DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

abã

abã (a-bắ) sm abadz (a-bádzĭ) – unã soi di tsãsãturã groasã di lãnã dit cari s-fac stranji huryiteshti; pustavi groasã ca shiaclu tsi s-fatsi n casã; saric, gravanó, pustavi, shiac, bulubotsã
{ro: aba}
{fr: aba, bure, drap}
{en: frieze, rough homespun, rough material (of wool)}
ex: abãlu s-acumpãrã; abã bãtut (abã ghini tsãsut); abã faptu (abã cãndu-i bãgat la drãshtealã); acumpãrã un cupãran di abã

§ abagi (a-ba-gí) sm abageadz (a-ba-gĭádzĭ) – un tsi fatsi, vindi sh-fatsi emburlichi cu abãlu
{ro: abagiu} {producteur ou marchand d’aba}
{en: producer or merchant of “aba”}

§ abagi-rii/abagirie (a-ba-gi-ríi) sf abagirii (a-ba-gi-ríĭ) – loclu iu s-fatsi abãlu; ducheanea iu s-vindi abãlu
{ro: abagerie}
{fr: place où on fabrique ou on vend aba}
{en: place where one makes or sells “aba”}
ex: aveam intratã tu-unã abagirii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

amari/amare

amari/amare (a-má-ri) sf amãri (a-mắrĭ) – ãntindiri mari di apã nsãratã (ca un lac multu mari shi ma multili ori ãncljisã di loc); uchean (ma njic); mari, pelag, pelargu;
(expr:
1: tãxeashti marea cu sarea = tra si sh-agiungã scupolu, tãxeashti multi lucri tsi nu li ari i nu poati s-li facã;
2: cãndu va s-facã-amarea livadi = vãrãoarã; cã amarea nu s-fatsi vãrãoarã livadi;
3: pescul tu-amari easti gioni = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-aspuni gioni, mash cãndu easti tu-apanghiu shi vãr nu poati sã-lj facã-arãu)
{ro: mare, ocean}
{fr: mer, océan}
{en: sea, ocean}
ex: Amarea Lai; tu naparti di laea-amari; tu amari s-nica unã pampori; unã steauã namisa di-amari (angucitoari = cãndila); armãnlu tu muntsã easti ca amarea arihãtipsitã; cari-i muma tsi ficiori amintã shi ficiori mãcã? (angucitoari: amarea sh-arãurli); tu naparti di laea-amari; tu amari s-nica unã pampori; tricum cu pamporea pisti Amarea Lai; cãt tradzi amarea (cãt easti amarea di mari); tsãni, tsãni arãurli shi eu vai strãchescu amarea

§ mari2/mare (má-ri) sf mãri (mắrĭ) – (unã cu amari)
ex: Marea Lai; tritsets marea (amarea) la nã parti; nu-ai mãri (amãri) di lãcrinj, ca mãri (amãri) sã plãndzi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Amirichii/Amirichie

Amirichii/Amirichie (A-mi-ri-chí-i) sf fãrã pl – continentu tsi s-aflã dupã marli uchean Atlantic, ditu-Ascãpitata-ali Ivropi; crat mari adrat di 50 di stati (nãi) ma njits; America
{ro: America}
{fr: l’Amérique}
{en: America}

§ Americã (A-mé-ri-cã) sf fãrã pl – (unã cu Amirichii)

§ amirican (a-mi-ri-cánŭ) sm, sf amiricanã (a-mi-ri-cá-nã), amiricanj (a-mi-ri-cánjĭ), amiricani/amiricane (a-mi-ri-cá-ni) – om tsi bãneadzã icã yini dit Amirichii (di-aradã tsi s-amintã aclo) {american}
{fr: américain}
{en: American}

§ amiri-cãnescu (a-mi-ri-cã-nés-cu) adg amiricãneascã (a-mi-ri-cã-neás-cã), amiricãneshtsã (a-mi-ri-cã-nésh-tsã), amiricãneshti/ami-ricãneshte (a-mi-ri-cã-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu Amirichia icã cu amiricanjlji
{ro: americănesc}
{fr: américain}
{en: American}

§ amiricãneashti/amiricãneashte (a-mi-ri-cã-neásh-ti) adv – ca amiricanjlji; ca dit Amirichii
{ro: americăneşte}
{fr: comme les Américains}
{en: American style}

§ amiricancu (a-mi-ri-cán-cu) adg amiricancã (a-mi-ri-cán-cã) amiricantsã (a-mi-ri-cán-tsã), amiricantsi/amiricantse (a-mi-ri-cán-tsi) – (lucru) tsi yini dit Amirichii
{ro: american}
{fr: Américain}
{en: american}

§ amiricancã (a-mi-ri-cán-cã) sf amiricantsi/amiricantse (a-mi-ri-cán-tsi) – unã soi di pãndzã tsi yinea tu vecljul chiro dit Amirichii
{ro: un fel de pânză veche americană}
{fr: calicot, toile de coton}
{en: kind of old American cloth}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

araftu1

araftu1 (a-ráf-tu) sm araftsã (a-ráf-tsã) – bãrbatlu a curi tehni easti s-crueascã shi s-coasã stranji (ti bãrbats); raftu, cusor
{ro: croitor}
{fr: tailleur}
{en: tailor}
ex: la noi araftsãlj suntu multu ghini chivirnisits; dush stranjlu la araftu cã nj-eara strimtu

§ raftu (ráf-tu) sm raftsã (ráf-tsã) – (unã cu araftu1)

§ arãftoa-nji/arãftoanje (a-rãf-tŭá-nji) sf arãftoanji/arãftoanje (a-rãf-tŭá-nji) – muljari di-araftu; muljari a curi tehni easti s-crueascã shi s-coasã stranji (fustãnj) ti muljeri; arãfteasã, mudistrã
{ro: femeie de croitor; croitoreasă}
{fr: femme d’un tailleur; tailleuse, couturière}
{en: tailor’s wife; dressmaker}
ex: vinji arãftoanja (mudistra) acasã

§ arãfteasã (a-rãf-teá-sã) sf arãfteasi/arãftease (a-rãf-teá-si) – (unã cu arãftoanji)

§ arãftsãlji/arãftsãlje (a-rãf-tsắ-lji) sf arãftsãlj (a-rãf-tsắljĭ) – tehnea tsi u ari araftul tra s-crueascã shi s-coasã stranji; ducheanea iu sh-fatsi lucrul; rãftsãlji, arãftsãlãchi, rãftsãlãchi
{ro: croitorie}
{fr: couture, atelier des tailleurs}
{en: tailor}

§ rãftsãlji/rãftsãlje (rãf-tsắ-lji) sf rãftsãlj (rãf-tsắljĭ) – (unã cu arãftsãlji)
ex: sh-tora rãftsãlja fatsi paradz

§ arãftsã-lãchi/arãftsãlãche (a-rãf-tsã-lắ-chi) sf arãftsãlãchi (a-rãf-tsã-lắchĭ) – (unã cu arãftsãlji)

§ rãftsãlãchi/rãftsãlãche (rãf-tsã-lắ-chi) sf rãftsãlãchi (rãf-tsã-lắchĭ) – (unã cu arãftsãlji)

§ frangu-araftu (frán-gŭa-ráf-tu) sm frangu-araftsã (frán-gŭa-ráf-tsã) – araftu tsi coasi stranji ivrupineshti
{ro: croitor occidental}
{fr: tailleur à la manière occidentale}
{en: occidental type tailor}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

argãstir

argãstir (ar-ghãs-tírŭ) sn argãstiri/argãstire (ar-ghãs-tí-ri) – casã (binai, ducheani, etc.) iu s-vindu multi soi di prãmãtii icã lucri njits, ti mãcari sh-ti beari; duganã, dugani, ducheanã, ducheani, mãgãzã, mãgãzii, bãcãlichi
{ro: prăvălie, băcănie}
{fr: épicerie, magasin}
{en: store, grocery store}

§ argãstiryear (ar-ghãs-tir-yĭárŭ) sm argãstiryeari (ar-ghãs-tir-yĭárĭ) – omlu tsi tsãni un argãstir i cari vindi lucri dit argãstir; mãgãzãtor, bãcal, bãcãlã, mã-gãzar, mãgãjar
{ro: băcan}
{fr: épicier}
{en: grocer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aruc

aruc (a-rúcŭ) (mi) vb I arucai (a-ru-cáĭ) shi arcai (ar-cáĭ), arucam (a-ru-cámŭ) shi arcam (ar-cámŭ), arucatã (a-ru-cá-tã) shi arcatã (ar-cá-tã), arucari/arucare (a-ru-cá-ri) shi arcari/arcare (ar-cá-ri) –
1: dipãrtedz tsiva di ningã mini cu astrãdzearea, aminarea tsi lj-u fac; astrag, amin, azvãrlu, azvãrlescu;
2: dau dipadi, zdupunescu, huhutescu pri cariva;
3: (mi) duc tu-un loc (muntsã, naparti di-un sinur, etc.) cu agunjii (s-mi-afirescu, s-fug, s-fac tsiva, etc.);
4: (mi) hiumusescu (cãtrã i pristi tsiva i cariva); himusescu, nhiumusescu, astrag, aleapid, leapid, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu, (mi) curundedz;
(expr:
1: aruc tu-ahapsi = bag tu-ahapsi, lu leg, lu ncljid;
2: nj-aruc ocljilj = mutrescu;
3: nj-aruc vrearea pri cariva = u (lu) voi multu sh-am mirachea s-u ljau ti vrutã i nveastã (s-lu ljau ti vrut i bãrbat); agãpisescu;
4: aruc (tu cãrtsã, cafei, steali, etc.) = (dupã cum s-arãdãpsescu cãrtsãli, urmili pi scafa di la cafelu biut, etc.), caftu s-aduchescu shi s-dzãc tsi va si s-facã trãninti; angucescu angljicescu;
5: aruc unã cali = fac unã cali;
6: (statlu) arucã dãri (hãrgi) = chivernisea (statlu, cãsãbãlu, hoara, etc.) bagã dãri tsi lip-seashti s-li plãteascã omlu tsi ari unã aveari (loc, casã, tutiputã) i fatsi tsiva (unã tehni, vindi tu-unã ducheani, etc.);
7: lu-aruc njiclu (muljari greauã) = lu scot mortu (ãl cher) njiclu dit pãnticã (cu vreari icã nivreari) nãinti ca si s-amintã, dupã cum easti arada, sh-multu njic (nifaptu ghini) tra s-poatã s-adilji (s-bãneadzã) singur; astãrchescu, asturchescu, strãchescu, stãrchescu;
8: li-arucã petalili = moari; etc.;
9: u-aruc furtia pri cariva altu = dzãc cã stepsul nu easti a meu
10: mi-aruc (la cicioari) = l-pãlãcãrsescu multu, mi-angrec, lj-u dzãc a unui cã voi multu tra sã-nj facã tsiva;
11: mi-aruc a mortului tu lucru = lucredz multu, pãnã cad mpadi di-avursiri)
{ro: arunca, trânti, repezi, etc.}
{fr: (se) jeter, (se) lancer, tirer, térasser, ruer, etc.}
{en: throw, hurl, fling, shoot, etc.}
ex: cãndu nveasta noauã arucã merlu, tutã cochilamea s-minã ca s-lu-acatsã; arucã-ti (intrã) diunãoarã tu arãu; iu u-arca (amina cu) tufechea, mpadi nu cãdea; arcarã (aminarã cu tufechea) sh-mi pliguirã; tutã noaptea arucarã cu (aminarã) tufechili shi tupãngili; cãnili s-arcã (s-hiumusi) analtu pi nãsã; s-arcarã (s-hiumusirã) la elj s-lji dispartã; nsus tu muntsã s-n-arucãm (s-nidzem, s-nã dutsem); lu-avea arucatã (zdupunatã) mpadi; mula arucã (da) cultsãts; mãri hãrgi nj-arucat
(expr: ãnj bãgat); lji s-arcã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arugoz

arugoz (a-ru-gózŭ) sn arugoazi/arugoaze (a-ru-gŭá-zi) – numã datã la ma multi turlii di erburi tsi pot s-creascã multu analti (pãnã la 4-5 metri) tu locuri vãltoasi (tu mardzinea di lacuri i arãuri), cu tru-plu veardi, suptsãri, corcan sh-cu noduri tu locuri-locuri, cu frãndzã lundzi, cu lilicili adunati stog tu-unã soi di schic dit chipita-a truplui, sh-dit cari s-fac mplitituri, ma multu aruguzinj shi meturi; trãscã, trescã, cãlami, rugoz, arãgoz, arugosh, arãgosh, stuf, shuvar
{ro: trestie, rogoz, papură, stuf}
{fr: roseau à balai}
{en: reed}

§ arãgoz (a-rã-gózŭ) sn arãgoazi/arãgoaze (a-rã-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)

§ arugosh (a-ru-góshĭŭ) sn arugoashi/arugoashe (a-ru-gŭá-shi) – (unã cu arugoz)

§ arã-gosh (a-rã-góshĭŭ) sn arãgoashi/arãgoashe (a-rã-gŭá-shi) – (unã cu arugoz)

§ rugoz (ru-gózŭ) sn rugoazi (ru-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)
ex: s-apleacã rugozlu (tresca); avea ashtirnutã oda tutã cu rugoazi

§ rãgoz (rã-gózŭ) sn rãgoazi (rã-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)

§ rãgazi/rãgaze (rã-ghá-zi) sf rãgãzi (rã-ghắzĭ) – (unã cu arugoz)

§ rogosh (ro-góshĭŭ) sn rogoshuri (ro-gó-shĭurĭ) – (unã cu arugoz)

§ aruguzinã (a-ru-gu-zí-nã) sf aruguzinj (a-ru-gu-zínjĭ) – mplititurã di trupuri (shi frãndzã) di arugoz faptã ca unã chilimi tsi s-ashtearni mpadi; psanthã, psathã
{ro: rogojină}
{fr: natte de roseau, paillason}
{en: mat made of reeds, door mat}
ex: arucutits pri unã aruguzinã veaclji; lji nvãrti doilji tu unã aru-guzinã; u umsi aruguzina cu cãtrani; nitsi-aruguzinã nu-avea n casã, di oarfãnj tsi eara

§ ruguzãrii/ruguzãrie (ru-gu-zã-rí-i) sf ruguzãrii (ru-gu-zã-ríĭ) – loclu iu crescu shi s-aflã arugoazi; ducheani iu s-fac i s-vindu aruguzinj
{ro: loc unde cresc trestii; loc unde se fac sau vând rogojini}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

asimi/asime

asimi/asime (a-sí-mi) sf asinj (a-sínjĭ) shi asimuri (a-sí-murĭ) – metal di-atseali scumpili (cu-unã hromã albã lutsitoari sh-mushatã) dit cari s-fac giuvairi (cu cari si stulusescu muljerli), lucri di casã (tãvi, linguri, furculitsi, etc.), etc.;
(expr: di-asimi = mushat, albu, cu-unã hromã ca di-asimi)
{ro: argint}
{fr: argent}
{en: silver}
ex: tavã di asimi; asimea easti albã; nj-acumpãrã un nel di-asimi; easti curatã ca asimea; armili di-asimi; om fãrã arushini, banã di asimi; lutseafirlu di-asimi
(expr: albu, ca di-asimi); cloputli virsati tu-asimi; Muscopulea tu asimuri ãncljigatã; cali ashtirnutã mash cu-asimi; sh-umplu supãnjli-a lui di-asinj

§ asimco (a-sim-có) sm asimcadz (a-sim-cádzĭ) shi sn asimcali/asimcale (a-sim-cá-li) – suro di lucri fapti di-asimi tsi s-aflã tu-un loc (tu-unã casã, tu-nã ducheani trã vindeari, etc.); asimico, asimicãturã
{ro: argintărie}
{fr: argenterie}
{en: silverware}
ex: nveasti cu asimcadz pri eali; tsã da grosh, liri, asimcadz, yeamãndzã

§ asimico (a-si-mi-có) sm asimicadz (a-si-mi-cádzĭ) shi sn asimicali/asimicale (a-si-mi-cá-li) – (unã cu asimco)
ex: adusi pai, multu-asimico; cu asimicolu tsi mi miscurã la nuntã, nj-feci piculj; vinj s-alas pãn tu turnatã sinduchea cu asimicadz; cu tuti neali, cu tut asimicali

§ asimicãturã (a-si-mi-cã-tú-rã) sf asimicãturi (a-si-mi-cã-túrĭ) – (unã cu asimco)

§ asimusescu (a-si-mu-sés-cu) vb IV asimusii (a-si-mu-síĭ), asimuseam (a-si-mu-seámŭ), asimusitã (a-si-mu-sí-tã), asimusiri/asimusire (a-si-mu-sí-ri) – tindu un petur suptsãri di-asimi (dau cu-asimi) pristi un lucru di metal; bag pi mini (mi stulsescu cu) lucri adrati di-asimi (dati cu-asimi);
(expr: asimusescu calea = imnu tut chirolu pri idyea cali)
{ro: arginta}
{fr: argenter; revêtir d’une couche d’argent}
{en: silver; coat with a thin layer of silver}
ex: dauã veri asimusii calea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãcãlichi/bãcãliche

bãcãlichi/bãcãliche (bã-cã-lí-chi) sf bãcãlichi (bã-cã-líchĭ) – ducheani iu s-vindu multi soi di pãrmãtii icã lucri njits, ti mãcari sh-ti beari; bãcãlii, dugani, duganã, argãstir, ducheanã, ducheani, mãgãzã, mãgãzii
{ro: băcănie}
{fr: épicerie}
{en: grocery store}

§ bãcãlii/bãcãlie (bã-cã-lí-i) sf bãcãlii (bã-cã-líĭ) – (unã cu bãcãlichi)
ex: intrã tu unã bãcãlii (ducheani)

§ bãcãlã (bã-cã-lắ) sm, sf bãcãloanji/bãcãloanje, bãcãladz (bã-cã-ládzĭ), bãcãloa-nji/bãcãloanje – omlu tsi tsãni unã mãgãzii; omlu cari vindi lucri dit mãgãzii; bãcal, mãgãzãtor, mãgãzar, mãgãjar, argãstiryear
{ro: băcan}
{fr: épicier}
{en: grocer}
ex: agiumsi la Cola bãcãlãlu; s-featsi bãcãlã; muljarea bãcãloanji avea nã tabieti

§ bãcal (bã-cálŭ) sm bãcalj (bã-cáljĭ) – (unã cu bãcãlã)
ex: mini hiu bãcalu din hoarã

§ bãcãlescu (bã-cã-lés-cu) adg bãcãleascã (bã-cã-leás-cã), bãcãleshtsã (bã-cã-lésh-tsã), bãcãleshti (bã-cã-lésh-ti) – tsi ari s-facã cu unã bãcãlichi; tsi s-vindi tu-unã bãcãlichi; di bãcãlichi
{ro: de băcănie}
{fr: d’épicier}
{en: of grocery store}
ex: lucruri bãcãleshti (tsi s-vindu tu bãcãlichi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã