|
|
tãmpãnar
tãmpãnar (tãm-pã-nárŭ) sm – vedz tu tãmpãnã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: tãmpãnãtãmpãnã
tãmpãnã (tắm-pã-nã) sf tãmpãnj (tắm-pãnjĭ) – hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi fundul dit unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti (s-bati) cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati sonuri); tãmpãrã, tãmpãnici, dãulji, dum-dum, bãrãbancã, ghium;
(expr:
1: nj-featsi caplu tãmpãnã = nj-dzãsi multi, vruti sh-nivruti di nu mata puteam s-lu-ascultu;
2: s-featsi tãmpãnã = muri;
3: bati (da) tãmpãna = arãspãndeashti zboarã tu lumi; dzãtsi (dutsi zbor) la tutã dunjaea;
4: da (bati) tãmpãna di foami = tradzi multi di foami, di-agiun tsi easti)
{ro: tobă mare}
{fr: tambour}
{en: drum}
ex: cu tãmpãnj ca nãoarã; nu puteai nitsi cu tãmpãnjli s-lji dishteptsã; featsi numta cu tãmpãnj; bati tãmpãna tora
(expr: du zbor tora la tutã dunjaea) tr-atsea tsi tsã spush; trã minduitlu, sh-mushconjlu i trumbetã, trã neachicãsitlu, sh-tãmpãna i ncot; canda lj-adunãm cu tãmpãna; cãndu vru ta s-gioacã ghiftul, s-arupsi tãmpãna; trei dzãli s-frãndzea tãmpãnjli di bãteari shi lumea giuca; tora bãtea tãmpãna di trunduea loclu, sã s-adunã lumea
§ tãmpãrã (tãm-pã-rắ) sm tãmpãradz (tãm-pã-rádzĭ) – (unã cu tãmpãnã)
ex: nãpoi acãtsarã s-da tãmpãrãlu di foami
(expr: acãtsarã s-tragã multi di foami)
§ tãmpãnici1 (tãm-pã-nícĭŭ) sn tãmpãnici/tãmpãnice (tãm-pã-ní-ci) – tãmpãnã njic; (fig: tãmpãnici = pãnticã)
{ro: tobă mică}
{fr: petit tambour}
{en: little drum}
§ tãmpãnici2/tãmpãnice (tãm-pã-ní-ci) sf tãmpãnici/tãmpãnice (tãm-pã-ní-ci) – (unã cu tãmpãnici1)
ex: tsã umplush tãmpã-nicea (fig: pãntica)
§ tãmpãnar (tãm-pã-nárŭ) sm tãmpãnari (tãm-pã-nárĭ) – atsel tsi bati tãmpãna; dãulgi; (fig: tãmpãnar = glar, tivichel, hazo, turlu, anoit, lishor, tabolja, etc.)
{ro: toboşar}
{fr: celui qui bat le tambour}
achicãsescu
achicãsescu (a-chi-cã-sés-cu) (mi) vb IV achicãsii (a-chi-cã-síĭ), achicãseam (a-chi-cã-seámŭ), achicãsitã (a-chi-cã-sí-tã), achicãsi-ri/achicãsire (a-chi-cã-sí-ri) – am unã idei limpidi trã tsi va s-dzãcã un lucru (trã unã idei, trã tsi easti zborlu, etc.); aduchescu, duchescu, acãchisescu, chicãsescu, apucupescu, apucupsescu, agrãxescu
{ro: înţelege, simţi}
{fr: comprendre, sentir}
{en: understand, feel}
ex: nãsã nu putea s-achicãseascã; s-achicãsi (s-aduchi) agonja; deadun zburãm, ahoryea-acãchisim
§ achicãsit (a-chi-cã-sítŭ) adg achicãsitã (a-chi-cã-sí-tã), achicãsits (a-chi-cã-sítsĭ), achicãsiti/achicãsite (a-chi-cã-sí-ti) – ashi cum easti un tsi-ari acãchisitã (aduchitã); ashi cum easti lucrul tsi easti ghini aduchit; cari mindueashti ghini; cari giudicã ghini cu mintea; aduchit, duchit, acãchisit, chicãsit, apucupit, apucupsit, agrãxit
{ro: înţeles, simţit}
{fr: compris, senti, judicieux}
{en: understood, sensible, discerning}
ex: oaminjlji atselj nai ma achicãsits (cu nai ma buna minti, giudicatã)
§ achicãsiri/achicãsire (a-chi-cã-sí-ri) sf achicãsiri (a-chi-cã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea (s-)achicãseashti (aducheashti); aduchiri, duchiri, acãchisiri, chicãsiri, apucupiri, apucupsiri, agrãxiri
{ro: acţiunea de a înţelege, de a simţi; înţelegere, simţire}
{fr: action de comprendre, compréhension}
{en: action of understanding}
§ neachicãsit (nea-chi-cã-sítŭ) adg neachicãsitã (nea-chi-cã-sí-tã), neachicãsits (nea-chi-cã-sítsĭ), neachicãsiti/neachicãsite (nea-chi-cã-sí-ti) – tsi nu easti achicãsit
{ro: neînţeles}
{fr: incompréhensible, chaotique}
{en: incomprehensible, chaotic}
ex: trã minduitlu, sh-mushconjlu i trumbetã, trã neachicãsitlu, sh-tãmpãna i ncot
§ neachicãsiri/neachicãsire (nea-chi-cã-sí-ri) sf neachicãsiri (nea-chi-cã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-achicãseashti (nu s-aducheashti) tsiva
{ro: acţiunea de a nu înţelege; neînţelegere}
aduchescu
aduchescu (a-du-chĭés-cu) (mi) vb IV shi II aduchii (a-du-chíĭ), aducheam (a-du-chĭamŭ), aduchitã (a-du-chí-tã), aduchiri/adu-chire (a-du-chí-ri) shi aducheari/aducheare (a-du-chĭa-ri) – duchescu;
1: am unã idei limpidi trã tsi va s-dzãcã un lucru (trã unã idei, trã tsi easti zborlu, etc.); duchescu, acãchisescu, chicãsescu, apucupescu, apucupsescu, agrãxescu, ntsileg;
2: cu ocljul (ureaclja, narea, limba, dzeadzitlu, etc.) achicãsescu cã s-fatsi tsiva deavãrliga di mini; simtu, sãmtu, simtsescu, sintescu;
3: nj-aduc aminti, tsãn minti, thimisescu;
4: aflu cu mintea sh-giudicata mash (nj-yini ergu, noima, fãrã ca sã shtiu sigura) cum easti (cum va si s-facã) un lucru; angljicescu, angucescu, gucescu, cucescu
{ro: înţelege, simţi, aminti, ghici}
{fr: comprendre, sentir, deviner}
{en: understand, feel, guess}
ex: deadi s-aducheascã (s-achicãseascã) ali greacã; lu-aduchirã (simtsãrã) cãnjlji; aduchea-ti (aduts aminti) s-acumpiri sari; aduchea-mi (adu-nj aminti) s-yin; aduchea (angucea), cari pots; aduchea-l (fã-lj semnu s-achicãseas-cã) s-fugã; easti om tsi-aducheashti; aducheshti (anguceshti) tsi-am tru mãnã?; nu lu-aduchii (nu-l sãmtsãi, nu-l vidzui) s-treacã calea; oili-a meali s-aduchescu di-a tali (s-ved cã nu suntu unã cu-a tali, s-aleg di-a tali); unã cã aduchea (achicãsea, zbura) limba-a lor; lj-dãdea s-aducheascã
§ aduchit (a-du-chítŭ) adg aduchitã (a-du-chí-tã), aduchits (a-du-chítsĭ), aduchiti/aduchite (a-du-chí-ti) – tsi-aducheashti; duchit, achicãsit, apucupit, agrãxit, simtsãt, adus aminti, angucit, etc.
{ro: înţeles, simţit, ghicit}
{fr: raisonable, judicieux, compris, senti, deviné}
{en: understood, felt, guessed}
§ aduchiri/aduchire (a-du-chí-ri) sf aduchiri (a-du-chírĭ) – atsea tsi fatsi un cari aducheashti tsiva; duchiri, achicãsiri, apucupiri, agrãxiri, simtsãri, adutseari aminti, anguciri, etc.
{ro: acţiunea de a înţelege, de a simţi, de a ghici; înţelegere, simţire, ghicire}
{fr: action de comprendre (deviner, sentir)}
{en: action of understanding (feeling, guessing)}
§ aducheari/aducheare (a-du-chĭa-ri) sf aducheri (a-du-chĭérĭ) – (unã cu aduchiri)
§ neaduchit (nea-du-chítŭ) adg neaduchitã (nea-du-chí-tã), neaduchits (nea-du-chítsĭ), neaduchiti/neaduchite (nea-du-chí-ti) – tsi nu-aducheashti; tsi nu easti aduchit; tsi nu-l mealã cã atselj deavãrliga di el, nu lj-arisescu tsi fatsi; tsi nu-l mealã di-atseali tsi s-fac deavãrliga di el; niduchit, neachicãsit
bãrãbancã
bãrãbancã (bã-rã-bán-cã) sf bãrãbãntsi (bã-rã-bắn-tsi) – hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi-un fundu di-unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati bots); barabancã, dãulji, tãmpãrã, tãmpãnã, tãmpãnici, dumbãrã, dum-dum
{ro: tobă}
{fr: tambour}
{en: drum}
ex: bati bãrãbanca (dumbãrãlu)
§ barabancã (ba-ra-bán-cã) sf barabãntsi (ba-ra-bắn-tsi) – (unã cu bãrãbancã)
daire
daire (da-i-ré) sm dairadz (da-i-rádzĭ) shi dairedz (da-i-rédzĭ) – unã soi di hãlati muzicalã faptã dit un tserclju njic di lemnu pi cari easti teasã unã cheali di dãulji (tãmpãnã), cu discuri njits tsi-asunã (chipurici) cãndu s-minã cu mãna tu-agioc tra s-batã ritmul; dairei, dãire, tãmbãrã, tamburã, tãmpãrã;
(expr: bati dairelu = arãspãndeashti zboarã tu lumi; dzãtsi la tutã dunjaea)
{ro: dairea}
{fr: tambour des basque}
{en: tambourina}
ex: bati dairelu
§ dairei/dairee (da-i-ré-i) sf dairei (da-i-réĭ) – (unã cu daire)
ex: cãntã cu daireea (bati dairelu)
§ dãire (dã-i-ré) sm dãiradz (dã-i-rádzĭ) shi dãiredz (dã-i-rédzĭ) – (unã cu daire)
§ dairegi (da-i-re-gí) sm dairegeadz (da-i-re-gĭádzĭ) – omlu tsi bati dairelu
{ro: cel care bate daireaua}
{fr: celui qui joue le tambour des basque}
{en: the man who plays the tambourina}
dãulji/dãulje
dãulji/dãulje (dã-ú-lji) sf dãulji/dãulje (dã-ú-lji) – hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi fundul di-unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati sonuri); tãm-pãrã, tãmpãnã, dumbãrã, dum-dum, bãrãbancã, ghium, tãmpãnici
{ro: tobă}
{fr: tambour}
{en: drum}
ex: avdzãndalui cum bãtea dãulja, ntribã tsi s-hibã; yiftsã cu dãulji
§ dãulgi (dã-ul-gí) sm dãulgeadz (dã-ul-gĭádzĭ) – atsel tsi bati dãulja; tãmpãnar
{ro: toboşar}
{fr: celui qui bat le tambour}
{en: drummer}
§ dãuljedz (dã-u-ljĭédzŭ) vb I dãuljai (dã-u-ljĭáĭ), dãuljam (dã-u-ljĭámŭ), dãuljatã (dã-u-ljĭá-tã), dãuljari/dãuljare (dã-u-ljĭá-ri) – bat dãulja
{ro: bate toba}
{fr: battre du tambour}
{en: drum}
§ dãuljat (dã-u-ljĭátŭ) adg dãuljatã (dã-u-ljĭá-tã), dãuljats (dã-u-ljĭátsĭ), dãulja-ti/dãuljate (dã-u-ljĭá-ti) – (dãulja) tsi easti bãtutã
{ro: batută (toba)}
{fr: battu (tambour)}
{en: drummed}
§ dãulja-ri/dãuljare (dã-u-ljĭá-ri) sf dãuljeri (dã-u-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bati dãulja
{ro: acţiunea de a bate toba}
{fr: action de battre du tambour}
{en: action of drumming}
dum-dum
dum-dum (dumŭ-dúmŭ) invar –
1: hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi-un fundu di-unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati bots); tãmpãrã, tãmpãnã, tãmpãnici, dãulji, bãrãbancã;
2: omlu tsi bati dum-dumlu icã avyiulia la ziafets (numtsã, etc.); ghiftu, avyiulgi, chimanigi, cealgagi, sasegi, zãngãnar;
3: zbor tsi caftã s-aspunã cum s-avdi dumbãrãlu
{ro: tobă; lăutar; interjecţie care imită sunetul tobei}
{fr: tambour, tambourin; ménéstriers; interjection exprimant le son du tambour}
{en: drum; drummer, fiddler; word imitating the sound of the drum}
ghium
ghium (ghĭúmŭ) sn ghiumi/ghiume (ghĭú-mi) shi ghiumuri (ghĭú-murĭ) – vas cu mãnushi (coadã) ti tsãneari, ncãldzãri shi purtari apã di la shoput, di-aradã di bãcãri, analtu, cu partea di nghios ma largã sh-gushi strimtã, cu-unã gurã tsi ari di-unã parti ca unã soi di dintanã dishcljisã prit cari s-toarnã apa; ghiumi; (fig: ghiumuri = (i) tãmpãradz, dãulji, dum-dumuri, etc.; (ii) oaminjlji tsi yin la ziafets tra s-cãntã shi s-batã avyiuliili, clarinjli, etc.; ghiftsã, avyiulgeadz, chimanageadz sasegeadz, etc.)
{ro: vas de purtat apă}
{fr: vase en cuivre étamé}
{en: tinned copper vessel (for keeping and bringing water)}
ex: ghiumlu i mplin di apã; la poartã-ashteaptã ghiumlu; nu-ashtiptã s-dishertu ghiumlu; o, lai, ghium di ningã foc!; cu dauã ghiumi di apã caldã nj-lai caplu ghini; bat ghiumurli (fig: tãmpãradzlji, dãuljili, dum-dumurli); nã deadi nã ziafeti cu ghiumuri (fig: ghiftsã, sasegeadz); ghiumurli (fig: tãmpãnadzlji, icã ghiftsãlj) suntu thimnjitadzlji
§ ghiumi/ghiu-me (ghĭú-mi) sf ghiunj (ghĭúnjĭ) shi ghiumuri (ghĭú-murĭ) – (unã cu ghium)
ex: gulea ghiunjli; acatsã ghiumea di coadã; ãlj deadi ghiumea tu-unã mãnã sh-un schin tu-alantã
§ ghiumacã (ghĭu-má-cã) sf ghiumatsi/ghiumatse (ghĭu-má-tsi) – ghium njic; poci ti fãtseari cafelu; ghiumaci, ghiumici, ghiumitsã, yiumac, yeamacã, eamacã; ibric, iubric, cafebric; poci, gijve, gijvei, gisve, gisvei, gigive, giugive;
(expr: (ljau, dau, etc.) cu ghiumaca = (ljau, dau, etc.) cãti putsãn, multu putsãn)
{ro: ibric}
{fr: petit “ghium” (vase en cuivre)}
{en: small “ghium” (copper vessel)}
ex: umplea ghiumacili shi poacili cu apã; ncucinirã pãnã shi ghiumacili cu apã ningã vatra cu foc!; acumprã umtul cu ghiumaca
(expr: cãti putsãn, multu putsãn)
§ ghiumaci (ghĭu-mácĭŭ) sn ghiu-maci/ghiumace (ghĭu-má-ci) – (unã cu ghiumacã)
ex: bagã ghiu-macilu la foc
§ ghiumici (ghĭu-mícĭŭ) sn ghiumici/ghiumice (ghĭu-mí-ci) – (unã cu ghiumacã)
ex: un ghiumici cu apã
§ ghiumitsã (ghĭu-mí-tsã) sf ghiumitsã (ghĭu-mí-tsã) – (unã cu ghiumacã)
gumar
gumar (ghu-márŭ) sm, sf gumarã (ghu-má-rã), gumari (ghu-márĭ), gumari/gumare (ghu-má-ri) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu un cal ma njic sh-cari easti sh-cu ureclji mãri; tar, cãci, shonj, uci, tãronj, uricljat, dãngã, dãnglãrã;
(expr:
1: ca gumarlu tu oi = nu hiu ca-alantsã, mi-aleg di alantsã di deavãrliga;
2: ca gumarlu pri punti; bag cur ca gumarlu pri punti = hiu anapud, u tsãn pi-a mea sh-nu-ascultu di vãrnu;
3: (easti) ca gumar zimnjusit = easti nvirinat, trã plãngu;
4: ca gumarlu la numtã = zbor tr-atsel tsi ari agiutatã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti, nu veadi nitsiunã hãiri cã vinji la numtã;
5: ca gumarlji s-tundi, primuveara = (om) tsi dipriunã amãnã s-facã tsiva; zborlu yini di-aclo cã gumarlji sh-alãxescu perlu primuveara;
6: ca zurlu-gumarlu al Nastradin Hogea = s-dzãtsi, trã pezã, tr-atsel tsi s-alavdã cã nu-ari vãrnã cusuri;
7: tsi nu shtii sã mpartã palji la doi gumari = om lishor la minti, tsi nu easti dishteptu, tsi nu-lj talji caplu dip;
8: gumar ãncãrcat cu hrisafi = (tsi easti) avut ma tivichel;
9: s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui: “cap gros!” = zbor tsi s-dzãtsi cãndu atsel tsi nu para easti dishteptu, lj-dzãtsi a unui cã nu-ari faptã ghini, cã ari faptã unã glãrimi;
10: shcljoapicã gumarlu di ureaclji! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva arucã furnjia pri un lucru shi s-veadi limpidi cã nu easti dealihea cã furnjia easti altã; zbor s-dzãtsi cãndu easti limpidi cã un lucru nu-ari tsiva s-facã cu-un altu lucru; tsi-ari s-facã unã cu altã!;
11: nu hiu gumar s-mi ncalits pri ureclji = nu hiu om sh-ahãt aplo tra s-mi-alas arãs di caritsido;
12: s-dusi pi cal, vinji pi gumar; di pri cal, pri gumar = di-aclo iu eara ghini, avut, featsi tsi featsi shi s-aflã ma-arãu, ma oarfãn;
13: shi ti gumar ordzu nu lipseashti; shtii gumarlu s-mãcã machi-dunish? = nu lipseashti s-nã purtãm cu tutã dunjaea unã soi; lipseashti s-dãm un lucru mash la-atselj tsi-ahãrzeashti;
14: gumar aspelj, sãpunea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari agiutã ncot pri cariva (cari nu va s-veadã hãiri di agiutorlu tsi-lj si da), tr-atsel cari fatsi lucri ncot, di cari nu-ari-ananghi, cari sh-aspardzi paradzlji pri lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva;
15: gumarlu la gumar tradzi = omlu s-adunã totna cu oaminj ca el, di-unã soi;
16: shi dispoti s-lu-adari, gumarlu tut gumar armãni = haractirlu-a omlui nu s-alãxeashti cã va-l tinjiseshti ma multu, cã va s-facã ma avut, cã va s-agiungã tu-unã tesi ma analtã, etc.;
17: mash un gumar i mpãzari? = tra s-tsã fats un lucru, nu-ai ananghi mash di cariva maxus, pots s-ts-ul fats sh-cu cariva altu;
18: easti gumar, u-ari chealea di gumar = easti un om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini;
19: gumar di la Cãzãclarlji = (om) dip fãrã arshini, tsi easti multu nearushinat; [adutsem aminti cã Cãzãclarlji easti unã hoarã Tisãlia, iu s-crescu gumari mãri sh-di-anami];
minti/minte
minti/minte (mín-ti) sf mintsã (mín-tsã) – harea tsi u-ari omlu (tu midua din cap) tra s-poatã s-mindueascã (s-giudicã, s-cuiteascã, s-siluyiseascã, si sh-aducã aminti, s-poatã s-aducheascã tsi s-fatsi tu lumi, s-poatã sã nveatsã cum sta lucrili, etc.); minduiri, nãieti, nieti; giudicatã, idei, pãreari, dishtiptãciuni; miduã, crier;
(expr:
1: minti muljireascã = minti lishoarã, fãrã ahãndami;
2: minti ficiureascã, minti nicoaptã, minti niligatã ninga = minti di ficiuric, ageamit, nicriscut, nu ca di om mari, etc.;
3: iu ts-alagã (tsã fudzi, tsã si dutsi) mintea = iu ti mindueshti, tsi mindueshti;
4: ãnj imnã (nj-si dutsi) mintea, mi duc cu mintea = mi duc cu idea, cu scupolu, cu nietea, cu umutea;
5: hiu dus (chirut) cu mintea = stau di minduescu ahãndos (la un lucru) sh-nu bag dip oarã la-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini;
6: nj-da mintea = minduescu, nj-si pari, nj-treatsi prit minti, aduchescu;
7: ãnj dzãc cu mintea (tu minti) = nu dzãc cu grailu, mash minduescu;
8: nj-easti (nj-armasi) mintea (la un lucru) = mi minduescu (la un lucru), nu va (nu pot s-) lu-agãrshescu (lucrul);
9: ãnj treatsi (nj-yini) prit (tu) minti = tihiseashti s-minduescu (tri un lucru), ãnj ticneashti tsiva;
10: tsãn minti = nj-aduc aminti, nu-agãrshescu;
11: nj-easi (un lucru) dit minti = lu-agãrshescu (lucrul, cã nu-lj dau vãrnã simasii);
12: ãnj ljau (mut) mintea (di la un lucru) = nu mata mi minduescu la un lucru, lu-alas di-unã parti, lu-agãrshescu;
13: ãlj caftu mintea = voi si shtiu tsi mindueashti, voi s-mi urnipseascã;
14: ãnj da nã minti = ãnj da unã urnimii, mi urnipseashti;
15: escu di mintea-a unui, escu tu-unã minti cu = hiu sinfuni cu cariva, am idyili pãreri;
16: a njia nj-da (nj-va) mintea cã…= minduescu cã-i ghini…, pãrearea-a mea easti cã…;
17: nu nj-u va mintea = nu-nj yini s-pistipsescu, nu pot s-pistipsescu;
18: nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu;
19: am minti, escu cu minti, nji ngreacã mintea, nj-u-am tutã mintea, escu ntreg la minti = minduescu ghini, ndreptu, cum lipseashti, nu minduescu ca glarlji;
20: nj-frãngu mintea = minduescu multu, ahãndos, mi frimintu;
21: lj-u tornu (lj-u shuts, lj-u-alãxescu, lj-u mut) mintea = (i) lj-alãxescu pãrearea, ideea; (ii) lu nduplic (s-facã tsiva);
22: nu nji ncapi mintea = (i) nu (pot s)-aduchescu dip; (ii) nu pot s-mi minduescu cã ahtari lucru poati si s-facã;
23: nu-nj talji mintea (caplu, carafeta, etc.) tra s-aduchescu = nu hiu sh-ahãntu dishteptu tra s-aduchescu, nu pot s-aduchescu (tsi s-fatsi, tsi-nj si dzãtsi, etc.);
24: dipun minti; bag minti; nj-yini mintea; nj-adun minti n cap = giudic ma ghini, nvets; mi fac fronim (cu minti, fruminescu); mi-ashternu;
25: escu shcurtu tu minti, fãrã minti, lishor di minti; unã minti, sh-atsea grãtseascã; u pitricui mintea trã leamni; etc. = nu para escu dishteptu, nu para minduescu ghini, nu-am giudicata bunã, escu fãrã multã minti n cap, escu prostu, glar, lishor, hazo, ahmac, etc.;
muscã
muscã (mús-cã) sf mushti/mushte (músh-ti) – multi turlii di insecti (yetsuri, rimi) njits, cu gura adratã maxus tra s-poatã s-sugã mãcarea, di cari, atsea ma cunuscuta, bãneadzã shi s-anvãrteashti deavãrliga di casa-a omlui; mushitsã, musitsã;
(expr:
1: aruc (sãrgljescu) mushti = bag zizanj, fac muzavirlãchi (munãflichi), etc.;
2: hiu ca-atsel cu musca pri cãciulã (pri nari) = mi-aduchescu cu stepsu sh-es tu migdani fãrã s-voi;
3: u-ascuchi (u cacã) musca = musca dutsi di-alasã oauã (ascuchi tu-unã mãcari cari, ma nãpoi, s-aspardzi sh-oauãli s-fac yernji, lunjidz);
4: om tsi nu calcã ni musca = om multu bun, multu ndreptu;
5: tuti mushtili nu fac njari = tuts oaminjlji nu suntu bunj;
6: s-adunã ca mushtili la njari (la cãcat) = s-adunã multsã tu-un loc tra s-veadã i s-facã tsiva;
7: acatsã mushti = nu-adarã tsiva, sh-cheari chirolu;
8: cad ca musca tu lapti = agiungu tu-un loc sh-tu oara tsi nu lipseashti, icã dzãc un zbor tsi nu lipseashti;
9: u-agudii ca musca pi cãcat = nu tihisii dip ghini;
10: di muscã u-adarã mulã = tu-alãvdari, lucrili njits li fatsi multu mãri)
{ro: muscă}
{fr: mouche}
{en: fly (insect)}
ex: ahuleashti unã areapitã di muscã shi s-fatsi muscã; mash mushtili zãzãea; lji scrii trei gramati, ta s-facã pulj, muscã shi furnicã; ãlj deadi a muscãljei nã chicutã di sãndzi; nu mi-aflat, cã mi feci muscã; va s-lu apãr di mushti cu-unã dãrmã; s-fãtsea mushtili tuti njari, vrea u mãcã ghiftsãlj cu ciubana; alghina ti dutsi la njari shi musca la cãcat
§ muscami/muscame (mus-cá-mi) sf fãrã pl – numir mari di mushti; lumea-a mushtilor; multimi di mushti; loc cu multi mushti; muscãrii
{ro: mulţime de muşte}
{fr: grand nombre de mouches}
{en: multitude of flies}
ex: vidzum multã muscami adunatã deavãrliga-a mãcariljei
§ muscãrii/muscãrie (mus-cã-rí-i) sf muscãrii (mus-cã-ríĭ) – (unã cu muscami)
ex: nu pot s-bãnedz tu muscãria (muscamea) di la nãsh
§ musconj (mus-cónjĭŭ) sm musconj (mus-cónjĭ) – muscã mari
{ro: muscă mare}
{fr: grande mouche}
{en: big fly}
§ musitsã (mu-sí-tsã) sf musitsã (mu-sí-tsã) – muscã njicã
tãmpãnã
RO:tobă
EN:kettle drum
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015