã-i-ru-sí-tã), hãirusiri/hãirusire (hã-i-ru-sí-ri) – am (fac, ved) hãiri; prucupsescu, amintu, nchirdãsescu, etc.
{ro: profita}
{fr: avoir du profit, du bonheur, de la fortune}
{en: profit}
ex: hãirusim (featsim hãiri) sh-noi di hãirusirea (hãirea) a ta
§ hãirusit (hã-i-ru-sítŭ) adg hãirusitã (hã-i-ru-sí-tã), hãirusits (hã-i-ru-sítsĭ), hãirusiti/hãirusite (hã-i-ru-sí-ti) – tsi ari faptã hãiri; prucupsit, amintat, nchirdãsit, etc.
{ro: profitat}
{fr: qui a eu du profit, du bonheur, de la fortune}
{en: profited}
§ hãirusiri/hãirusire (hã-i-ru-sí-ri) sf hãirusiri (hã-i-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva veadi hãiri di la un lucru; prucupsiri, amintari, nchirdãsiri, etc.
§ hãirlãtcu (hã-ir-lắt-cu) adg hãirlãtcã (hã-ir-lắt-cã), hãirlãttsi (hã-ir-lắt-tsi), hãirlãttsi/hãirlãttse (hã-ir-lắt-tsi) – tsi adutsi tihi; tsi easti lugursit ca semnu bun; hãirlãtic, agurliu, ugurliu, uguri
{ro: norocos}
hristii/hristie
hristii/hristie sf hris-tí-i) sf hristii (hris-tíĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã fãrã nitsiunã ufelii tu lumi, s-nu hibã bun trã tsiva
{ro: inutilitate}
{fr: inutilité}
{en: uselessness}
ex: hristiili (vrutili sh-nivrutili) i shupurarea
§ ahristu (á-hris-tu) adg ahristã (á-hris-tã), ahrishtsã (á-hrish-tsã), ahristi/ahriste (á-hris-ti) – (lucru) tsi easti fãrã ufelii, fãrã intires, tsi nu easti bun trã tsiva; (lucru) tsi nu easti di-aradã, adyeafurisit; (om) fãrã gustu (tãcut, anustu), tsi nu-ari hãri cari s-ti facã s-ti-ariseascã ca s-tsã trets oara cu el
{ro: inutil, antipatic}
{fr: inutile, inusuel, antipathique}
{en: useless, unusual, antipathetic}
intires
intires (in-ti-résŭ) sn intiresi/intirese (in-ti-ré-si) shi intiresuri (in-ti-ré-surĭ) – vrearea tsi u ari un (tsi fatsi un lucru) tra s-amintã tsiva (s-aibã unã ufelii, sã-lj si ndreagã huzmetea); ntires, sinfer, ufelii, amintatic
{ro: interes}
{fr: intérêt}
{en: interest}
ex: caftã-ts tini intireslu-a tãu; am intires di imnu dupã nãs
§ ntires (nti-résŭ) sn ntiresi/ntirese (nti-ré-si) shi ntiresuri (nti-ré-surĭ) – (unã cu intires)
§ intirisantu (in-ti-ri-sán-tu) adg (shi adv invar) intirisantã (in-ti-ri-sán-tã), intirisantsã (in-ti-ri-sán-tsã), intirisanti/intirisante (in-ti-ri-sán-ti) – (lucru, idei) tsi-aspuni unã hari tsi-l fatsi omlu s-mindueascã cã ahãrzeashti s-lu mutreshti (s-lu-lugurseshti) lucrul (ideea) ma ghini, cu ma multã cãshtigã; tsi nu easti di-aradã
{ro: interesant}
{fr: intéressant}
{en: interesting}
ex: va s-avdzã multi lucri intirisanti (tsi-ahãrzeashti s-li avdzã)
§ intirisedz (in-ti-ri-sédzŭ) (mi) vb I intirisai (in-ti-ri-sáĭ), intiri-sam (in-ti-ri-sámŭ), intirisatã (in-ti-ri-sá-tã), intirisari/intirisare (in-ti-ri-sá-ri) – fac pri cariva s-aibã un intires tu fãtsearea-a unui lucru; am un intires (s-am, s-amintu tsiva, s-am unã ufelii, etc.) cãndu fac un lucru; ntirisedz, sinfirsescu
{ro: (se) interesa}
{fr: (s’)intéresser}
{en: interest, be interested}
ex: s-intiriseadzã Valilu di tuti cãti nã dor noi armãnjlji
§ intirisat (in-ti-ri-sátŭ) adg intirisatã (in-ti-ri-sá-tã), intirisats (in-ti-ri-sátsĭ), intirisati/intirisate (in-ti-ri-sá-ti) – (atsel) tsi ari un intires cãndu fatsi un lucru; (atsel) cari-sh mutreashti ntireslu-a lui mash; ntirisat, sinfirsit
{ro: interesat}
{fr: intéressé}
{en: interested}
ex: om intirisat ti lucrili-a noastri armãneshti
§ intirisari/intirisare (in-ti-ri-sá-ri) sf intirisãri (in-ti-ri-sắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti ntirisat; ntirisari, sinfirsiri
ofelim
ofelim (o-félimŭ) adg – vedz tu ufelii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ufelii