DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

dãulji/dãulje

dãulji/dãulje (dã-ú-lji) sf dãulji/dãulje (dã-ú-lji) – hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi fundul di-unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati sonuri); tãm-pãrã, tãmpãnã, dumbãrã, dum-dum, bãrãbancã, ghium, tãmpãnici
{ro: tobă}
{fr: tambour}
{en: drum}
ex: avdzãndalui cum bãtea dãulja, ntribã tsi s-hibã; yiftsã cu dãulji

§ dãulgi (dã-ul-gí) sm dãulgeadz (dã-ul-gĭádzĭ) – atsel tsi bati dãulja; tãmpãnar
{ro: toboşar}
{fr: celui qui bat le tambour}
{en: drummer}

§ dãuljedz (dã-u-ljĭédzŭ) vb I dãuljai (dã-u-ljĭáĭ), dãuljam (dã-u-ljĭámŭ), dãuljatã (dã-u-ljĭá-tã), dãuljari/dãuljare (dã-u-ljĭá-ri) – bat dãulja
{ro: bate toba}
{fr: battre du tambour}
{en: drum}

§ dãuljat (dã-u-ljĭátŭ) adg dãuljatã (dã-u-ljĭá-tã), dãuljats (dã-u-ljĭátsĭ), dãulja-ti/dãuljate (dã-u-ljĭá-ti) – (dãulja) tsi easti bãtutã
{ro: batută (toba)}
{fr: battu (tambour)}
{en: drummed}

§ dãulja-ri/dãuljare (dã-u-ljĭá-ri) sf dãuljeri (dã-u-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bati dãulja
{ro: acţiunea de a bate toba}
{fr: action de battre du tambour}
{en: action of drumming}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

scol

scol (scólŭ) (mi) vb I sculai (scu-láĭ), sculam (scu-lámŭ), sculatã (scu-lá-tã), sculari/sculare (scu-lá-ri) –
1: analtsu (mut) un lucru dit loclu iu s-aflã ashtirnut (tra s-lu fac si sta mprostu i s-lu duc, si s-ducã tu-altu loc);
2: es dit ashtirnut dupã tsi mi dishteptu dit somnu; es dit crivati dupã tsi mi fac ghini sh-mi vindic dupã unã lãngoari, etc.; ascol, nscol, analtsu, mprustedz, mut;
(expr:
1: scol measa (misalea) = mut measa, ljau mãcãrli tsi s-aflã pri measã (di-aradã dupã tsi bitiseashti measa);
2: scol loclu = aspargu isihia-a loclui, dishteptu loclu (cu aurlarea, cãntarea, shimãtãlu tsi fac, etc.);
3: si scoalã vimtu = acatsã s-batã vimtul;
4: scol un cãntic = scot (ngrãpsescu) un cãntic (puizii) trã cariva tsi-ari faptã un giunatic, un lucru ti-anami;
5: nji si scoalã mintea = nj-si minteashti mintea, glãrescu di minti;
6: si scoalã dit mortsã = nyeadzã;
7: s-lu scol dãvii = s-lu dau tru giudets, s-fac plãngu la chivernisi contra-a lui;
8: scol, scol cap, nj-scol panastasi = mi mut (ximut, ribilipsescu) contra-a chivernisiljei (a statlui, a vãsiljelui, etc.), nchisescu unã panastasi)
{ro: scula, mişca, ridica, trezi din somn, însănătoşi}
{fr: lever, relever; enlever le couvert; réveiller; recouvrer la santé}
{en: raise, lift, awake (from sleep), get out of bed, heal}
ex: am un cal cu sumar, sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); scoalã-ti tini si shed io; scoalã-l di mpadi (lja-l, mutã-l; fã-l si sta mprostu); tu-apiritã si scoalã mã-sa (s-dishteaptã sh-easi dit ashtirnut); nica nu si sculã (nu inshi dit ashtirnut) linivoasa; si sculã (lj-tricu lãngoarea), easti ghini; si sculã (s-vindicã sh-ishi dit ashtirnut) dupã-unã lungã lãngoari; scularã
(expr: mutarã mãcãrli di pri) measa; prota yinlu si-lj si scoalã
(expr: si-l si lja, s-nu-lj si da yin s-bea); pita tsi-armasi u scularã
(expr: tsãnurã, loarã di pri measã) tri seara; si scoalã
(expr: acatsã s-batã) di cu noaptea un vimtu; cãntã muntsãlj di si scoalã
(expr: di-lj dishteaptã dit isihia tu cari s-afla); tãmpãnarlji scula loclu
(expr: lj-aspãrdzea isihia-a loclui cu shimãtãlu tsi fãtsea); di minti si scoalã
(expr: lj-si minteashti mintea, glãreashti di minti); lji si sculã mintea
(expr: glãri di minti); s-nu nji scoalã
(expr: ngrãpseascã un) cãntic ãn hoarã; truoarã cãntic nã sculã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tãmpãnã

tãmpãnã (tắm-pã-nã) sf tãmpãnj (tắm-pãnjĭ) – hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi fundul dit unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti (s-bati) cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati sonuri); tãmpãrã, tãmpãnici, dãulji, dum-dum, bãrãbancã, ghium;
(expr:
1: nj-featsi caplu tãmpãnã = nj-dzãsi multi, vruti sh-nivruti di nu mata puteam s-lu-ascultu;
2: s-featsi tãmpãnã = muri;
3: bati (da) tãmpãna = arãspãndeashti zboarã tu lumi; dzãtsi (dutsi zbor) la tutã dunjaea;
4: da (bati) tãmpãna di foami = tradzi multi di foami, di-agiun tsi easti)
{ro: tobă mare}
{fr: tambour}
{en: drum}
ex: cu tãmpãnj ca nãoarã; nu puteai nitsi cu tãmpãnjli s-lji dishteptsã; featsi numta cu tãmpãnj; bati tãmpãna tora
(expr: du zbor tora la tutã dunjaea) tr-atsea tsi tsã spush; trã minduitlu, sh-mushconjlu i trumbetã, trã neachicãsitlu, sh-tãmpãna i ncot; canda lj-adunãm cu tãmpãna; cãndu vru ta s-gioacã ghiftul, s-arupsi tãmpãna; trei dzãli s-frãndzea tãmpãnjli di bãteari shi lumea giuca; tora bãtea tãmpãna di trunduea loclu, sã s-adunã lumea

§ tãmpãrã (tãm-pã-rắ) sm tãmpãradz (tãm-pã-rádzĭ) – (unã cu tãmpãnã)
ex: nãpoi acãtsarã s-da tãmpãrãlu di foami
(expr: acãtsarã s-tragã multi di foami)

§ tãmpãnici1 (tãm-pã-nícĭŭ) sn tãmpãnici/tãmpãnice (tãm-pã-ní-ci) – tãmpãnã njic; (fig: tãmpãnici = pãnticã)
{ro: tobă mică}
{fr: petit tambour}
{en: little drum}

§ tãmpãnici2/tãmpãnice (tãm-pã-ní-ci) sf tãmpãnici/tãmpãnice (tãm-pã-ní-ci) – (unã cu tãmpãnici1)
ex: tsã umplush tãmpã-nicea (fig: pãntica)

§ tãmpãnar (tãm-pã-nárŭ) sm tãmpãnari (tãm-pã-nárĭ) – atsel tsi bati tãmpãna; dãulgi; (fig: tãmpãnar = glar, tivichel, hazo, turlu, anoit, lishor, tabolja, etc.)
{ro: toboşar}
{fr: celui qui bat le tambour}
{en: drummer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn