|
|
tutumi/tutume
tutumi/tutume (tu-tú-mi) sf tutunj (tu-túnjĭ) – plantã (earbã) analtã (pãnã la 2m), cu tumbi di lilici albi, aroshi i trandafilii, cris-cutã di om tu agri, trã frãndzãli verdzã ncljisi, mãri shi molj tsi s-usucã shi s-matsinã; luguria tsi easi dit mãtsinarea-a frãndzãlor uscati, tsi s-bagã tu ciubuchi, tsi s-ciumuleashti n gurã, tsi s-tradzi tu nãri, i luguria cu cari s-fac tsigãrli tsi s-bea; tutuni, tãtumi, duyean;
(expr:
1: beau tutumi = aprindu tutumea sh-trag tu cheptu fumlu tsi s-fatsi;
2: tutumi sertã = tutumi vãrtoasã, tsi ardi cãndu easti biutã:
3: tutumi eavashi = tutumi moali;
4: tutumi dishcljisã = tutumi adusã peascumta ditu-xeani fãrã ta s-plãteascã yimbruchea)
{ro: tutun}
{fr: tabac}
{en: tobacco}
ex: lu-arãseashti s-bea tutumi; cu dzama di tutumi heartã s-la oili tsi au arãnji; vindea tutumi dishcljisã (duyean adus peascumta dit xeani fãrã s-plãteascã yimbruchea)
§ tutuni/tutune (tu-tú-ni) sf tutunj (tu-túnjĭ) – (unã cu tutumi)
ex: ãlj da un gros shi-l pitreatsi s-lj-acumpãrã nãshti tutuni di la argãstir; sh-eara yin faptu cu tutuni, cu scrum di cãprinã
§ tãtumi/tãtume (tã-tú-mi) sf tãtunj (tã-túnjĭ) – (unã cu tutumi)
§ tutumgi (tu-tum-gí) sm tutumgeadz (tu-tum-gĭádzĭ) – atsel tsi vindi tutumi
{ro: tutungiu}
{fr: marchand de tabac}
{en: tobacconist}
ex: ari tutumi bunã cã easti tutumgi veclju shi shtii s-aleagã
§ tutumgirii/tutumgirie (tu-tum-gi-rí-i) sf tutumgirii (tu-tum-gi-ríĭ) – ducheanea iu s-vindi tutumi
{ro: tutungerie}
{fr: bureau de tabac}
{en: tobacconist’s shop}
bãrnuti/bãrnute
bãrnuti/bãrnute (bãr-nú-ti) sf bãrnuts (bãr-nútsĭ) – tutumi faptã minutã (cu mãtsinarea), tra si s-facã bunã trã trãdzearea prit nãri; tãbac, tabac, tubac, tutumi;
(expr:
1: nã bãrnuti nu-lj tãxescu = nu-lj tãxescu tsiva dip, nitsi unã bãrnuti!;
2: mi fac bãrnuti = mi usuc, mi fac pulbiri)
{ro: tabac}
{fr: tabac à priser}
{en: tobacco}
ex: scoasi din gepi cãrnicilu di bãrnuti (tãbac) shi trapsi; dã-nj unã bãrnuti; lu-ariseashti s-bea bãrnuti
§ burnuti/burnute (bur-nú-ti) sf burnuts (bur-nútsĭ) – (unã cu bãrnuti)
§ bãruti2/bãrute (bã-rú-ti) sf pl(?) – (unã cu bãrnuti)
§ buruti/burute (bu-rú-ti) sf pl(?) – (unã cu bãrnuti)
ex: ahãntu-ts dau, cama multu nitsi-unã buruti; s-uscã, s-featsi buruti
(expr: pulbiri)
§ bãrnutici (bãr-nu-ti-cí) sm bãrnuticeadz (bãr-nu-ti-cĭádzĭ) – atsel tsi vindi bãrnuti
{ro: vânzător de tabac}
{fr: celui qui vend du tabac à priser}
{en: tobacco seller}
§ burnutci (bur-nut-cí) sm burnutceadz (bur-nut-cĭádzĭ) – (unã cu bãrnutici)
§ buruci (bu-ru-cí) sm buruceadz (bu-ru-cĭádzĭ) – (unã cu bãrnutici)
beau1
beau1 (beáŭ) vb II biui (bi-úĭ) shi bii (bíĭ), biam (bi-ĭámŭ) shi beam (beámŭ), biutã (bi-ú-tã) shi bitã (bí-tã), beari/beare (beá-ri) shi biri/bire (bí-ri) – fac s-treacã apã (cafei, yin, dzamã, etc.) prit gurã sh-prit gãrgãlan pãnã tu stumahi; sug, sorbu, tsucuescu;
(expr:
1: beau tutumi, tsigari, ciubuchi, etc. = trag tu plumunj fumlu di la tutumea tsi ardi tu tsigari, etc.;
2: beau = (i) beau yin i arãchii; (ii) fac ziafeti, uspets;
3: beau yitrii = ljau unã yitrii, u ngljit, cã escu lãndzit;
4: (loclu) bea = sudzi, tucheashti, mãcã, hunipseashti, etc.;
5: mi bea di yiu (un cãni, etc.) = mi dinjicã, dizvoacã, arupi, afãnseashti, etc.;
6: nj-beau sãndzili (di fricã) = lãhtãrsescu multu;
7: loclu bea apã = apa intrã tu loc, u sudzi loclu;
8: beau lãcrinj, nu apã = pat lucri greali, nipãtsãtili;
9: nã bea loclu = murim, nã hunipseashti loclu dupã moarti)
{ro: bea; suge}
{fr: boire; sucer}
{en: drink; suck}
ex: biui multu yin; beau unã scafã di yin; ma s-nu beau easti cama ghini; ploaea u biu
(expr: u supsi) loclu; lãcrinj bim (bium), nu apã
(expr: pãtsãm sh-trapsim multi); alãsãm caljlji s-bea apã; sh-noi va nã bea loclu
(expr: va murim, va nã hunipseascã, va nã tucheascã loclu); vrea mi bea
(expr: mi-arupã, mi dinjicã) cãnjlji; s-aurnji s-lu bea
(expr: dinjicã, dizvoacã) di yiu; sãndzili tut shi-l biu di fricã
(expr: lãhtãrsi multu); cara s-nu-ts bea sãndzili!
(expr: cara s-nu-ts hibã fricã, s-nu lãhtãrseshti); sh-bea ciubuchea cu arihati; noi nu bem (nu trãdzem) tsigarã
§ biut (bi-útŭ) adg biutã (bi-ú-tã), biuts (bi-útsĭ), biuti/biute (bi-ú-ti) – (apa, cafelu, yinlu, etc.) tsi easti tricut prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; (omlu) tsi ari tricutã apã (cafe, yin, etc.) prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; suptu, surghit, tsucuit
{ro: băut, supt}
{fr: bu, sucé}
{en: drank, sucked}
ex: apa fu biutã; calu easti biut (adãpat, lj-s-ari datã apã s-bea); mini hiu biut
(expr: mbitat); vinjirã biuts
(expr: mbitats, bicrii, dzadã, etc.) di la hani; eara ca biut niheamã di primansus
duyean
duyean (du-yĭánŭ) sm fãrã pl – plantã (earbã) analtã (pãnã la 2m), cu tumbi di lilici albi, aroshi i trandafilii, criscutã di om tu agri, trã frãndzãli verdzã ncljisi, mãri shi molj tsi s-usucã shi s-matsinã; luguria tsi easi dit mãtsinarea-a frãndzãlor uscati, tsi s-bagã tu ciubuchi, tsi s-ciumuleashti n gurã, tsi s-tradzi tu nãri, i luguria cu cari s-fac tsigãrli tsi s-bea; dugan, tutuni, tãtumi, tutumi;
(expr: ardi ca duyeanlu = ardi ntreg, nu-armãni tsiva niarsu)
{ro: tutun}
{fr: tabac}
{en: tobacco}
§ dugan (du-ghánŭ) sm fãrã pl – (unã cu duyean)
ex: beau dugan; arsi ca duganlu
(expr: ardi ntreg)
ghiuzdani/ghiuzdane
ghiuzdani/ghiuzdane (ghĭuz-dá-ni) sf ghiuzdãnj (ghĭuz-dắnjĭ) – hãlati di cheali (pãndzã, plasticã) njicã, ca unã soi di pungã, tsi omlu u poartã cu el tra si sh-tsãnã paradzlji (cãrtsã, tutumi, etc.); unã soi di tastru di cheali (plasticã, pãndzã) tsi njitslji-l poartã cu elj la sculii icã oaminjlji mãri la lucrul a lor (tra si sh-tsãnã cãrtsãli di cari au ananghi); tashcã, purtufoli, pirtufoli, portafel
{ro: ghiozdan, portofel}
{fr: serviette (pour porter des livres), sacoche, portefeuille}
{en: briefcase, satchel, wallet}
hãrpã
hãrpã (hắr-pã) sf hãrpi/hãrpe (hắr-pi) – unã soi di muljiturã mãzgoasã (tsi sh-u-adutsi cu mixili dit nari), niheamã ca galbinã di pronjlu tsi poati s-lu aibã, tsi easi cu tusea i vumearea dit plumunj shi gushi, cãndu omlu easti arãtsit i bea multã tutumi; hãrboalã
{ro: flegmă}
{fr: flegme, glaire}
{en: phlegm, mucus}
ex: s-lichescu hãrpi; ascuchi nã hãrpã; scoati hãrpi
§ hãrboalã1 (hãr-bŭá-lã) sf hãrboali/hãrboale (hãr-bŭá-li) – (unã cu hãrpã)
ex: ascuchi hãrboali (hãrpi)
§ hãrpuescu (hãr-pu-ĭés-cu) vb IV hãrpuii (hãr-pu-íĭ), hãrpueam (hãr-pu-ĭámŭ), hãrpuitã (hãr-pu-í-tã), hãrpui-ri/hãrpuire (hãr-pu-í-ri) – scot (ascuchi) hãrpi (hãrboali) din gurã (dit gushi); hãrbulescu
{ro: scuipa flegme}
{fr: cracher des flegmes}
{en: spit phlegm}
ex: easti arãtsit shi tut hãrpueashti (scoati hãrpi)
§ hãrpuit (hãr-pu-ítŭ) adg hãrpuitã (hãr-pu-í-tã), hãrpuits (hãr-pu-ítsĭ), hãrpuiti/hãrpuite (hãr-pu-í-ti) – (om) tsi ari ascucheatã hãrpi; (hãrpã) ts easti ascucheatã; hãrbulit
{ro: care a scuipat flegme; (flegmă) scuipată}
{fr: qui a craché des flegmes; (flegme) crachée}
{en: who spits phlegms}
§ hãrpuiri/hãrpuire (hãr-pu-í-ri) sf hãrpuiri (hãr-pu-írĭ) – atsea tsi fatsi un om tsi hãrpueashti; hãrbuliri
{ro: acţiunea de a scuipa flegme}
{fr: action de cracher des flegmes}
{en: action of spitting phlegm}
§ hãrbu-lescu1 (hãr-bu-lés-cu) vb IV hãrbulii (hãr-bu-líĭ), hãrbuleam (hãr-bu-leámŭ), hãrbulitã (hãr-bu-lí-tã), hãrbuliri/hãrbulire (hãr-bu-lí-ri) – (unã cu hãrpuescu)
§ hãrbulit1 (hãr-bu-lítŭ) adg hãrbulitã (hãr-bu-lí-tã), hãrbulits (hãr-bu-lítsĭ), hãrbuliti/hãrbulite (hãr-bu-lí-ti) – (unã cu hãrpuit)
§ hãrbuliri1/hãrbulire (hãr-bu-lí-ri) sf hãrbuliri (hãr-bu-lírĭ) – (unã cu hãrpuiri)
hãvani/hãvane
hãvani/hãvane (hã-vá-ni) sf hãvãnj (hã-vắnjĭ) –
1: hãlati di tungi ca unã cupã tu cari s-bagã lucri (nuts, cafe, alj, etc.) trã chisari i zmuticari;
2: machinã trã tãljari tutumea; avani, ghiubec, dubec, dubechi, ghudii
{ro: havan, piuliţă}
{fr: mortier en bronze pour piler}
{en: bronze mortar for grinding or crushing}
ex: mama sta shi tata-lj da (angucitoari: hãvanea shi stumbul); chisã nutsli tu hãvani; hãvanea easti di tungi, dubechea easti di cheatrã i di lemnu di cucosh; bati vimtul tu hãvani; talji tutumi tu hãvani; lu-acatsã shi dã-lj, dã-lj, cã dzãtseai cã chiseadzã alj tu hãvani sh-altã nu
§ avani/avane (a-vá-ni) sf avãnj (a-vắnjĭ) – (unã cu hãvani)
§ hãvãngi (hã-vãn-gí) sm hãvãngeadz (hã-vãn-gĭádzĭ) – mastur tu tãljarea-a tutumiljei cu hãvanea
{ro: lucrător cu “havan”-ul}
{fr: travailleur au “havan”}
{en: “havan” operator}
ex: un hãvãngi amintã bunj pãradz
ncljid
ncljid (ncljídŭ) (mi) vb III shi II ncljish (ncljíshĭŭ), ncljideam (nclji-deámŭ), ncljisã (ncljí-sã), ncljidiri/ncljidire (ncljí-di-ri) shi ncljideari/ncljideare (nclji-deá-ri) – astup unã guvã tra s-nu poatã s-treacã cariva i tsiva prit nãsã; trag usha di casã dupã mini tra s-nu mata poatã cariva s-easã i s-intrã n casã; analtsu-un gardu deavãrliga di avlii tra s-nu poatã s-treacã cãnjlji (cãtushili, oaminjlji, etc.); bag cãpachea pristi tingire tra s-nu easã aburlji shi s-hearbã ma-agonja apa; dipun dzeanili di oclji sh-nu mata ved tsi s-fatsi deavãrliga di mini; lj-adun budzãli sh-fãltsili (tra s-da unã di-alantã) shi s-nu mata am gura dishcljisã; strãngu deadzitli di mãnã tra s-fac un bush; etc.; (fig: ncljid = (i) leg sh-aruc pri cariva tu hãpsani; flucusescu, hãpsãnescu; (ii) ljau unã apofasi; (iii) hiu sinfuni cu cariva s-bitisim un lucru; (iv) mi-aduchescu cu cariva (v) fac unã hundratã cu cariva; (vi) bitisescu un lucru; expr:
2: lji ncljid ocljilj = (i) dormu, mi-acatã somnul; (ii) mor, mi ljartã Dumnidzã; (iii) mi fac cã nu ved; nu voi s-ved tsi s-fatsi;
3: nji ncljid gura = tac, nu zburãscu, nu dzãc tsiva di-atseali tsi shtiu;
4: lji ncljid gura = fac tsiva tra s-nu mata poatã sã zburascã; nu lu-alas sã zburascã cã nu voi s-lu-ascultu;
5: (casa) nji sã ncljisi = nj-fudzi haraua sh-casa-nj s-umplu di jali (cã-nj muri cariva, cã fum mprãdats, cã nã vãtãmarã soi di-aproapea, etc.);
6: (calea) si ncljisi = nu pots s-urdinj pri cali cã ari multã neauã, cã easti fricã di furi, etc.);
7: nji ncljisi inima = mi nvirinã, mi cãrti;
8: easti ncljis la minti = nu para easti dishteptu, nu para-lj talji caplu;
9: ncljid shapti(?) anj; lji ncljid shaptilj(?) anj = bitisescu protslji shapti anj di banã; am shapti(?) anj ãntredz shi nchisescu (calcu tu) a optulea an; am shapti anj ãn cap)
{ro: închide; termina}
{fr: (en)fermer, finir; (en)clore; convenir, accepter, être d’accord}
{en: (en)close; end; agree, accept}
ex: poarta-a lui lji si ncljisi; casili tsi lj-avea ncljisã
(expr: casili dit cari fudzi haraua sh-cari lji umplurã di jali cu zulumea shi vãtãmãrli di oaminj tsi featsirã); cãljurli tuti si ncljisirã
(expr: nu s-urdinã di itia-a cã…); ncljidea tamam unsprãyinghitslji di anj (bitisea protslji unsprãyinghits di anj di banã); vor s-mi ncljidã (fig: s-mi flucuseascã, s-mi bagã tu-ahapsi); spuni, la tsi ti ncljidz?
(expr: tsi apofasi ljai, cu tsi eshti sinfuni?); eu nu ncljideam la unã
(expr: nu earam sinfuni cu unã, nu-aprucheam unã); mã-ta va ncljidã
patru
patru (pá-tru) num – numirlu 4 (namisa di 3 shi 5); patur;
(expr:
1: la/tu patrulji anj = (i) anlu (dzua) tsi ncljidi cariva patru anj; (ii) la cati patru anj;
2: la/tu patrulji (patruli) = la atselj i atseali patru;
3: cu patru oclji = om nvitsat, tsi ari faptã multã sculii;
4: s-ts-ai ocljilj patru; s-lji fatsi ocljilj patru = mutrea ghini, bagã ghini oarã, ai-tsã cãshtigã;
5: nu easti di-atselj cu ucãlu patru suti = nu easti mintimen, nu-lj talji ghini mintea, caplu)
{ro: patru}
{fr: quatre}
{en: four}
ex: patru gionj ca patru steali; la patrulji anj
(expr: cãndu va sã ncljidz patru anj) s-yinj s-nã vedz; tu patrulji anj unãoarã mash vinji; oili amiridzã pãnã cãtrã tu patruli (oara, sãhatea patru); la patruli (la-atseali patru) fãntãnj; s-lu veadã hilj-su dishcljis, cu patru oclji
(expr: s-lu veadã multu ghini)
§ patur (pá-turŭ) num – (unã cu patru)
ex: paturlji (atselj patru) stiheadzi a loclui; tu paturli (atseali patru) pãrtsã a lumiljei
§ anpatrul (an-pá-trulŭ) num ord anpatra (an-pá-tra) – atsel (atsea) tsi s-aflã tu loclu 4 dit unã aradã; atsel (atsea) tsi ari, tu-aradã, mash trei nãintea-a lui (a ljei); anpaturlu, anpatrulea, patrul, paturlu, anpaturlea;
(expr: anpatrulji (anpatruli/anpatrule) = tuts/tuti patru)
{ro: al patrulea}
{fr: le (la) quatrième}
{en: the fourth}
ex: anpatrulu ficior (atsel tsi-avea trei frats nãintea-a lui, ficiorlu tsi eara tu loclu patru) vinji cu mini
§ patrul (pá-trulŭ) num ord patra (pá-tra) – (unã cu anpatrul)
§ anpatrulea (an-pá-tru-lea) num ord – (unã cu anpatrul)
§ anpaturlu (an-pá-tur-lu) num ord – (unã cu anpatrul)
§ paturlu (pá-tur-lu) num ord patura (pá-tu-ra) – (unã cu anpatrul)
ex: paturlu (atsel tsi s-afla, yinea dupã altsã trei di nãintea-a lui) scoasi cutia cu tutumi; a patura dzuã (dzua tsi yini dupã trei dzãli); la patura scarã (atsea tsi easti tu loclu patru, tsi ari trei scãri nãinti)
§ anpaturlea (an-pá-tur-lea) num ord – (unã cu anpatrul)
§ patrulji (pá-tru-lji) num patruli/patrule (pá-tru-li) – tuts/tuti patru; paturlji, anpatrulji anpa-turlji; aminpaturlji, amishpaturlji
pup
pup (púpŭ) sm, sf pupã (pú-pã), pupi (púpĭ) shi puchi (púchĭ), pupi/pupe (pú-pi) – ficior i featã tu oara tsi s-amintã shi protslji mesh i anj di banã; njic, mushat ca unã pãpushi; pupul, poci, nat, njic, njat, njac, sãrmãnitsã, beb, ciuci, niphiu, gad, gat, njitsico, tsup, ficior, ficiuric, featã, fiticã
{ro: prunc, sugaci}
{fr: bébé, nouveau-né, nourisson}
{en: baby, infant}
ex: di iu lu-aflarã aestu pup (njic)?
§ pupul2 (pú-pulŭ) sm pupulj (pú-puljĭ) – (unã cu pup)
ex: pupu-ncoa, pupu-nculea, yinu soamne, yinu ncoa, nji ti-acljamã pupulu (puplu-aestu njic)
§ poci3 (pócĭŭ) sm poci (póci) – (unã cu pup)
ex: tsi-ts fac pocilji (cilimeanjlji)?; s-tsã bãneadzã pocilji
§ pupushi/pupushe (pu-pú-shi) sf pupushi/pupushe (pu-pú-shi) – giucãreauã tsi-aspuni (di-aradã) un pup i pupã, ficiuric i fiticã njits, buisits sh-mushat nviscuts, cu cari s-agioacã (di-aradã) featili njits; unã soi di agalmã njicã adratã di lemnu, metal, pãndzã, etc. cu cari s-agioacã fititsli; pupushi, cuclã (fig:
1: pupushã = mnatã di lãnã, tutumi, etc.; expr:
2: easti (ndreaptã) ca unã pupushi = easti mushatã, ncundiljatã, nviscutã shi ndreaptã mushat, cum aspun di-aradã pupushili;
3: s-agioacã nica cu pupushili = easti ninga ageamitã, nu criscu ninga)
{ro: păpuşă}
{fr: poupée}
{en: doll}
§ pãpushi/pãpushe (pã-pú-shi) sf pãpushi/pãpushe (pã-pú-shi) – (unã cu pupushi)
ex: easti ca nã pãpushi; albã-aroshi ca pãpushi; nafoarã ca pãpushi, sh-nãuntru sac di palji pãn di gushi; s-agioacã nica cu pãpushili; nã pãpushi (fig: nã mnatã) di duyeani
§ pãpushar (pã-pu-shĭárŭ) sm pãpusharĭ (pã-pu-shĭárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi pãpush; atsel tsi fatsi pãpushli s-gioacã trã njits
{ro: păpuşar}
{fr: celui qui fait ou vend des poupées; marrionnetiste}
{en: doll maker or vendor; puppeteer}
§ pãpushãrii (pã-pu-shã-rí-i) sf pãpushãrii (pã-pu-shã-ríĭ) – atseali tsi fatsi pãpusharlu (cu pãpushili) tra s-lji glindiseascã njitslji tsi mutrescu, s-lji facã s-arãdã, etc.; (fig: pãpushãrii = fãtsli caraghioasi (ca di maimun, cu minãri di mãnã, cu zboarã, etc.) fapti di-un om mari, tra s-lji facã njitslji s-arãdã shi s-glindiseascã
tãbac1
tãbac1 (tã-bácŭ) sn tãbatsi/tãbatse (tã-bá-tsi) – tutumi faptã minutã (cu mãtsinarea) tra si s-facã bunã trã trãdzearea prit nari; tabac, tubac, bãrnuti, tutumi;
(expr:
1: tãbac nu-ts dau! = nu-ts dau dip tsiva;
2: mi vindu tri un tãbac = mi vindu tri dip tsiva)
{ro: tabac}
{fr: tabac à priser}
{en: tobacco}
ex: dã-nj un tãbac; om tsi s-vindi tr-un tãbac
(expr: s-vindi trã dip tsiva)
§ tabac1 (ta-bácŭ) sn tabatsi/tabatse (ta-bá-tsi) – (unã cu tãbac1)
ex: tradzi tabac
§ tubac (tu-bácŭ) sn tubatsi/tubatse (tu-bá-tsi) – (unã cu tãbac1)
ex: turlii di tubatsi
§ tãbãcherã (tã-bã-chĭé-rã) sf tãbãcheri (tã-bã-chĭérĭ) – cutii njicã tu cari s-tsãni tãbaclu (tutumea, tsigãrli); tabacherã
{ro: tabacheră}
{fr: tabatière; porte-cigarettes}
{en: snuff-box, tobacco-pouch; cigarette box}
§ tabacherã (ta-ba-chĭé-rã) sf tabacheri (ta-ba-chĭérĭ) – (unã cu tãbãcherã)
ex: nã mushatã tabacherã
tãtumi, tutumi
RO:tutun
EN:tobaco
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015