|
|
giuf!
giuf! (gĭúfŭ) inter – zbor cari caftã s-aspunã cum s-avdi unã aguditurã
{ro: interjecţie care caută să imite sunetul unei lovituri}
{fr: mot qui imite le son d’un coup}
{en: word imitating the sound of a blow}
ex: cãndu vinjirã gãili di tsã scoasirã a tsia ocljul, giuf!
pufcã
pufcã (púf-cã) sf pufchi/pufche (púf-chi) – gãrnuts di misur uscat tsi s-mãcã dupã tsi easti friptu pri foc (umflat sh-cripat di sh-u-adutsi cu-unã lilici albã); pofchi (pl), pãpãdulã, cãrcãlji; (fig: pufchi/pufche = lucruri di njicã simasii; lucruri di njicã tinjii tsi nu ahãrzescu multu; zboarã goali; bufchi, bãrcudii, curcufeli, curcufexali, chirãturi, lãpãrdii, mandzali, lishinãturi, palavri, pãlavri, papardeli, shahlamari, zacati, zãcãturi)
{ro: floricele de porumb}
{fr: grain de maïs grillé}
{en: popcorn}
ex: lj-ishirã pufchili (pãpãdulili) buni, cara fu misurlu bun
§ pufcagi (puf-ca-gí) sm pufcageadz (puf-ca-gĭádzĭ) – un tsi fatsi icã vindi pufchi
{ro: acela care face sau vinde floricele de porumb}
{fr: celui qui fait ou vend des grains de maïs grillé}
{en: who makes or sells popcorn}
ex: el easti pufcagilu tsi vindi pufchi n hoarã
§ pofchi/pofche (póf-chi) sf pl – (unã cu pluralu pufchi a zborlui pufcã)
ex: acumpãrã di la bitãrna-aestã, pofchi
§ puf! (púhŭ) inter – zbor tsi caftã s-aspunã vrondul tsi s-fatsi cãndu vimtul easi cu puteari dit un lucru tsi plãscãneashti (cãndu plãscãnescu pofchili, cãndu cariva tradzi unã bishinã, etc.)
{ro: interjection care caută să imite aerul care iese când se desumflă ceva}
{fr: interjection imitant l’air qui souffle tout d’un coup}
{en: interjection trying to imitate the sound of the air that gets out from something}
uhtedz
uhtedz (uh-tédzŭ) vb I uhtai (uh-táĭ), uhtam (uh-támŭ), uhtatã (uh-tá-tã), uhtari/uhtare (uh-tá-ri) – scot dit cheptu unã anasã greauã, cu lavã, ahãndoasã sh-niheamã ca lungã, multi ori cu plãnguti shi shcljimurãri (di itia cã aduchescu tu suflit un dor greu, unã dureari, nvirinari, cripari, etc.); uftedz, suschin, suschir, nuchescu, scãltiz, scãltsedz;
(expr: veara tutã tu cãntari, sh-earna tutã tu uhtari = zbor tsi-lj si dzãtsi a atsilui tsi easti spatal, tsi aspardzi tut tsi ari, fãrã si s-mindueascã cã va yinã dzãli greali cãndu nu va s-aibã tsi s-aspargã)
{ro: suspina, ofta}
{fr: soupirer}
{en: sigh}
ex: shidzu mpadi sh-uhtã (suschirã) nãoarã; s-turna ncãrcatã cu leamni dit pãduri, shi uhtã (suschirã) dit ilji; uhta dit bairli dit inimã; nu uhteadzã sh-ahãt, cã nu-i ghini; shadi shi uhteadzã ti nãsã
§ uhtat1 (uh-tátŭ) adg uhtatã (uh-tá-tã), uhtats (uh-tátsĭ), uhtati/uhtate (uh-tá-ti) – tsi ari scoasã dit cheptu un adiljat greu sh-ahãndos; (zbor, adiljat, etc.) scos dit cheptu, greu shi ahãndos; uftat, suschinat, suschirat, nuchit, scãltizat, scãltsidzat
{ro: suspinat, oftat}
{fr: soupiré}
{en: sighed}
§ uhta-ri/uhtare (uh-tá-ri) sf uhtãri (uh-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva uhteadzã; uftari, suschinari, suschirari, nuchiri, scãltizari, scãltsidzari
{ro: acţiunea de a suspina, de a ofta}
{fr: action de soupirer}
{en: action of sighing}
ex: uhtarea bratslu-nj leagã; shi-lj dzãsi cu dor sh-cu uhtari dit frãndzili di hicati
§ uhtat2 (uh-tátŭ) sn uhtati/uhtate (uh-tá-ti) shi uhtaturi (uh-tá-turĭ) – anasa (greauã, cu lavã, ahãndoasã sh-niheamã ca lungã, multi ori cu plãnguti shi shcljimurãri) tsi u scoati omlu tsi uhteadzã; uftat, suschir
{ro: oftat}
{fr: soupir}
{en: sigh}
ex: bair di uhtati
§ uftedz (uf-tédzŭ) vb I uftai (uf-táĭ), uftam (uf-támŭ), uftatã (uf-tá-tã), uftari/uftare (uf-tá-ri) – (unã cu uhtedz)
ex: lã yini tut s-ufteadzã; ufta mãrata shi sh-frãndzea mãnjli