DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

igrasii/igrasie

igrasii/igrasie (i-gra-sí-i) sf igrasii (i-gra-síĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã umid; ashi cum easti atmusfera (aera) cãndu easti mplinã di aburi; ashi cum easti un lucru ud shi nu s-ari ninga uscatã (tsi fu udat, acupirit, pitrumtu di apã, umid, etc.); noti, nutii, udalj, umiditati, vlagã, vlãngã
{ro: umezeală}
{fr: humidité}
{en: humidity}
ex: murlji di la casa-a noastrã au igrasii (nutii); casã cu igrasii

§ igrasios (i-gra-si-ósŭ) adg igrasioasã (i-gra-si-ŭá-sã), igrasiosh (i-gra-si-óshĭ), igrasioasi/igrasioase (i-gra-si-ŭá-si) – (lucru) tsi nu easti uscat ma pitrumtu di apã i aburi; tsi ari statã tu apã (nvilitã, pruscutitã cu apã) shi nu s-ari uscatã ninga; (aera, atmusfera) tsi easti mplinã di aburi; tsi ari igrasii; tsi easti cu igrasii; vlãngos, vlãngu, ud, umid, nutios, nutiros, nutos
{ro: umed}
{fr: humide, moite}
{en: humid, moist}
ex: casa-a noastrã ari murlji igrasiosh (cu igrasii, nutiosh)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

moali/moale

moali/moale (mŭá-li) adg moali/moale (mŭá-li), molj (móljĭ), molj (móljĭ) – tsi sh-alãxeashti lishor bicimea (forma) cãndu-l caltsã; tsi nu easti uscat; tsi nu easti corcan; tsi si zgrãmã lishor;
(expr:
1: om moali = om tsi easti mulashcu, prãhar, imir, fãrã dinami, tsi nu lu-ariseashti si sã ncaci cu dunjaea;
2: budzã moali = budzã cãrnoasã;
3: yimishi, poamã, fructu moali = coaptã ghini sh-dzãmoasã;
4: loc moali = loc tsi nu easti uscat ma vlãngos, cu niheamã apã, sh-cari s-minã sh-alasã urmi cãndu-l caltsã cu ciciorlu;
5: pãni moali = pãni proaspitã, coaptã cu niheamã chiro ninti, tsi nu s-ari uscatã ninga;
6: aushlji vor pãni moali = zbor tsi s-dzãtsi tr-aushanjlji tsi lj-arãsescu featili tiniri;
7: ou moali = ou hertu niheamã, cu gãlbinushlu nincljigat ghini;
8: alasã-u moali = tradzi niheam mãna)
{ro: moale}
{fr: mou, tendre}
{en: soft, tender}
ex: macã ti fats moali, ti bag sh-tu foali; nu au chealea moali; cu oasili molj ca pãntica; cãndu s-ameasticã niheamã fãrinã di sicarã tu fãrina di grãn, pãnea shadi moali
(expr: armãni proaspitã) multu chiro; omlu aestu easti moali
(expr: mulashcu, imir), nu-i bun tr-aestu lucru; cari poati, oasi aroadi, shi cari nu, ne carni moali; va tsã-l adar truplu ma moali dicãt pãntica; aushlji vor pãni moali sh-yin veclju

§ muliciuni/muliciune (mu-li-cĭú-ni) sf muliciunj (mu-li-cĭúnjĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã moali; lipsã di dinami; slãbintsã, adinãmii
{ro: moliciune}
{fr: amollissement}
{en: softness}
ex: aduchescu nã muliciuni (adinãmii, slãbintsã) tu tut truplu di nu-nj va inima s-adar tsiva

§ molav (mó-lavŭ) adg (shi adv) molavã (mó-la-vã), molavi (mó-lavĭ), molavi/molave (mó-la-vi) – (om) tsi s-minã peanarga; tsi nu pari s-aspunã multã ineryii tu lucrul tsi fatsi; tsi s-aspuni ca linivos cã sh-fatsi lucrili peagalea; prãhar, moali, mulashcu, mulatic, imir, dobru, linãvos, etc.
{ro: molatic, blajin}
{fr: mou, nonchalant}
{en: soft, flabby}
ex: ca njelj dultsi sh-molavi (imiri); Mitrusha molav (moali) tut ma-nj greashti; easti un fiticã molavã (dobrã, dultsi); nu-i ashi cum ãnj lipsea a njia, easti molav (moali, mulashcu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nutii/nutie

nutii/nutie (nu-tí-i) sf nutii (nu-tíĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã umid; ashi cum easti atmusfera (aera) cãndu easti mplinã di aburi; ashi cum easti un lucru ud shi nu s-ari ninga uscatã (umid, tsi fu udat, acupirit i pitrumtu di apã, etc.); noti, igrasii, udalj, umiditati, vlagã, vlãngã
{ro: umezeală}
{fr: humidité}
{en: humidity}
ex: easti nutii (igrasii, umiditati) nafoarã

§ noti (nótĭ) sf fãrã pl – (unã cu nutii)

§ nutios (nu-ti-ósŭ) adg nutioasã (nu-ti-ŭá-sã), nutiosh (nu-ti-óshĭ), nutioasi/nutioase (nu-ti-ŭá-si) – (lucru) tsi nu easti uscat ma pitrumtu di apã i aburi; tsi ari statã tu apã (nvilit, pruscutitu cu apã) shi nu s-ari uscatã ninga; (aera, atmusfera) tsi easti mplinã di aburi; tsi easti pitrumtu di nutii; cu nutii; nutiros, nutos, igrasios, vlãngos, vlãngu, ud, umid
{ro: umed}
{fr: humide, moite}
{en: humid, moist}
ex: casa easti nutioasã (igrasioasã); udãlu iu durnjam eara nutios (umid) sh-noaptea mi lo arcoarea; vimtul tsi bati easti nutios (umid)

§ nutiros (nu-ti-rósŭ) adg nutiroasã (nu-ti-rŭá-sã), nutirosh (nu-ti-róshĭ), nutiroasi/nutiroase (nu-ti-rŭá-si) – (unã cu nutios)
ex: cãsi nutiroasi (cu nutii); neaua cãdea apãlj groasi, nutiroasi (umidi, udi)

§ nutos (nu-tósŭ) adg nutoasã (nu-tŭá-sã), nutosh (nu-tóshĭ), nutoasi/nutoase (nu-tŭá-si) – (unã cu nutios)

§ nutsescu (nu-tsés-cu) (mi) vb IV nutsii (nu-tsíĭ), nutseam (nu-tseámŭ), nutsitã (nu-tsí-tã), nutsiri/nutsire (nu-tsí-ri) – l-fac un lucru s-hibã nutios
{ro: jilăvi}
{fr: rendre umide, humecter, moitir}
{en: humidify}

§ nutsit (nu-tsítŭ) adg nutsitã (nu-tsí-tã), nutsits (nu-tsítsĭ), nutsiti/nutsite (nu-tsí-ti) – tsi easti faptu s-hibã nutios
{ro: jilăvit}
{fr: rendu umide, humecté, moiti}
{en: humidified}

§ nutsi-ri/nutsire (nu-tsí-ri) sf nutsiri (nu-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-nutseashti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ud1

ud1 (údŭ) (mi) vb I udai (u-dáĭ), udam (u-dámŭ), udatã (u-dá-tã), udari/udare (u-dá-ri) – (un lucru) l-fac s-hibã pitrumtu (lu-acoapir, l-molj, lu umplu, l-pruscuchescu) cu apã (i unã altã muljiturã); l-bag (lu-afundu) tu apã i tu-unã altã muljiturã; bag amolj (stranjili); pruscuchescu, pruscutescu, molj
(expr:
1: nj-ud gura = beau unã muljiturã (apã, yin, etc.);
2: va s-udãm numa (isozma, pãtedzlu, etc.) = va s-fãtsem ziafeti ti numã shi s-bem multu yin, arãchii, etc.;
3: nji si udã ocljilj = nj-es lãcrinj dit oclji; nji si umplu ocljilj cu lãcrinj)
{ro: uda; stropi}
{fr: mouiller; arroser}
{en: wet, soak; sprinkle}
ex: nã udã ghini ploaea; udats (pruscuchits) lilicili; nu-nj udai gura cu tsiva
(expr: nu biui tsiva); nã udã (nã pitrumsi apa) pãnã la cãmeashi; ud (pruscutescu) florli seara sh-dimneatsa

§ udat (u-dátŭ) adg (shi sm, sf) udatã (u-dá-tã), udats (u-dátsĭ), udati/udate (u-dá-ti) – tsi easti pitrumtu di apã; ud, muljat, pruscuchit, pruscutit
{ro: udat; stropit}
{fr: mouillé; arrosé}
{en: wetted, soaked; sprinkled}
ex: stranjlu di furtunj udat (muljat); udatlu (atsel tsi easti pitrumtu di apã), di ploai nu s-aspari

§ udari/udare (u-dá-ri) sf udãri (u-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva s-udã; muljari, pruscuchiri, pruscutiri
{ro: acţiunea de a uda; de a stropi}
{fr: action de mouiller; d’arroser}
{en: action of wetting, of soaking; of sprinkling}
ex: udarea (pruscuchirea) a florlor lipseashti si s-facã pi avrã; va udari
(expr: va beari, yin, arãchii, etc. ti) numa-ts

§ niudat (ni-u-dátŭ) adg niudatã (ni-u-dá-tã), niudats (ni-u-dátsĭ), niudati/niudate (ni-u-dá-ti) – tsi nu easti udat; nimuljat, nipruscuchit, nipruscutit;
(expr: niudat (yinlu, arãchia) = (yinlu, arãchia) nu-lj s-ari adãvgatã apã, nu easti pãtidzat)
{ro: neudat; nestropit}
{fr: qui n’est pas mouillé; qui n’est pas arrosé}
{en: that is not wetted, not soaked; not sprinkled}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

umid

umid (ú-midŭ) adg umidã (ú-mi-dã), umidz (ú-midzĭ), umidi/umi-de (ú-mi-di) – (lucru) tsi nu easti uscat ma pitrumtu di apã i aburi; tsi ari statã tu apã (nvilitã, pruscutitã cu apã) shi nu s-ari uscatã ninga; (aera) tsi easti mplinã di aburi; (chirolu nafoarã) easti cu muinã (muhladã, ploai); ud, cu igrasii, nutios, vlãngu, vlãngos, nutiros, nutos
{ro: umed}
{fr: humide}
{en: humid}
ex: chirolu nafoarã easti umid (vlãngos, pluios, cu muinã)

§ umiditati/umiditate (u-mi-di-tá-ti) sf umiditãts (u-mi-di-tắtsĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã umid; ashi cum easti atmusfera (aera) cãndu easti mplinã di aburi; ashi cum easti un lucru ud (tsi fu udat, acupirit, pitrumtu di apã, umid, etc.) shi nu s-ari ninga uscatã; igrasii, noti, nutii, udalj, vlagã, vlãngã
{ro: umezeală}
{fr: humidité}
{en: humidity}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

vlagã1

vlagã1 (vlá-gã) sf pl(?) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã umid; ashi cum easti atmusfera (aera) cãndu easti mplinã di aburi; ashi cum easti un lucru ud (tsi fu udat, acupirit, pitrumtu di apã, umid, etc.) shi nu s-ari ninga uscatã; ashi cum easti pãnea tsi nu easti coaptã ghini (sh-easti cu glici, aloat nicoptu tu mesi); vlãngã, vlãnzimi, igrasii, noti, nutii, umiditati, udalj
{ro: umezeală}
{fr: humidité}
{en: humidity}
ex: casili au muri cu vlagã (nutii)

§ vlãnzimi/vlãnzime (vlãn-zí-mi) sf vlãnzinj (vlãn-zínjĭ) – (unã cu vlagã1)

§ vlãngã (vlắn-gã) sf vlãndzi (vlắn-dzi) – (unã cu vlagã1)

§ vlãngos (vlãn-gósŭ) adg vlãngoasã (vlãn-gŭá-sã), vlãngosh (vlãn-góshĭ), vlãngoasi/vlãngoase (vlãn-gŭá-si) – (lucru) tsi nu easti uscat ma pitrumtu di apã i aburi; tsi ari statã tu apã (nvilitã, pruscutitã cu apã) shi nu s-ari uscatã ninga; (aera, atmusfera) tsi easti mplinã di aburi; vlãngu, cu igrasii, ud, umid, nutios, nutiros, nutos; (fig: vlãngos = tsi easti slab, azmet, fãrã puteari shi nu dãnãseashti multu)
{ro: umed}
{fr: humide, moite}
{en: humid, moist}
ex: cãndu s-mutã tu udaea aestã vlãngoasã (cu igrasii), dzuã albã nu vidzu

§ vlãngu (vlắn-gu) adg vlãngã (vlắn-gã), vlãndzi (vlắn-dzi), vlãndzi/vlãndze (vlắn-dzi) – (unã cu vlãngos)
ex: frãndzã vlãngã (vlãngoasã, udã, umidã) di ploai; blãstimãnd pri-armãnjlji vlãndzi (fig: slaghi, fãrã puteari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã