|
|
tãburi/tãbure
tãburi/tãbure (tã-bú-ri) sf tãburi (tã-búrĭ) – parti dit unã ascheri (di vãrã 800 di stratiots), mpãrtsãtã sh-nãsã tu alti pãrtsã ma njits (cumpanii); multimi (ceatã) di oaminj cu-unã cãpii n frãmti, adunats cu idyiul scupo; tabori
{ro: batalion; regiment, ceată de pameni}
{fr: bataillon; troupe quelconque}
{en: battalion; troop}
ex: trapsirã calea cu nveastili, ficiorlji shi cu tãburi di oasti multã; sta tãburi (ceti) di fãrshirots
§ tabori/tabore (ta-bó-ri) sf tabori (ta-bórĭ) – (unã cu tãburi)
ex: nu videts lãili tabori?; tricurã dauã tabori di cãlãrets
cidãri/cidãre
cidãri/cidãre (ci-dắ-ri) sf cidãri (ci-dắrĭ) –
1: apanghiu anãltsat tu pãduri i loc dishcljis, di-aradã faptu di-unã i ma multi frãndzã di vilendzã i pãndzã sãnãtoasã di per di caprã (tra s-nu treacã apa di ploai) arcati pristi pari hiptsã tu loc (iu omlu poati si sta dzua icã s-doarmã noaptea afirit di ploai, neauã, soari, etc.);
2: vilendzã di lãnã (amisticatã cãtivãrãoarã cu per di caprã) cu cari s-anvileashti omlu, cari s-ashtearni pri pat, mpadi i pri stizmi; ceadrã, tentã, tendã, puravã; doagã, yeambulã, vilendzã, cuvertã, flucatã, etc.
{ro: cort; cergă}
{fr: tente; tapis-couverture de poil de chèvre}
{en: tent; blanket-carpet made of goat hair}
ex: sh-tindi el cidãrli (tentili) tuti; lo calea s-neargã la cidãri (tenti); bãnãm tu cidãri
§ ceadãri/ceadãre (cĭa-dắ-ri) sf ceadãri (cĭa-dắrĭ) – (unã cu cidãri)
ex: tutã veara, cãt tsãnurã cireashili, durnjii sum ceadãri (tenti); s-priimnarã pri la ceadãri; culasi, tora treatsi la ceadãri
§ ceadrã (cĭá-drã) sf ceadri/ceadre (cĭá-dri) – (unã cu cidãri)
§ nceadru (ncĭádru) vb I ncidrai (nci-dráĭ), ncidram (nci-drámŭ), ncidratã (nci-drá-tã), ncidrari/ncidrare (nci-drá-ri) – analtsu unã cidãri; stau tu-unã cidãri s-mi-aveglju di ploai (s-dormu, etc.); (fig: nceadru = disfac umbrela tra s-nu mi ud di ploaea tsi cadi)
{ro: ridica cortul, adăposti într-un cort}
{fr: construire une tente; (se) mettre à l’abri dans une tente}
{en: put up the tent; take shelter in a tent}
ex: dauã tãburi ncidrarã (teasirã tendili) tu patea-atsea njica; nceadrã-nj (disfã-nj) umbrela s-nu mi udã ploaea
§ ncidrat (nci-drátŭ) adg ncidratã (nci-drá-tã), ncidrats (nci-drátsĭ), ncidra-ti/ncidrate (nci-drá-ti) – tsi ari anãltsatã (teasã) cidãrea; tsi ari aflatã apanghiu tu-unã cidãri
{ro: (cort (ridicat); care a ridicat cortul, adăpostit într-un cort}
{fr: qui a construit une tente; qui s’est mis à l’abri dans une tente}
{en: tented; who has put up the tent; who took shelter in a tent}
ex: imnã pit ploai cu umbrela ncidratã (disfaptã)
ridifi/ridife
ridifi/ridife (ri-dí-fi) sm ridifi (ri-dífĭ) – parti dit ascheri (pizurã) tu cari s-aflã stratiotslji tsi sh-au bitisitã anjlji tsi lipsea s-lji facã, tsi u nvitsarã tehnea di stratiots shi cari dusirã deapoea acasã (sã-sh facã bana di-aradã) cu ligãtura ca si s-toarnã tu-ascheri ma s-hibã cljimats diznou cãndu s-fatsi vãrã polim
{ro: rezervă (de infanterie)}
{fr: réserve (soldats, armée)}
{en: reserve (soldiers, army)}
ex: yini ridifi multã
§ ridif (ri-dífŭ) sm ridifi (ri-dífĭ) shi ridifanj (ri-dí-fanjĭ) –
1: stratiot tsi sh-ari bitisitã anjlji dit ascheri shi s-ari dusã acasã tra s-facã parti dit ridifea di-aradã;
2: tinir cari easti loat tu-ascheri (cu zorea di chivernisi) cã agiumsi tu ilichia lipsitã; tinir tsi si scrii tu ascheri el singur, cã va tra sã sh-u facã ascherea ca tehni
{ro: rezervist; soldat recrut}
{fr: soldat en réserve; conscrit, recrue}
{en: soldier in reserve; conscript, recruit}
ex: s-adunarã dauã tãburi di ridifanj
tabori/tabore
tabori/tabore (ta-bó-ri) sf – vedz tu tãburi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: tãburitopã1
topã1 (tó-pã) sf tochi (tóchĭ) shi topi/tope (tó-pi) shi toapi/toape (tŭá-pi) – un lucru stronghil (ca unã sferã, mer, piponj, etc.) di cheali, pãndzã, lastic, etc. cu cari s-agioacã njitslji (sh-mãrlji), agudinda-l cu ciciorlu (la futbol), aminãnda-l cu mãna (cãndu-i adrat di neauã), etc.; topcã, balã, shucã; (fig: toapi (pl) = un mãdular (urgan) di-a omlui tsi s-aflã ca unã pungã sum putsa-a bãrbatlui i a unei pravdã bãrbãteascã; coalji, boashi, aroambi, hãrhãndealji, pundzã, gortsã)
{ro: minge, sferă}
{fr: balle, boule, corps ronds; sphère}
{en: ball; sphere}
ex: s-avea acãtsatã la gioc cu topili (balili) di neauã; lj-vidzui toapili! (fig: coaljili!)
§ topcã (tóp-cã) sf topchi (tóp-chi) shi toptsi (tóp-tsi) – (unã cu topã1)
ex: s-agioacã cu topca (bala) ; aruca cu topuri di neauã; lj-adusi tsintsi topuri (cumãts) di shicher; shi-sh featsirã zbor, sã s-alumtã cu topchi (bali) di neauã; cati un s-ashteaptã n gurã shi sã ngljitã topchili (balili) arucati di alantu; multi topchi (bali) di sari, nvãrtiti cu seulu a shchepilor
§ top1 (tópŭ) sn topuri (tó-purĭ) – (unã cu topã1)
ex: s-adunã nã casã ntreagã tu-un top njic (tu-unã balã, topcã njicã)
§ toc4 (tócŭ) sm pl(?) – soi di topã (balã) njicã (di cash, pãni, aloat, carti, neauã, loc, etc.) adrati trã mãcari (giucari, astupari guvi, etc.); gumolj, gumulj, guzmolj, gãdzãmoi, gãdzãmolj, arombu, ghilandru, top, surats
{ro: cocoloş, mototol}
{fr: tampon, pelote, grumeau, boulette}
{en: ball (of food, wool, material)}
§ topã2 (tó-pã) sf tochi (tóchĭ) shi topi/tope (tó-pi) shi toapi/toape (tŭá-pi) –
1: armã di polim tsi lucreadzã cu bãruti sh-cu cari s-aminã diparti topi i ghiuledz cari, cãndu cad shi plãscãnescu pri loc, aspargu lucri i vatãmã oaminj; canoni, tun;
2: ghiulelu aminat di canoni; ghiule, ghiulei, vol;
(expr: u-arcã (lu-adunã) topa = muri)
{ro: tun; obuz}
{fr: canon; obus}
{en: canon; shell}
ex: plãscãni nãoarã ca vãrã topã (ghiule); tricurã n cali multi topi; tricurã tupceadzlji cu topili; s-aspargã horili nturtseshti cu topili (canonjli); tra s-vã bagã tuts tru topi; nu-avdz di-a dip a tochilor (canonjlor) bots?; topa si n-adunã