DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cheptu1

cheptu1 (chĭép-tu) sn chepturi (chĭép-turĭ) – partea din fatsã shi nsus a omlui (namisa di doauãli bratsi sh-di la gushi pãnã la pãnticã); sin, tsãtsã;
(expr:
1: (njic) di pi cheptu = (njic) tsi sudzi ninga di la sin;
2: cheptu cu cheptu = fatsã n fatsã;
3: dau cheptu cu = (i) andãmãsescu, astalj; (ii) mi-alumtu cu;
4: tsãn cheptu = vãstãxescu, dãnãsescu tu-alumtã;
5: dau ãn cheptu = giur sã-nj ljau ahtea, s-lj-u plãtescu [zborlu yini di-aclo cã adetea easti ca, atsel tsi giurã sã-sh scoatã ahtea pri cariva, s-agudeashti cu bushlu pi cheptu];
6: stau cu mãnjli n cheptu = stau sh-nu fac tsiva, nu dau vãrnu agiutor; stau cu mãnjli n sin;
7: (easti cu) soarili (steaua, luna) pi cheptu = multu di multu mushat, cum nu ari altu tu lumi; cu steaua (soarili, luna) pi frãmti;
8: penurã tu cheptu = dor, mirachi, sivdai mari tsi nu-ari vindicari)
{ro: piept, sân}
{fr: poitrine, sein}
{en: chest, breast, bosom}
ex: truoarã ãsh disfeatsi mushatlu cheptu; lu-agudi tu cheptu; sh-aplicã caplu tu cheptu di-arshini; sh-aplicã caplu tu cheptu shi armasi minduit; fudzi ficiorlu acasã nvirinat, shi cu caplu pri cheptu; la cheptu (sin) si-l strindzi; chepturli a lor, acupiriti cu asimi, anyilicea di diparti la soari; cheptul: mash yeamãndzi, mash asimi; a lui cheptu, nã curii; scoasi hãngearlu shi-l plãntã tu cheptul a stihiului; cu chepturli ndupãrãti di dzinuclji; na iu da cheptu
(expr: s-astalji) cu un lup; featili di pi cheptu (tsi sug ninga, di tsãtsã); ari un njic di cheptu (di sin, tsi sudzi ninga); tsãnu cheptu
(expr: dãnãsi, vãstãxii); nu s-tsãni cheptu
(expr: nu lã u pots, nu pots s-dãnãseshti tu-alumtã) cu armãnjlji; un ficior cu steaua tu frãmti sh-cu soarili tu cheptu
(expr: multu di multu mushat); mi hãrsii c-aflai surãri, dicãt am un dor, nã penurã tru cheptu
(expr: mirachi mari tsi nu-ari yitrii); haidi, mori cãtsauã! sh-u deadi n cheptu chirutlu, s-nu tsi-u scot io, pri numã s-nu-nj dzãts!

§ chiptos (chip-tósŭ) adg chiptoasã (chip-tŭá-sã), chiptosh (chip-tóshĭ), chiptoasi/chiptoase (chip-tŭá-si) – cu cheptul largu
{ro: pieptos}
{fr: qui a une large poitrine}
{en: with a large chest}
ex: cal chiptos (cu cheptul largu) sh-cu caplu njic; sh-u strimsi la chiptoslu a lui sin

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

du!

du! (dú) inter – zbor cu cari s-aurlã cariva (cu cari-lj s-aspuni a unui) tra sã-lj hibã arshini (di-atseali tsi fatsi); zbor cu cari easti agunit cariva (trã urutetsli tsi fatsi); dua!, du-du!, hu-du-du!
{ro: hu!; cuvânt de huiduire}
{fr: (crier) haro! (sur quelqu’un)}
{en: hue and cry (against someone)}
ex: du!, du!, arshini s-vã hibã!

§ dua! (dú-a) inter – (unã cu du!)
ex: dua, lupe!, dua, lupe!

§ du-du! (du-dú) inter – (unã cu du!)

§ hu-du-du! (hú-du-dú) inter – (unã cu du!)
ex: ficiorlji lu-avea loatã cu hu-du-du!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

haidi/haide!

haidi/haide! (háĭ-di) inter – aidi!, aide!, hai!, sã nchisim, s-fudzim, etc.
{ro: haide!}
{fr: allons!}
{en: let’s go!}
ex: haide, hai, mushurecã, s-nu ts-aputs! (s-nu-acats dzua di mãni!); di-aclo, haide, haide, vai dats di nã guvã; haidi-haidi, tutã ascherea dusi tu polim; haidi-haidi agiumsi cãravea shi s-apruche di mardzinea di hoara-a lor

§ aidi/aide (áĭ-di) inter – (unã cu haidi)
ex: aide, gione, s-nã fudzim; aide, aide! (ai, ai, alãgats dipriunã!)

§ hai! (haĭ) inter – (unã cu haidi)
ex: hai (a) s-njardzim pãnã n Poli; hai, trã ghini s-lã hibã; hai ma nclo, ma nclo, aflã nã fãntãnã; sh-lu ncãlicã aushlu shi hai acasã; cum s-facã, cum s-adarã, hai la mãnar earã

§ ai3! (aĭ) inter – (unã cu haidi)
ex: ai, si s-ducã; ai! tsi fats?

§ haidi-de! (háĭ-di-dé) inter – zbor tsi-aspuni ciudia tsi u-aducheashti cariva trã atseali tsi avdi i veadi nãintea-a ocljilor
{ro: haida-de!}
{fr: exclamation devant quelque chose de merveilleux qui se passe devant ses yeux}
{en: exclamation made when one finds himself in front of something wonderful}
ex: haidi-de, tsi lai giunar!; haidi-de, tsi mumã-l featsi!; haidi-de! tsi nveastã noauã!, nu ma fatsi muma doauã!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mushat1

mushat1 (mu-shĭátŭ) adg mushatã (mu-shĭá-tã), mushats (mu-shĭátsĭ), mushati/mushate (mu-shĭá-ti) – harea tsi fatsi unã hiintsã i un lucru s-aibã unã videari tsi u-ariseashti ocljul; harea tsi u-ari boatsea i cãnticlu a curi avdzãri u-ariseashti ureaclja; harea tsi u-ari unã anjurizmã s-u-ariseascã narea-a omlui; undzit, harish, pripsit, ligat;
(expr:
1: tser mushat = tser sirin, dzuã cu soari;
2: am cundilj mushat = ngrãpsescu zboarã, isturii, cãntitsi, etc. mushati;
3: (featã) mushatã ca steaua (luna, soarili, lutseafirlu, etc.); (featã) mushatã ca s-u beai tu cupã (scafã); (featã) mushatã ca sã-lj ljai caplu (s-tsã lja ocljilj; s-tsã cheri mintea; cum cu grailu nu s-aspuni, etc.) = (featã) tsi easti multu mushatã, ca dit pirmithi;
4: Mushata-a Loclui; Mushata-a Mushatilor = featã multu mushatã dit pirmithili armãneshti, multi ori hilji di-amirã tsi s-va cu ficiorlu (gionili) aleptu; Fatsa-a Loclui; Dultsea-a Loclui, etc.;
5: Mushatlu-a Mushatslor; Mushat-Gioni = ficior multu mushat sh-gioni dit pirmithili armãneshti, multi ori ficior di-amirã, tsi s-va cu Mushata-a Loclui; Ficior Aleptu)
{ro: frumos}
{fr: beau, joli}
{en: beautiful}
ex: vidzui nã featã mushatã; cãnta un cãntic mushat; easti loc mushat trã oaspits, sh-trã dushmanj mushat murmintu; mushatã ca nã dzãnã; cu mushatlu-a lui cundilj
(expr: cu scriarea-a lui mushatã); scrii multu mushat; lu arisescu mushatili (featili mushati); un tinir si-l beai tu scafã, ahãt mushat
(expr: un tinir tsi easti multu mushat)

§ mushat2 adv – faptu cu hari tra s-ariseascã ocljul (ureaclja, mintea, etc.); undzit, harish, pripsit, ligat
{ro: frumos}
{fr: joliment}
{en: beautifully, nicely}
ex: tsi mushat ascapitã soarili; s-aspilã, ghini, mushat; pri mini, stranjili-nj sta mushat (nj-yin ghini, nji s-uidisescu, nj-undzescu ghini)

§ mushitic (mu-shi-tícŭ) adg mushiticã (mu-shi-tí-cã), mushitits (mu-shi-títsĭ), mushititsi/mushititse (mu-shi-tí-tsi) – njic sh-mushat; zbor tsi s-dzãtsi ma multu trã hãidipsiri a unui njic cã easti mushat; mushutic, mushiticãz
{ro: frumuşel}
{fr: joliet, joli, gentil}
{en: beautiful, nice}
ex: si sh-adunã suflitlu shi s-plãngã mushutica (fitica njicã sh-mushatã); shoaric mushutic (njic sh-mushat); nã niveastã mushiticã; ficior mushitic (mushat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

oi-lele!

oi-lele! (oi-le-lé) inter (scriat shi oi-le-le) – zbor tsi lj-ascapã a omlui dit gurã cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti n fatsa-a unui lucru slab (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); ai, au, o!, oi!, vai, cavai, mar, oi-lele, a-lele, lele, bobo, oi-bobo, o-bobo, o-popo, pupu, bubu, u-bubu, mãrãcui!, alimunu, etc.
{ro: ah!, aoleu, vai, cavai de mine, etc.}
{fr: cri d’effroi ou de douleur poussé par quelqu’un; malheur!, ah!, mon Dieu, etc.}
{en: cry shouted out by somebody in great pain; alas!, oh, oh dear, oh poor me!, oh God!, my God; etc.}
ex: oi-lele! shi oi-bobo! plãngu ocljilj di caimo; oi-lele! tsi lumtã mari s-acãtsã tru Padea-Mari; haidi-de! cum trag armãnjlji! oi-lele! cum trag pãngãnjlji; oi-lele! tsi njatã arsi! oi-bobo! tsi crimã mari!

§ o-lele! (o-le-lé) inter (scriat shi o-le-le) – (unã cu oi-lele)
ex: o-lele! mi-agudirã; o-lele! dado! cãt mi doari; zghira o-lele ca un gumar

§ oi-bobo! (oi-bo-bó) inter (scriat shi oi-bo-bo) – (unã cu oi-lele)
ex: oi-bobo! tsi lumtã greauã s-acãtsã la Pishtireauã!; oi-bobo! cum s-bati sh-cãntã!; oi-bobo! pri dorlu-a lor!

§ o-bobo! (o-bo-bó) inter (scriat shi o-bo-bo) – (unã cu oi-lele)

§ bobo! (bo-bó) inter (scriat shi bo-bo) – (unã cu oi-lele)
ex: bobo! maratslji!; bobo! tsi sharpi mi mãshcã!; bobo! dor tsi mi-ari loatã!

§ o-popo! (o-po-pó) inter (scriat shi o-po-po) – (unã cu oi-lele)

§ popo! (po-pó) inter (scriat shi po-po) – (unã cu oi-lele)

§ po-popo! (pó-po-pó) inter (scriat shi po-po-po) – (unã cu oi-lele)

§ pupu-pu! (pú-pu-pú) inter (scriat shi pu-pu-pu) – (unã cu oi-lele)
ex: pupu-pu!, pupu-pu! om tru udãlu-a meu!

§ pupu! (pú-pu) inter (scriat shi pu-pu) – (unã cu oi-lele)

§ bubu (bu-bú) inter (scriat shi bu-bu) – (unã cu oi-lele)
ex: bubu! tsi nã vinji pristi cap!

§ u-bubu! (u-bu-bú) inter (scriat shi u-bu-bu) – (unã cu oi-lele)

§ pupuiri/pupuire (pu-pu-í-ri) sf pupuiri (pu-pu-írĭ) – deapir (plãngut) di muljeri tsi s-avdi ca zborlu “pupu” spus multi ori cu-arada tra s-aspunã marea dureari tsi u-aduchescu n fatsa-a unui lucru multu slab

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

purumbu

purumbu (pu-rúm-bu) sm, sf purumbã (pu-rúm-bã), purunghi (pu-rún-ghi), purumbi/purumbe (pu-rúm-be) – pulj mari cãt unã gai, cu peanili tsi pot s-lja hroma albã, murnã, lai, etc., cu dintana shcurtã, cari poati s-bãneadzã sh-agru, ma di-aradã bãneadzã imir piningã casili-a oaminjlor; pãrumbu, purung; culumbu, culumbush, pilister;
(expr:
1: easti ca un purumbu = easti (i) om imir, mushat, livendu, dultsi, dash, vrut, etc.; (ii) ficiuric, fiticã;
2: s-vor ca doi pãrunghi; bãneadzã ca doi purunghi = s-vor multu, sh-tut chirolu s-bashi, s-diznjardã, s-hãidipsescu)
{ro: porumbel}
{fr: pigeon, colombe}
{en: pigeon, dove}
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); un purumbu albu ca neaua azbuirã; acãtsai un purumbu; acumpãrã doi purunghi (pilisteri) mushats; featili giuca ca purumbi, s-ti lja haraua!; nu-nj plãndzi, purumbã, nu-nj ti nvirinã, dudie!; ca doi purunghi (pilisteri) aspãreats; ca nishti purumbi lãi; canda eara un purumbu
(expr: eara mushat); s-lji bãneadzã purumbul shi purumba
(expr: ficiorlu sh-feata); gione purumb
(expr: livendu), gione-alãvdat; featã moi, purumba-a mea
(expr: dasha, vruta-a mea); curatã ca purumba

§ purung (pu-rúngŭ) sm purunghi (pu-rún-ghi) – (unã cu purumbu)
ex: ts-avea nã gurã di purung (pilister)

§ pãrumbu (pã-rúm-bu) sm, sf pãrumbã (pã-rúm-bã), pãrunghi (pã-rún-ghi), pãrumbi/pãrumbe (pã-rúm-be) – (unã cu purumbu)
ex: pãunlu shi pãrumbul (pilisterlu); nu-nj plãndzi pãrumbã
(expr: mushata, dasha-a mea); doi pãrunghi, ca doi sori; tsi pãrunghi!
(expr: tsi mushats, tsi dultsi) s-nã bãneadzã!; iu, pãrunghilj
(expr: dashlji) a mei?; muljerli, zvelti, pãrumbili nãsi, la pãndza la-arãu; ari multsã pãrunghi acasã la nãs; curatã ca pãrumba; easti ca un pãrumbu
(expr: easti imir, livendu)

§ culumbu (cu-lúm-bu) sm, sf culumbã (cu-lúm-bã), culunghi (cu-lún-ghi), culumbi/culumbe (cu-lúm-bi) – (unã cu purumbu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn