|
|
udzir
udzir (ú-dzirŭ) sn udziri/udzire (ú-dzi-ri) – partea dit truplu a prãvdzãlor tu cari s-aflã laptili cu cari sh-hrãnescu njitslj-a lor dupã tsi lã s-amintã; tsãtsã (di prãvdzã);
(expr: udzirlu s-tsã si usucã = blãstem: s-nu-ai lapti tu sin tra s-tsã hrãneshti natslji, s-tsã moarã natslji tsi lj-amintsã)
{ro: uger, ţâţă}
{fr: pis}
{en: udder, dug}
ex: vaca vinji cu udzirli mplini
§ udzãri/udzãre (ú-dzã-ri) sm udzãri (ú-dzãrĭ) – (unã cu udzir)
ex: armãnea cu udzãrli a oilor tru mãnã; oili psusea tru loc, cã lã zdrumina udzãrli
§ udzarcã (u-dzár-cã) adg (mash fiminin) udzãrtsi/udzãrtse (u-dzắr-tsi) – (pravdã) tsi ati udziri mãri, tsãtsoasã
{ro: cu ugere mari}
{fr: qui a de grands pis}
{en: with large udders (dugs)}
§ udzãratã (u-dzã-rá-tã) adg (mash fiminin) udzãrati/udzãrate (u-dzã-rá-ti) – (unã cu udzarcã)
§ udzãrari/udzãrare (u-dzã-rá-ri) sf udzãrãri (u-dzã-rắrĭ) – aveari (crishteari) di udzãri mãri
{ro: acţiunea de a avea ugere mari}
{fr: action d’avoir de grands pis}
{en: action of having large udders}
adun
adun (a-dúnŭ) (mi) vb I adunai (a-du-náĭ) shi anai (a-náĭ), adunam (a-du-námŭ) shi anam (a-námŭ), adunatã (a-du-ná-tã) shi anatã (a-ná-tã), adunari/adunare (a-du-ná-ri) shi anari/anare (a-ná-ri) – aduc (tra si s-aflã deadun tu idyiul loc) lucri tsi au idyea hari ma s-aflã arãspãnditi; culeg poami di pri ponj (di-aradã, cãndu suntu-asiti); bag di-unã parti lucri (tra s-li am tri ma nãpoi); lixescu, silixescu, culeg, pitrec, fac sutsatã, andãmusescu, astalj, stãvru-sescu, aprochi, ljau, shcurtedz, etc.;
(expr:
1: u-adun = mi bati cariva, mãc shcop;
2: u-adun (coada) = fug;
3: u-adun mintea = isihãsescu;
4: nj-adun suflitlu = uhtedz multu, suschir amar, isihãsescu cu suschirlu tsi-l fac;
5: nj-adun oasili = mor, lji ncljid ocljilj;
6: nj-adun pãltãrli = fac cusor, mi ncusuredz;
7: nj-adun mãnitsli = mi scumbusescu;
8: nj-adunã = fatsi pronj;
9: lu-adun ãn cali = lu-astalj, lu-andãmusescu;
10: u-adun fustanea; li-adun mãnitsli = u fac ma shcurtã fustanea; li fac mãnitsli ma shcurti;
11: u-adun tu fuljinã = bag tu stumahi, mãc, ascapit)
{ro: aduna, acompania, întâlni, reuni, culege, primi}
{fr: amasser, assembler, accompagner, rencontrer, reunir, recevoir}
{en: gather, assemble, accompany, meet, unite, receive, collect}
ex: adunã cãndu hii tinir, s-ai cãndu-ausheshti; adunai (adush, feci s-hibã deadun) patru suti di inshi; mãni va s-adunãm (bãgãm tu-un loc) stranjili; li-adunãm tuti tu-un loc unã pristi-alantã; Andrushlu sh-adunã cioaritslji; lj-adunã (arupsi sh-lj-adusi) lãludz; sh-mea nu shtiu ti tsi s-adunã (cãtse s-andãmusescu); munti cu munti nu s-adunã, ma om cu om s-adunã; s-adunarã aushaticlu tra s-arucã (sã mpartã) hãrgili; featili seara aestã s-adunã la voi; cu luchilji s-adunã (fatsi sutsatã), ca nãsh vai aurlã; sã s-adunã (si s-andãmu-seascã) cu sora; iu va n-adunãm (va n-aflãm, va n-andãmusim) astarã?; mi adunai (mi-andãmusii, mi-astãljai) cu el ãn cali; ahiursi s-adunã (culeagã) auã; dusirã s-adunã ayinja; cu anjlji, cioara-a omlui s-adunã (sã shcurteadzã); gãrnutslu nj-adunã
(expr: ãnj coatsi, fatsi pronj); mi ntsãpai cu un schin shi tora nj-adunã
(expr: nj-acãtsã pronj) mãna; u-adunarã coada
(expr: fudzirã) cãnili cu cãtusha; adunã-li
(expr: fudz) di-aoa; s-u-adun
(expr: sã nchisescu, s-fug) trã la vuloagã; si ncaci caljlji, li-adunã
(expr: suntu agudits; l-mãcã shcoplu) gumarlji; pãnã s-nu li-adunj
afudziri/afudzire
afudziri/afudzire (a-fu-dzí-ri) sf – vedz tu fug
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: fugaoa
aoa (a-ŭá) adv – tu-aesti locuri (aproapea di-atsel tsi zburashti); aoatsi, autsi, aoaea, aroa
(expr:
1: aoa nclo = pri-aoa sh-pri-aclo;
2: aoa shi doauã (trei, patru, ndauã, etc.) dzãli (stãmãnj, mesh, etc.) = doauã (trei, patru, ndauã, etc.) dzãli (stãmãnj, mesh, etc.) ninti di dzua di-adzã;
3: shi cãtrã aoa fatsi = shi fudzi, u-anganã cãtsaua, etc.;
4: (ljau, dau, caftu, etc.) di-aoa, di-aclo = (ljau, dau, etc.) di-unã parti sh-di-alanuã, di multi pãrtsã)
{ro: aici}
{fr: ici}
{en: here}
ex: yinu-aoa; pri-aoa sh-pri-aclo; atsia nu-i ghini, aoa i ma ghini; aoa (tu-aesti locuri) s-ari virsatã multu sãndzi; nu putem di-aoa s-litim; cãtrã iu aoa nclo (pi-aoa sh-pri-aclo)?; u vindum aoa sh-cu dauã dzãli
(expr: dauã dzãli ninti); aoa sh-trei anj (cu trei anj ninti) noi aveam traptã tut aoa (tu-aesti locuri); cãtr-aoa featsirã
(expr: fudzirã, u-angãnarã cãtsaua) alantsã
§ aoatsi/aoatse (a-ŭá-tsi) adv – (unã cu aoa)
ex: fudzi di-aoatsi; scoati-nj-lu tu padi-aoatsi
§ oatsi/oatse (ŭá-tsi) adv – (unã cu aoa)
§ autsi/autse (a-ú-tsi) adv – (unã cu aoatsi)
§ aoaea (a-ŭá-ĭa) adv – (unã cu aoa)
§ aroa (a-rŭá) adv – (unã cu aoa)
ex: s-nu imnji pri-aroa (pi-aoa), pri-arco (pi-aclo)
§ ncoa (ncŭá) adv – di-aestã parti; cãtrã-aoa; aoa, aoatsi, ncoatsi, ãncoa, ãncoatsi, nculea, anculea, ãnculea
{ro: încoace}
{fr: de ce côté-ci}
{en: here, this side}
ex: mutrea ncoa (cãtrã-aoa); yinu ncoa (aoa); adu ncoa (adu-aoa) fluriili-a tali; tsi ncoa (tsi unã), tsi nclo (tsi altã); nu escu ni ti ncoa (ti-aoa) ni ti nclo
§ ncoatsi/ncoatse (ncŭá-tsi) adv – (unã cu ncoa)
ex: adu-l ncoatsi (cãtrã-aoa); fã-nj-ti ncoatsi (cãtã di-aestã parti), cama ncoatsi (ncoa); s-avdu-aroputi ma ncoatsi (ma cãtrã-aoa)
apalã1
apalã1 (a-pá-lã) sf apãlj (a-pắljĭ) – armã tsi ari-unã lipidã lungã sh-tãljitoasã (tsi sh-u-adutsi cu-un cutsut mari sh-multu lungu) shi cari di-aradã s-poartã di mesi shi spindzurã pãnã ma nghios di dzinuclji; coardã tsi ari lipida niheam ca shutsãtã; coardã cari talji di doauãli pãrtsã; palã, coardã, hoardã, spatã, spathã, cealãmi, lipidã; (fig:
1: tu-unã apalã = agonja, ca sfulgul, iurushi; expr:
2: dau (mi stringu, mi-alas, mi umplu tu) unã apalã = fug iurushi, ca zurlu, ca unã furtunã;
3: si-lj spindzuri apala di gushi = easti multu gioni sh-mushat)
{ro: sabie, paloş}
{fr: glaive, sabre recourbée}
{en: sword}
ex: tu cuciubã uscatã doarmi cãtsaua turbatã (angucitoari: apala); tru-unã crãpiturã uscatã sta nipãrticã mushatã, cãnd ti mushcã i turbatã (angucitoari: apala); si strimsirã sh-elj tu-apalã
(expr: fudzirã iurushi, ca zurlji) tra s-lj-agiungã; chicã apala di gushi shi sh-lo tufechea; arapi apala (coarda) s-lji talji caplu; trapsi apala si-lj lja caplu; feata trãdzea apala shi hãrsht! lã tãlja caplu; unã lj-ari cu-apala n cap; tu unã apalã s-dutsi
(expr: s-dusi iurushi, ca furtuna); sã ncaltsã shi apalã s-alasã
(expr: s-dusi ca furtuna) dupã minciunoshlji; doi circheji tu-apalã (fig: agonja ca sfulgul) s-alãsarã; ãlj deadirã un cal sh-un bucal s-lu umplã tu-unã apalã
(expr: s-fugã iurushi); s-arupã dzeana nsus tu-apãlj (fig: iurushi)
§ palã1 (pá-lã) sf pãlj (pắljĭ) – (unã cu apalã1)
ex: pala (coarda) zmulsirã din teacã; ma zmulg pãljli di tru teacã; cu pala-lj lo caplu diunãoarã; ded nã palã
(expr: fudzii iurushi, ca unã furtunã)
aplec1
aplec1 (a-plécŭ) (mi) vb I aplicai (a-pli-cáĭ), aplicam (a-pli-cámŭ), aplicatã (a-pli-cá-tã), aplicari/aplicare (a-pli-cá-ri) – fac tsiva (cariva) s-dipunã ma nghios (si sã ncljinã, si sã nduplicã, etc.) di-aco nsus iu s-aflã; mi ncljin (nji nduplic mesea) s-ljau tsiva di nghios; mi ncljin shi aprochi s-fac tsi-nj si caftã;
(expr:
1: lj-aplec narea (nãrli) = ãl fac si s-aducheascã ma njic fatsã di mini; l-fac si s-cãmãruseascã (si s-alavdã) ma putsãn, l-fac si s-aducheascã ma putsãn pirifan, l-cãtãdixescu, l-cãtãfronisescu, ãlj frãngu narea, ãlj ljau njirlu, ãl fac sã sh-adunã coada, l-fac sã-sh dipunã urecljili, etc.;
2: nji li-aplec urecljili; nj-aplec coada = mi dau nãpoi, trag mãna, isihãsescu, mi molj, mi-arushinedz;
3: iu nj-aplec caplu = iu stau, iu nj-aflu-un apanghiu)
{ro: apleca, înclina; supune}
{fr: baisser, pencher, incliner; plier; soumettre}
{en: lower, incline, lean, tilt, bend over; subdue}
ex: apleacã-ti (nduplicã-ts mesea) s-ljai tsi-ts cãdzu mpadi; s-aplicã (sã ncljinã, s-diplusi) s-bea apã; s-apleacã iu discalic; calu s-aplica (dipunea cu truplu); el s-aplicã s-lji shushutescu tsiva la ureaclji; aushlu aplicã (dipusi cu mãna) ureaclja; apleacã-ti niheamã (ncljinã-ti, scadi-ts tinjia, ascultã-l) cã tini eshti cama njic; apleacã-nj-ti shi-nj ti fã padi; s-aplicã (si ncljinã) casa shi va s-aruzueascã; s-aplica (s-njicshura, s-astin-dzea) dip foclu; apleacã (astindzi) troarã tseara; apleacã (fã-u ma njicã) niheam lampa; lj-u-aplicai narea
(expr: l-cãtãdixii, l-feci si s-aducheascã ma njic di cum s-pistipsea el cã easti); li-aplicã urecljili
(expr: deadi nãpoi, s-mulje, s-arushinã); aplicarã coada
(expr: s-arushinarã) sh-fudzirã afurishalui
§ aplicat1 (a-pli-cátŭ) adg aplicatã (a-pli-cá-tã), aplicats (a-pli-cátsĭ), aplicati/aplicate (a-pli-cá-ti) – tsi ari faptã tsiva (cariva) s-dipunã (si sã nduplicã) ma nghios di-aclo iu eara cama nsus; plicat, ncljinat, dipus, etc.; (fig:
1: aplicat = cãtãdixit, ipucrit, anvãlit, tãpinusit; expr:
2: cu nãrli aplicati = cãtãdixit)
{ro: aplecat, înclinat; supus}
{fr: baissé, penché, incliné; plié; soumis}
{en: lowered, inclined, leaned, tilted, bent over; subdued}
ex: shidzui aplicat (ncljinat) sh-mi doari mesea; cu capitili aplicati (dipusi) sh-cu inima pliguitã; ma tuts fudzea cu nãrli aplicati (cãtãdixits); s-fudz di omlu aplicat (fig: ipucrit, anvãlit, tãpinusit)
apufudziri/apufudzire
apufudziri/apufudzire (a-pu-fu-dzí-ri) sf – vedz tu fug
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: fugaroi
aroi (a-róĭŭ) sn aroiuri (a-ró-ĭurĭ) – suro (multimi) di alghini (yeschi) inshiti dit stup deadun cu vãsiloanja-a lor cari alagã sã sh-aflã un altu loc tra sã-sh facã un stup nou; roi; (fig: multimi di oaminj (prici, etc.) tsi fug deadun sã sh-aflã un altu loc iu si sta)
{ro: roi}
{fr: essaim}
{en: swarm (bees, wasps)}
ex: dushmanjlji ca aroi di-alghini; casa a armãnlui easti mplinã ca aroilu
§ roi (róĭŭ) sn roiuri (ró-ĭurĭ) – (unã cu aroi)
ex: fumealja ca roilu vinji unã dupã-alantã; feati yin ca roi di-alghini; agalea, ca roiuri di albi lilici
§ aruescu (a-ru-ĭés-cu) (mi) vb IV aruii (a-ru-íĭ), arueam (a-ru-ĭámŭ), aruitã (a-ru-í-tã), aruiri/aruire (a-ru-í-ri) – (suro di alghini, yeschi, deadun cu vãsiloanja-a lor) es dit stup shi alagã sã sh-aflã un altu loc tra sã-sh facã un stup nou; n-adunãm sh-n-arãspãndim ca un aroi di-alghinj; arãescu, ruescu, rãescu; mi-arãspãndescu, mi versu, anãpãdescu, etc.
{ro: roi, răspândi, revărsa, emigra (în grup)}
{fr: essaimer; répandre, déborder}
{en: swarmed, emigrated}
ex: armãnjlji s-aruirã
§ aruit (a-ru-ítŭ) adg aruitã (a-ru-í-tã), aruits (a-ru-ítsĭ), aruiti/aruite (a-ru-í-ti) – (alghinj) tsi ishirã dit stup sh-fudzirã deadun sã-sh aflã un altu loc iu sã-sh facã un stup nou; (suro di oaminj, oi, etc.) tsi fudzirã deadun (s-virsarã, s-arãspãndirã) tu-un loc nou iu si sta; ruit, arãit, rãit
{ro: roit, răspândit, revărsat, emigrat (în grup)}
{fr: essaimé; répandu, débordé}
{en: swarm, emigrate}
§ aruiri/aruire (a-ru-í-ri) sf aruiri (a-ru-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã multimi di alghinj (oaminj, oi, etc.) aruescu; ruiri, arãiri, rãiri
{ro: acţiunea de a roi, de a răspândi, de a (se) revărsa, de a emigra (în grup); roire, răspândire, revărsare, emigrare (în grup)}
{fr: action d’essaimer; de (se) répandre, de déborder, d’émigrer}
{en: action of swarming, of emigrating}
§ ruescu (ru-ĭés-cu) (mi) vb IV ruii (ru-íĭ), rueam (ru-ĭámŭ), ruitã (ru-í-tã), ruiri/ruire (ru-í-ri) – (unã cu aruescu)
avrã
avrã (á-vrã) sf fãrã pl – vimtu lishor tsi-adutsi cu el niheamã arãtsimi; vimtul tsi bati di cãtrã amari sh-adutsi cu el niheamã arãtsimi tu-unã dzuã cãlduroasã; putsãna arãtsimi adusã di-unã adiljari di vimtu (di shidearea la unã aumbrã di pom, etc.); ni-heamã arcoari (arãtsimi); adiljari;
(expr: cu avrã = lishor)
{ro: adiere (de vânt), briză, răcoare}
{fr: brise, fraîcheur, aisance}
{en: breeze, coolness}
ex: aoa easti avrã (bati niheamã vimtu); tsi avrã-nj yini; aestã casã ari avrã; fudzirã seara pi avrã (cãndu fãtsea niheamã-arãtsimi); eara tes sum saltsi la avrã (iu nu fãtsea sh-ahãtã cãldurã); sh-fãtsea avrã (vimtu); cu cartea scoati paradz cu avrã
(expr: lishor)
§ avredz (a-vrédzŭ) (mi) vb I avrai (a-vráĭ), avram (a-vrámŭ), avratã (a-vrá-tã), avrari/avrare (a-vrá-ri) – stau tu avrã, (nj-)fac avrã; aduchescu ma putsãnã cãldurã (cu bearea di apã aratsi, etc.); (nj-)lj-au vimtu; nj-fac avrã (cu minarea ninti-nãpoi a unei carti i avritsã); avrescu;
(expr: lu-avredz, lj-avredz unã = lj-dau (lj-ardu, lj-plãscãnescu, lj-cruescu, etc.) unã pliscutã)
{ro: (se) răcori; bate (briza)}
{fr: (se) rafraîchir; souffler (une brise)}
{en: cool, refresh (oneself)}
ex: mi avrai (loai vimtu, nj-aflai avrã) ghini ningã pãduri; vimtul voi s-mi-avreadzã; vimtul, cu-arãslu n gurã, u-avrã niheamã; s-videari, cã-nj yini avrã, bagã-u strãmbã; porcul intrã tu barã si s-avreadzã; ãlj avreadzã shi ãlj lunjineadzã
§ avrat (a-vrátŭ) adg avratã (a-vrá-tã), avrats (a-vrátsĭ), avrati/avrate (a-vrá-ti) – tsi easti bãtut di-un vimtu lishor tsi-adutsi avrã; tsi ari loatã vimtu; tsi s-aducheashti ghini cã ari loatã vimtu; tsi sh-featsi (tsi shidzu la) avrã; avrit
{ro: răcorit}
{fr: rafraîchi, battu par la brise, soulagé}
{en: cooled, refreshed}
§ avrari/avrare (a-vrá-ri) sf avrãri (a-vrắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-avreadzã (cãndu avreadzã tsiva); avriri
{ro: acţiunea de a (se) răcori; de a bate (briza); răcorire, răcoreală}
{fr: action de (se) rafraîchir; de souffler (une brise); fraîcheur}
caprã
caprã (cá-prã) sf capri/capre (cá-pri) shi cãpri/cãpre (cắ-pri) shi cãpãri (cắ-pãrĭ) – pravdã (feamina-a tsaplui) tsi sh-u-adutsi cu oaea, cu coarni, cari u-arãseashti ma multu frãndza dicãt earba, sh-cari easti cricutã trã laptili, carnea shi perlu lungu tsi-l da; (fig:
1: caprã = arbines; expr:
2: caprã di lapti = caprã tsi s-tsãni piningã casã tutã veara, tra s-aibã nicuchirlu lapti cati dzuã;
3: caprã shutã = caprã fãrã coarni;
4: ãnj vinjirã cãprili = (i) isihãsii, hiu tu bunili, am bunili; (ii) aduchii tora tsi s-fatsi;
5: lj-fitarã cãprili = easti hãrãcop; lj-si dusirã lucrili-ambar; ari hãrãcupilji n casã;
6: lj-fudzirã cãprili = lj-fudzi (u chiru) mintea, glãri di minti;
7: canda va tsã ljau cãprili = canda va ti-arãd;
8: ca capra tu oi = nu easti ca-alantsã, easti-ahoryea di-alantsã;
9: mpartu oili di capri = mpartu atselj bunj di-atselj arãi;
10: capra beasi shi oaea s-arushneadzã = cariva easti cãtigursit ti-un lucru tsi-l featsi altu;
11: sh-capra poati s-dzãcã a luplui “lja-nj coada!” ma di pri pishtireauã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-arucã zboarã slabi-a unui, mash cãndu s-aflã tu-apanghiu, iu nu poati s-hibã agudit)
{ro: capră}
{fr: chèvre}
{en: goat}
ex: ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); ari barbã, mascur nu easti (angucitoari: capra); pashti cãpãrli; capra i lutseafirli; shtii capra tsi easti earba!; si mpartã oili di capri; lj-vinjirã cãpãrli
(expr: isihãsi) sh-tora s-bãgã s-doarmã; tsi va capra aestã (fig: arbineslu aestu)?; l-ved cum ansari ca capra; vidzu unã caprã shutã
(expr: caprã fãrã coarni) cari avea unã crutsi tu frãmti; shi capra ari barbã, ma tut caprã sh-easti; shtii capra s-mãcã earbã!; capra arãnjoasã sh-coada tut ãmproastã; sh-arãnja s-da pri caprã, coada nu u-apleacã; va ti-arãd, canda va-ts ljau cãprili; pri iu ansari capra, ma nsus ansari edlu
§ cãpritsã (cã-prí-tsã) sf cãpritsã (cã-prí-tsã) – caprã ma njicã
{ro: căpriţă}
{fr: chevrette}
{en: little goat}
§ cãprinã (cã-prí-nã) sf cãprinj (cã-prínjĭ) shi cãprinuri (cã-prí-nurĭ) – perlu di caprã dit cari s-fac stranji (tendzã, disãdz, sats, sazmi, tastri, tãmbãri, etc.)
{ro: păr de capră}
cãrag
cãrag (cã-rágŭ) vb I cãrãgai (cã-rã-gáĭ), cãrãgam (cã-rã-gámŭ), cãrãgatã (cã-rã-gá-tã), cãrãgari/cãrãgare (cã-rã-gá-ri) –
1: mi-adun di pãltãri; cãmburyisescu, cãmburyipsescu, gribuescu, (mi) ncusor, (mi) ncusuredz, (mi) ncucushedz, (mi) strãmbu, (mi) mihrisescu;
2: armãn sãcat (olug) di mãnj i di cicioari; sãcãtipsescu, uludzescu
{ro: încovoia, ologi}
{fr: (se) cambrer, perclure}
{en: bend, cripple, lame}
ex: s-cãrãgã (armasi sãcat), nu poati s-imnã
§ cãrãgat (cã-rã-gátŭ) adg cãrãgatã (cã-rã-gá-tã), cãrãgats (cã-rã-gátsĭ), cãrãgati/cãrãgate (cã-rã-gá-ti) – tsi s-adunã di pãltãri; tsi armasi sãcat; cãmburyisit, cãmburyipsit, gribuit, ncusurat, ncucushat, strãmbat, mihrisit; sãcat, olug, ulog
{ro: încovoiat, ologit}
{fr: cambré, perclus}
{en: bent, crippled}
ex: tsi tsãnj ciciorlu ashi, canda lu-ai cãrãgat (sãcat); easti cãrãgat (sãcat) di mãnj sh-di cicioari
§ cãrãgari/cãrãgare (cã-rã-gá-ri) sf cãrãgãri (cã-rã-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-adunã di pãltãri icã armãni sãcat (olug); cãmburyisiri, cãmburyipsiri, gribuiri, ncusurari, ncucushari, strãmbari, mihrisiri; sãcãtipsiri, uludziri
{ro: acţiunea de a încovoia, de a ologi; încovoiare, ologire}
{fr: action de (se) cambrer, de rendre perclus; perclusion des jambes et de mains}
{en: action of bending, of becoming a cripple}
§ ncãrag (ncã-rágŭ) vb I ncãrãgai (ncã-rã-gáĭ), ncãrãgam (ncã-rã-gámŭ), ncãrãgatã (ncã-rã-gá-tã), ncãrãgari/ncãrãgare (ncã-rã-gá-ri) – (unã cu cãrag)
ex: si ncãrãgã (si ncusurã) fari; si ncãrãgarã (si strãmbarã) dãrmili; si ncãrãgã (armasi sãcat), nu poati s-imnã
§ ncãrãgat (ncã-rã-gátŭ) adg ncãrãgatã (ncã-rã-gá-tã), ncãrãgats (ncã-rã-gátsĭ), ncãrãgati/ncãrãgate (ncã-rã-gá-ti) – (unã cu cãrãgat)
§ ncãrãgari/ncãrãgare (ncã-rã-gá-ri) sf ncãrãgãri (ncã-rã-gắrĭ) – (unã cu cãrãgari)
§ discãrag (dis-cã-rágŭ) vb I discãrãgai (dis-cã-rã-gáĭ), discãrãgam (dis-cã-rã-gámŭ), discãrãgatã (dis-cã-rã-gá-tã), discãrãgari/discãrãgare (dis-cã-rã-gá-ri) – ascap di pãltãrli adunati; nji ndreptu pãltãrli cãmburipsiti; ascap (mi fac ghini) di hala di-ulog i sãcat tsi u am