DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

tutiputã

tutiputã (tu-tí-pu-tã) sf tutiputi/tutipute (tu-tí-pu-ti) – prãvdzãli (oi, capri, vãts, calj, etc.) tsi li ari un om ca aveari; (fig:
1: tutiputã = aveari, prãmãtii, pãrmãtii, malã; expr:
2: canda chiru tutiputa-a tatã-sui = pari nvirinat, canda pãtsã carishti tsi; carishti tsi znjii mari cãdzu pri caplu-a lui; canda-lj si nicarã cãrãyili;
3: tsi tutiputã di om easti = tsi soi di om easti)
{ro: avere animală}
{fr: avoir, fortune (en moutons, chèvres, chevaux, etc.)}
{en: wealth (in sheep, goats, horses, etc.)}
ex: nã cheari tutiputa; om cu multã tutiputã (multi prãvdzã); avu multã tutiputã armasã di la pãrintsã; tutiputa bunã s-vindi dit munti; ocljul a domnului u ngrashi tutiputa; cum vedz, tutiputa easti bunã; sh-aflã tutiputa ghini; s-njirã shi preftul cum si ngrashi tutiputa-lj dzuã di dzuã; nãsã-i cãtsaua tsi nã cheari tutiputa!; sh-adusi aminti di casã, di pãrintsã, di tutiputã, shi-l loarã lãcrinjli; shi-lj mutã tutã casa, cu tutã avearea sh-tutiputa (sh-prãvdzãli); alasã-nj cara tutiputa, macã vrei s-ts-alas bana!; aistu ficior va nchirdãseascã tutiputa-a mea; dusi singur s-veadã cu ocljilj tutiputa; emburlu adusi multã tutiputã (fig: prãmãtii); mpruspitã duganea cu tutiputa (fig: prãmãtia) tsi adusi di Becili; la fudziri sh-lo cu nãs tutã tutiputa (fig: avearea), sculã nauã furtii di bacrã; amirãlu dipusi pãnã mpadi, s-lji veadã, tsi tutiputã di oaminj
(expr: tsi soi di oaminj) suntu s-ca trã tsi fac?; ts-aflash tutiputã
(expr: soi di om) s-greascã shi s-minã; s-lu veadã, tsi tutiputã
(expr: tsi soi) di tserbu easti; shi shtea nãs tutiputa
(expr: soea di om), cãt tinjisitã easti; him sigur cã mãts chetri, cã nj-u shtiu tutiputa
(expr: shtiu tsi soi di om eshti)

§ tutiputi/tutipute (tu-tí-pu-ti) sf tutiputi/tutipute (tu-tí-pu-ti) – (unã cu tutiputã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã