|
|
tutcali/tutcale
tutcali/tutcale (tut-cá-li) sf tutcãlj (tut-cắljĭ) – lugurii cu cari s-alichescu lucri; tutcalã, tupcalã, cirish, ciriji, colã
{ro: clei}
{fr: colle-forte}
{en: glue}
ex: alãchea-l cu tutcali; s-alichi di noi ca tutcala
§ tutcalã (tut-cá-lã) sf tutcãlj (tut-cắljĭ) – (unã cu tutcali)
§ tupcalã (tup-cá-lã) sf tupcãlj (tup-cắljĭ) – (unã cu tutcali)
ex: va s-li alicheascã cu tupcatã shi nu ari tsiva
arushinã
arushinã (a-ru-shí-nã) sf arushinj (a-ru-shínjĭ) – dzamã groasã, tsi-alicheashti ca unã soi di cirish (tutcali), scoasã di-unã soi di arburi ca chinlu, bradlu, etc.; arucinã, arãcini, arãtsini, ritsinã, rãshinã
{ro: răşină}
{fr: résine}
{en: resin}
ex: arushinã di chin
§ arucinã (a-ru-cí-nã) sf arucinj (a-ru-cínjĭ) – (unã cu arushinã)
§ arãcini/arãcine (a-rã-cí-ni) sf arãcinj (a-rã-cínjĭ) – (unã cu arushinã)
§ arãtsini/arãtsine (a-rã-tsí-ni) sf arãtsinj (a-rã-tsínjĭ) – (unã cu arushinã)
§ ritsinã (ri-tsí-nã) sf ritsinj (ri-tsínjĭ) – (unã cu arushinã)
§ rãshinã (rã-shí-nã) sf rãshinj (rã-shínjĭ) – (unã cu arushinã);
ex: dzada aestã nu easti bunã, nu-ari multã rãshinã
§ rãshinos (rã-shi-nósŭ) adg rãshinoasã (rã-shi-nŭá-sã), rãshinosh (rã-shi-nóshĭ), rãshinoasi/rãshinoase (rã-shi-nŭá-si) – tsi ari s-facã cu rãshina; tsi ari rãshinã
{ro: răşinos}
{fr: résineux}
{en: resinous}
ex: lemnul aestu easti rãshinos (cu rãshinã)
cirish
cirish (ci-ríshĭŭ) sn cirishuri (ci-ríshĭŭrĭ) – aloat multu moali, faptu di fãrinã amisticatã cu apã, cu cari s-alichea cãrtsãli tu chirolu-atsel veclju; lugurii cu cari s-alichescu lucri; ciriji, tutcali, tutcalã, tupcalã, colã
{ro: clei}
{fr: colle de pâte}
{en: glue}
ex: cirishlu (cola, tupcala) cu cari s-alichescu cãrtsãli
§ ciriji/cirije (ci-rí-ji) sf ciriji (ci-ríjĭ) shi cirijuri (ci-rí-jĭurĭ) – (unã cu cirish)
colã2
colã2 (có-lã) sf fãrã pl – aloat multu moali, faptu di fãrinã amisticatã cu apã, cu cari s-alichea cãrtsãli tu chirolu-atsel veclju; lugurii cu cari s-alichescu lucri; cirish, ciriji, tutcali, tutcalã, tupcalã
{ro: clei}
{fr: colle}
{en: glue}
§ aculsescu (a-cul-sés-cu) (mi) vb IV aculsii (a-cul-síĭ), aculseam (a-cul-seámŭ), aculsitã (a-cul-sí-tã), aculsiri/aculsire (a-cul-sí-ri) – fac dauã lucri si sta deadun alichiti cu unã colã; alãchescu, alichescu, lãchescu
{ro: lipi}
{fr: coller}
{en: glue}
§ aculsit (a-cul-sítŭ) adg aculsitã (a-cul-sí-tã), aculsits (a-cul-sítsĭ), aculsiti/aculsite (a-cul-sí-ti) – tsi easti alichit cu unã colã di un altu lucru; alãchit, lãchit, alichit
{ro: lipit}
{fr: collé}
{en: glued}
§ aculsiri/aculsire (a-cul-sí-ri) sf aculsiri (a-cul-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aculsescu dauã lucri; alãchiri, lãchiri, alichiri
{ro: acţiunea de a lipi; lipire}
{fr: action de coller}
{en: action of gluing}
papã2
papã2 (pá-pã) sf fãrã pl –
1: zbor tsi s-dzãtsi a njitslor trã hrana tsi lã si da; mãcarea scoasã dit gura-a mamãljei (mama) tra s-hibã datã a natlui;
2: aloat multu moali, faptu di fãrinã amisticatã cu apã, cu cari s-alichea cãrtsãli tu chirolu-atsel veclju; colã, cirish, ciriji, tutcali, tutcalã, tupcalã
{ro: hrană pentru copii; cocă, clei}
{fr: nourriture pour les nourrissons; colle}
{en: food for the little children; glue}
ex: vrei tini papã (mãcari)?; u alichii cu papã (colã di fãrinã)
§ mpap (mpápŭ) vb I mpãpai (mpã-páĭ), mpãpam (mpã-pámŭ), mpãpatã (mpã-pá-tã), mpãpari/mpãpare (mpã-pá-ri) – hrãnescu njitslji cu papã scoasã dit gura-a mamãljei; alichescu cu papã (colã di fãrinã)
{ro: hrăni copilaşul cu “papă”; lipi cu cocă}
{fr: nourrir les enfants avec “papã”; coller}
{en: feed little children with “papã”; glue}
ex: mpapã (alicheashti cu colã) pingerea tra s-nu intrã vimtul; mpapã (mãcã) ficiorlu
§ mpãpat (mpã-pátŭ) adg mpãpatã (mpã-pá-tã), mpãpats (mpã-pátsĭ), mpãpati/mpãpate (mpã-pá-ti) – tsi easti hrãnit cu papã; tsi easti-alichit cu colã
{ro: hrănit cu “papă”; lipit cu cocă}
{fr: nourri avec “papã”; collé}
{en: fed with “papã”; glued}
§ mpãpa-ri/mpãpare (mpã-pá-ri) sf mpãpãri (mpã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si mpapã tsiva i cariva
{ro: acţiunea de a hrăni copilaşul cu “papă”; de a lipi cu cocă}
{fr: action de nourrir les enfants avec “papã”; de coller}
{en: action of feeding little children with “papã”; of gluing}
tupcalã
tupcalã (tup-cá-lã) sf – vedz tu tutcali
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: tutcalitutcalã
tutcalã (tut-cá-lã) sf – vedz tu tutcali
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: tutcaliungu
ungu (ún-gu) (mi) vb III shi II umshu (úm-shĭu), undzeam (un-dzeámŭ), umtã (úm-tã) shi umsã (úm-sã), undziri/undzire (ún-dzi-ri) shi undzeari/undzeare (un-dzeá-ri) – acoapir fatsa-a unui lucru cu un petur moali di mihlemi (azvesti, seu, umtu, tutcali, etc.);
(expr:
1: ungu casa = (i) dau cu-azvesti stiznjili di casã; azvistusescu; (ii) dau cu lut pãtunja, dushumelu di casã (tu chirolu veclju pãtunja eara di loc shi s-undzea cu lut, di cãndu-cãndu);
2: l-ungu (pri cariva) = (i) lj-dau unã arusfeti s-nji ndreagã un lucru; (ii) nj-fac njilã shi-lj dau tsiva a unui; (iii) lu-angiur, lu ncaci, lu cãtigursescu; (iv) l-murdãripsescu, l-mãryescu, etc.)
{ro: unge}
{fr: oindre}
{en: rub (with oil, cream, etc.)}
ex: agãrshim scafa di njari, ca s-undzim piscurili; lji umsi perlu cu untulemnu; s-undzim portsãli cu njari; undzi-u nipãrtiscusha; s-easti cã … di vã avets umtã
(expr: di v-arushinat cu arusfetea tsi loat); s-umsi natlu
(expr: featsi tsiva tu culupani, s-murdãripsi natlu); mi umsi sh-mini cu tsiva
(expr: ãnj deadi sh-a njia unã arusfeti); undzi-l cu
(expr: fãts njilã sh-dã-lj sh-a lui) doauã liri
§ umtu2 (úm-tu) adg umtã (úm-tã), umtsã (úm-tsã), umti/umte (úm-ti) – tsi easti acupirit cu un petur moali di tsiva (umtu, seu, mihlemi, tutcali, etc.)
{ro: uns}
{fr: oint}
{en: rubbed (with oil, cream, etc.)}
ex: suntu umti dauãli tãpsii tra s-nu s-alicheascã
§ umsu (úm-su) adg umsã (úm-sã), umshi (úm-shi), umsi/umse (úm-si) – (unã cu umtu2)
ex: natlu easti umsu
(expr: murdar)
§ undziri2/undzire (ún-dzi-ri) sf undziri (ún-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-undzi tsiva
{ro: acţiunea de a unge; ungere}
{fr: action d’oindre}
{en: action of rubbing (with oil, cream, etc.)}
§ undzeari/undzeare (un-dzeá-ri) sf undzeri (un-dzérĭ) – (unã cu undziri2)
usuli/usule
usuli/usule (u-sú-li) sf fãrã pl – misura (turlia, mitoada, tirtipea) cu cari lu fãtsem un lucru; husuli, misurã, mitoadã, tirtipi
{ro: manieră, metodă}
{fr: manière, méthode, règle}
{en: manner, method, rule}
ex: nãsã-lj dzãsi cu usuli (cu misurã); bãgã cu usuli (cu misurã) tutcali; l-mutreashti cu usuli, cu tirtipi
§ husuli/husule (hu-sú-li) sf fãrã pl – (unã cu usuli)