DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bubuchi1/bubuche

bubuchi1/bubuche (bu-bú-chi) sf bubuchi (bu-búchĭ) – njicã umflãturã pi truplu-a ponjlor (erburlor, lilicilor, etc.) di iu va s-creascã ma nãpoi frãndzi icã lãludz; buzbucheauã, cleci, tsipur
{ro: mugur, boboc de flori}
{fr: bourgeon, bouton de fleurs}
{en: bud, flower bud}
ex: ponjlji au bubuchi; deadi bubuchea; cu nostima bubuchi a floariljei di mac

§ buzbucheauã (buz-bu-chĭá-ŭã) sf buzbuchei (buz-bu-chĭéĭ) – bubuchi njicã di lilici
{ro: bobocel de flori}
{fr: petit bouton de fleurs}
{en: small flower bud}
ex: buzbucheauã sh-trandafilã

§ bubuchios (bu-bu-chĭósŭ) adg bubuchioasã (bu-bu-chĭŭá-sã), bubuchiosh (bu-bu-chĭóshĭ), bubuchioasi/bubuchioase (bu-bu-chĭŭá-si) – tsi ari scoasã (datã) multi bubuchi
{ro: cu mulţi muguri}
{fr: avec beaucoup de bourgeons}
{en: with many buds}

§ bubuchisescu (bu-bu-chi-sés-cu) vb IV bubuchisii (bu-bu-chi-síĭ), bubuchiseam (bu-bu-chi-seámŭ), bubuchisitã (bu-bu-chi-sí-tã), bubuchisiri/bubuchisire (bu-bu-chi-sí-ri) – scot (dau, fac) bubuchi; mbubuchisescu;
(expr: bubuchisescu la fatsã; nji si bubuchiseashti fatsa = scot gãrnutsã pi fatsã; hiu mplin di gãrnutsã pi fatsã; nji si umplu fatsa di gãrnutsã; mãrãnghisescu, mãrãnedz, vishtidzãscu la fatsã)
{ro: înmuguri, îmboboci}
{fr: bourgeonner, boutonner}
{en: produce (put forth or shoot) a bud}
ex: pãdurea bubuchisi (ponjlji dit pãduri scoasirã bubuchi); apãrnji s-bubuchiseascã (sã scoatã, s-da bubuchi) frãndza-a faglui dit pãduri; merlu bubuchisi; lji si bubuchisi
(expr: lji si mãrãnghisi, lji s-umplu di gãrnutsã) fatsa

§ bubuchisit (bu-bu-chi-sítŭ) adg bubuchisitã (bu-bu-chi-sí-tã), bubuchisits (bu-bu-chi-sítsĭ), bubuchisiti/bubuchisite (bu-bu-chi-sí-ti) – tsi ari scoasã (datã) bubuchi; bubuchisit
{ro: înmugurit, îmbobocit}
{fr: bourgeonné, boutonné}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

huchi/huche

huchi/huche (hú-chi) sf huchi (húchĭ) – unã tabieti nvitsatã (cã-tivãrãoarã urutã, lai, slabã) dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; haractirlu a omlui ashi cum easti faptu di fisi (cu tuti hãrli shi huili cu cari s-ari amintatã); uchi, hui, adeti, nvets, anvets, tabieti, idiomã, idiumã, pleami, zãconi, taxi, areu, sinitisi, sinitii, sistimã, aradã, tabieti
{ro: obicei; fire}
{fr: habitude, coutume; naturel}
{en: habit, custom; natural}
ex: arauã huchi (adeti, sinitii, hui) a tãtãnjlor; tru aushatic nu poati si-sh alasã huchea (haractirlu); huchi arauã (tabieti, nvets arãu)

§ uchi1/uche (ú-chi) sf uchi (úchĭ) – (unã cu huchi)
ex: calu-a vostru easti bun, ma ari nã uchi (adeti slabã, hui), iu veadi arinã s-tãvãleashti

§ hui1/hue (hú-i) sf hui (húĭ) shi huiuri (hú-ĭurĭ) – unã huchi (ma multili ori nibunã, slabã, arauã) nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; adeti, areu, nvets, aradã, idiomã, idiumã, etc.; cusuri, mãrdai, catmeri, mãhãnã
{ro: obicei prost, nărav}
{fr: habitude (en mauvaise part)}
{en: bad habit}
ex: easti om cu huiuri (tabiets slabi)

§ huilã (huĭ-lắ) adg huiloanjii/huiloanje (huĭ-lŭá-nji), huiladz (huĭ-ládzĭ), huiloanji/huiloanje (huĭ-lŭá-nji) – (cal) tsi ari hui slabi, tsi minã caplu di-unã parti sh-di-alantã, mãshcã, da dit cicioari, etc.; uchealiu, uchios, tabietlã, jindaric, vitsearcu
{ro: nărăvaş}
{fr: qui a une mauvaise habitude; (cheval) rebours; qui a un vice redhibitoire}
{en: restive; who has a bad habit; vicious; who has a redhibitory defect}
ex: uricljatlu easti huilã (vitsearcu, tabietlã)

§ uchealiu (u-chĭa-líŭ) adg uchealii/uchealie (u-chĭa-lí-i), uchealii (u-chĭa-líĭ), uchealii (u-chĭa-líĭ) – (unã cu huilã)
ex: nu ncalic mini un cal uchealiu (cu hui, vitsearcu)

§ uchios (u-chĭósŭ) adg uchioasã (u-chĭŭá-sã), uchiosh (u-chĭóshĭ), uchioa-si/uchioase (u-chĭŭá-si) – (unã cu huilã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

piduclju

piduclju (pi-dú-cljĭu) sm piduclji (pi-dú-clji) – multi turlii di insecti njits (bumbãrats, bubulits), fãrã arpiti, cari bãneadzã cu sãndzili tsi-l sug di pi truplu-a omlui (a prãvdzãlor), sh-alasã ca unã soi di gãrnutsã i seamni-aroshi pri chealea-a omlui (di-l fatsi omlu si sã scarchinã multu); biduclju, mingiush, minciush, minciushi
{ro: păduche}
{fr: pou}
{en: louse}
ex: lu-aflai mplin di piduclji; piducljul dupã tsi si saturã, easi pri sufrãntseauã

§ biduclju (bi-dú-cljĭu) sm biduclji (bi-dú-clji) – (unã cu piduclju)
ex: biduclju di prun; biduclju di gumar

§ piduclja-mi/piducljame (pi-du-cljĭá-mi) sf fãrã pl – multimi di biduclji; biducljami, mintsimi, minciushami
{ro: mulţime de păduchi}
{fr: foule de poux, vermine}
{en: multitude of lice, vermin}

§ biducljami/biducljame (bi-du-cljĭá-mi) sf fãrã pl – (unã cu piducljami)

§ piducljos (pi-du-cljĭósŭ) adg piducljoasã (pi-du-cljĭŭá-sã), piducljosh (pi-du-cljĭóshĭ), piducljoasi/picucljoase (pi-du-cljĭŭá-si) – cari ari piduclji pri el; tsi easti mplin di piduclji; tsi ari acãtsatã piduclji; biducljos; (fig: piducljos = om tsi nu para s-aspealã, tsi sta tut chirolu murdar, cu stranj-arupti, etc.)
{ro: păduchios}
{fr: pouilleux}
{en: with lice, lousy}
ex: cãdzu pi mãna-a piducljoshlor (fig: a murdarlor, a dispuljatslor)

§ biducljos (bi-du-cljĭósŭ) adg biducljoasã (bi-du-cljĭŭá-sã), biducljosh (bi-du-cljĭóshĭ), biducljoasi/biducljoase (bi-du-cljĭŭá-si) – (unã cu piducljos)

§ mpiducljedz (mpi-du-cljĭédzŭ) (mi) vb I mpiducljai (mpi-du-cljĭáĭ), mpiducljam (mpi-du-cljĭámŭ), mpiducljatã (mpi-du-cljĭá-tã), mpiducljari/mpiducljare (mpi-du-cljĭá-ri) – acats piduclji; mi umplu di piduclji; piducljedz, biducljedz, mbiducljedz; minciushedz, mingiushedz
{ro: prinde păduchi, (se) umple de păduchi}
{fr: rendre ou être plein de vermine, gagner des poux, devenir pouilleux}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn