§ tushi-ri/tushire (tu-shí-ri) sf tushiri (tu-shírĭ) – (unã cu tushari)

(expr: cãt s-lj-agiungã, cãt loc va s-lja sãrma tu stumahi)?; cãndu mi minduescu cãt lucru am, mi-acatsã heavra
(expr: canda lãndzidzãscu); acãtsat casã
(expr: loat casã cu nichi)?; pri mini mi-acatsã
(expr: ãnchisi s-mi doarã) tu lingurici; li mãcã! si-lj s-acatsã!
(expr: s-lj-armãnã tu grumadz); cu nãs nu putem s-n-acãtsãm
(expr: s-nã ncãrligãm, s-nã nciupãm; s-n-acãtsãm la ntreatsiri); acãtsã
(expr: cãdzu greauã) eapa cu nãs; mi-acãtsai
(expr: dada-nj cãdzu greauã cu mini) tru paranomãlj; nu lu-acatsã mintea
(expr: nu-achicãseashti, nu aducheashti); s-acãtsã
(expr: sicã, dãmlusi) di mãnj sh-di cicioari; lu-acatsã
(expr: ãlj sta ghini) armatli; lj-acãtsã ghini
(expr: vidzu hãiri cu) minciuna; lãili stranji mi-acatsã
(expr: nj-sta ghini); apa nu lu-avea acãtsatã
(expr: nu lj-avea faptã ghini); mi-acatsã
(expr: mi fatsi s-vom) amarea; bãgarã s-acatsã aloaturli trã numtã
(expr: si sã ndreagã trã numtã); lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: s-nãiri multu, s-inãtusi multu, timusi multu); s-avea acãtsatã di peri
(expr: s-avea ncãrligatã, nciupatã); muljari tsi lj-acatsã mãna di tuti
(expr: shtii s-facã multi lucri, cu mãsturilji, lishor sh-cum lipseashti); s-afirea s-nu lj-acatsã luna
(expr: s-nu-agiungã noaptea-amãnat); nu lu-acãtsa loclu
(expr: nu putea si sta tu-un loc; nu-l tsãnea, nu lu-avea loclu); zboarãli a tali acãtsarã loc
(expr: avurã griutati, featsirã lucrul tsi lipsea); nj-spunea cã la izvur acãtsarã feata aestã
(expr: u ncãlicarã, u-ambãirarã); cãldãrusha easti-acãtsatã
(expr: s-arsi pri foc) cu lapti; biu unã scafã di yin shi lu-acãtsã
(expr: lu-andrãlãsi, l-featsi sã-lj yinã mintsãli deavãrliga, lu mbitã); cum lu vidzu, acãtsã guvili
(expr: s-ascumsi); easti acãtsat cu mãyii
(expr: lj-si featsirã mãyi) di nu easti ghini; etc. etc.

§ acãtsat (a-cã-tsátŭ) adg acãtsatã (a-cã-tsá-tã), acãtsats (a-cã-tsátsĭ), acãtsati/acãtsate (a-cã-tsá-ti) – harea tsi u-ari un tsi easti acãtsat; tsi easti bãgat tu mãnã; loat, apucat, apcat, spindzurat, nchisit, etc.
{ro: agăţat, prins, ocupat}
{fr: accroché, attrapé, saisi, occupé}
{en: caught, occupied, started}
ex: suntu acãtsati (loati) cãljurli; cu mãnjli acãtsati (di lucru); ficiori acãtsats
(expr: a curi dadã avea cãdzutã greauã) Sãmbãta; tsi-ai di cãntsã acãtsat (mãrãnat)?

§ acãtsari/acãtsare (a-cã-tsá-ri) sf acãtsãri (a-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu acatsã cariva icã s-acatsã tsiva; loari, apucari, apcari, spindzurari, nchisiri, etc.
{ro: acţiunea de a agăţa, de a prinde, de a ocupa; agăţare, prindere, ocupare}
{fr: action d’accrocher, d’attraper, de saisir, d’occuper}
{en: action of catching, of occupying, of starting}
ex: nã acãtsam cu acãtsarea; tãmbarea vrea acãtsari (spindzurari di penurã)

§ neacãtsat (nea-cã-tsátŭ) adg neacãtsatã (nea-cã-tsá-tã), neacãtsats (nea-cã-tsátsĭ), neacãtsati/neacãtsate (nea-cã-tsá-ti) – tsi nu easti acãtsat; tsi nu-ari lucru; niloat, neapucat, nispindzurat, ninchisit, etc.
{ro: care nu este agăţat (prins, ocupat); neagăţat}
{fr: qui n’est pas pris, qui ne pas attrapé; inoccupé, chômeur}
{en: who is not caught (occupied); unemployed}
ex: ãl leagã di doi calj neacãtsats (tsi nu eara acãtsats; dit irghilii); easti neacãtsat (nu-ari lucru, shadi tutã dzua)

§ neacãtsari/neacãtsare (nea-cã-tsá-ri) sf neacãtsãri (nea-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu-acatsã icã nu s-acatsã tsiva; niloari, neapucari, nispindzurari, ninchisiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu agăţa, de a nu prinde, de a nu ocupa}
{fr: action de ne pas attraper, de ne pas saisir, de ne pas occuper}
{en: action of not catching, of not occupying, of not starting}

§ acãtsãturã (a-cã-tsã-tú-rã) sf acãtsãturi (a-cã-tsã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva acatsã tsiva; atsea tsi ari acãtsatã un; apucãturã, hui, tabieti, nvets, hãri (uruti), etc.; (fig: acãtsãturã = (i) stihimã; (ii) itii, sibepi, furnjii; (iii) alatusi, nindriptati)
{ro: agăţătură, nărav}
{fr: prise, (mauvaise) manière}
{en: catch, grasp, bad habit}
ex: lj-aflai unã acãtsãturã (fig: furnjii)

§ discats (dis-cátsŭ) (mi) vb I discãtsai (dis-cã-tsáĭ), discãtsam (dis-cã-tsámŭ), discãtsatã (dis-cã-tsá-tã), discãtsari/discãtsare (dis-cã-tsá-ri) – scot (ljau, dipun, etc.) un lucru di-aclo iu easti acãtsat (spindzurat);
(expr: hiu discãtsat = nu-am lucru)
{ro: desprinde (un lucru de unde este agăţat)}
{fr: décrocher}
{en: unhook, take down}
ex: discatsã-nj giuplu di pi penurã

§ discãtsat (dis-cã-tsátŭ) adg discãtsatã (dis-cã-tsá-tã), discãtsats (dis-cã-tsátsĭ), discãtsati/discãtsate (dis-cã-tsá-ti) – (lucru) tsi easti scos di-aclo iu eara acãtsat; (loclu) di iu easti loat un lucru spindzurat; fui discãtsat
(expr: nu-avui lucru) tutã veara
{ro: desprins (de unde este agăţat)}
{fr: décroché}
{en: unhooked, taken down}

§ discãtsari/discãtsare (dis-cã-tsá-ri) sf discãtsãri (dis-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discatsã un lucru
{ro: acţiunea de a desprinde (un lucru de unde este agăţat)}
{fr: action de décrocher}
{en: action of unhooking, of taking down}

§ adãrat (a-dã-rátŭ) adg adãratã (a-dã-rá-tã), adãrats (a-dã-rátsĭ), adãrati/adãrate (a-dã-rá-ti) – (unã cu adrat)
ex: un cãrlig lungu di cornu adãrat; adãratã cu mãnushitsili a ljei; niveasti shi feati adãrati
(expr: ndreapti mushat, ncundiljati)

§ adrari/adrare (a-drá-ri) sf adrãri (a-drãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adarã tsiva; fãtseari
{ro: acţiunea de a face, de a construi; facere, construire}
{fr: action de faire, d’arranger, de construire}
{en: action of doing, of making, of constructing}
ex: adrarea-a ligucearlor

§ adãrari/adãrare (a-dã-rá-ri) sf adãrãri (a-dã-rãrĭ) – (unã cu adrari)
ex: multã adãrari
(expr: ndridzeari) sh-fatsi

§ neadrat (nea-drátŭ) adg neadratã (nea-drá-tã), neadrats (nea-drátsĭ), neadrati/neadrate (nea-drá-ti) – tsi nu easti adrat; nifaptu;
(expr: lemnu neadrat = lemnu nipilichisit, niciuplit)
{ro: nefăcut}
{fr: qui n’est pas fait}
{en: not done}
ex: lemnul neadrat easti eftin

§ neadãrat (nea-dã-rátŭ) adg neadãratã (nea-dã-rá-tã), neadãrats (nea-dã-rátsĭ), neadãrati/neadãrate (nea-dã-rá-ti) – (unã cu neadrat)

§ neadurat (nea-du-rátŭ) adg neaduratã (nea-du-rá-tã), neadurats (nea-du-rátsĭ), neadurati/neadurate (nea-du-rá-ti) – (unã cu neadrat)
ex: eara lemnu neadurat (nilucrat)

§ neadra-ri/neadrare (nea-drá-ri) sf neadrãri (nea-drãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-adarã tsiva; nifãtseari
{ro: acţiunea de a nu face}
{fr: action de ne pas faire}
{en: action of not doing}

§ neadãra-ri/neadãrare (nea-dã-rá-ri) sf neadãrãri (nea-dã-rãrĭ) – (unã cu neadrari)

§ adãrãturã (a-dã-rã-tu-rã) sf adãrãturi (a-dã-rã-turĭ) – lucru adrat, anãltsat; lucrãturã, adãrãmintu, binai
{ro: lucrătură, clădire, operă}
{fr: bâtisse, manoeuvre, façon}
{en: building, wor-king}

§ adãrãmintu (a-dã-rã-mín-tu) sn adãrãminti/adãrãminte (a-dã-rã-min-ti) – binã, binai, acareti, casã; lucru adrat
{ro: lucrare, operă, imobil, clădire}
{fr: immeuble, edifice, oeuvre}
{en: building, work}

§ adrãmintu (a-drã-mín-tu) sn adrãmin-ti/adrãminte (a-drã-mín-ti) – (unã cu adãrãmintu)
ex: un adrã-mintu di stranji

§ apuadar (a-pŭa-dárŭ) vb I apuadrai (a-pŭa-dráĭ), apuadram (a-pŭa-drámŭ), apuadratã (a-pŭa-drá-tã), apua-drari/apuadrare (a-pŭa-drá-ri) – bitisescu di-adrari un lucru caritsido
{ro: termina un lucru oarecare}
{fr: finir de faire une chose quelconque}
{en: finish doing something undefined}
ex: carishti tsi va apuadarã

§ apuadrat (a-pŭa-drátŭ) adg apuadratã (a-pŭa-drá-tã), apuadrats (a-pŭa-drátsĭ), apuadrati/apuadrate (a-pŭa-drá-ti) – tsi ari bitisitã di-adrari un lucru caritsido
{ro: terminat un lucru oarecare}
{fr: fini de faire une chose quel-conque}
{en: finished doing something undefined}

§ apuadra-ri/apuadrare (a-pŭa-drá-ri) sf apuadrãri (a-pŭa-drãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu apuadari un lucru
{ro: acţiunea de a termina un lucru oarecare}
{fr: action de finir de faire une chose quelconque}
{en: action of finishing doing something undefined}

§ dizdar (diz-dárŭ) (mi) vb I dizdãrai (diz-dã-ráĭ), dizdãram (diz-dã-rámŭ), dizdãratã (diz-dã-rá-tã), dizdãrari/dizdãrare (diz-dã-rá-ri) – li fac lucrili s-hibã ashi cum eara ninti di-adrarea-a lor; scot luguriili (giuvairli, stranjili mushati, stuliili, etc.) tsi li portu sh-cu cari mi ndreg tra s-aspun ma mushat; disfac
{ro: (se) dezgăti}
{fr: (se) déparer}
{en: strip the ornaments; spoil the beauty}
ex: tutã dzua altã casaveti nu-ari ma s-adarã (sã ndreadzi) shi s-dizdarã (shi-sh scoatã lucrili cu cari sã ndreadzi)

§ dizdãrat (diz-dã-rátŭ) adg dizdãratã (diz-dã-rá-tã), dizdãrats (diz-dã-rátsĭ), dizdãrati/dizdãrate (diz-dã-rá-ti) – tsi fu faptu s-hibã ashi cum eara lucrul ninti di-adrarea-a lui; tsi sh-ari scoasã luguriili cu cari sã ndreapsi omlu s-aspunã ma mushat; disfaptu
{ro: dezgătit}
{fr: déparé}
{en: who has stripped its ornaments; has spoiled its beauty}

§ dizdãra-ri/dizdãrare (diz-dã-rá-ri) sf dizdãrãri (diz-dã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dizdarã; disfãtseari
{ro: acţiunea de a (se) dezgăti}
{fr: action de (se) déparer}
{en: action of stripping the ornaments; of spoiling the beauty}

§ priadar (pri-a-dárŭ shi prea-dárŭ) (mi) vb I priadrai (pri-a-dráĭ shi prea-dráĭ), priadram (pri-a-drámŭ shi prea-drámŭ), priadratã (pri-a-drá-tã shi prea-drá-tã), priadrari/priadrare (pri-a-drá-ri shi prea-drá-ri) – l-fac diznou un lucru; l-fac s-hibã cum eara ninti
{ro: reface}
{fr: refaire}
{en: redo, remake}

§ priadrat (pri-a-drátŭ shi prea-drátŭ) adg pri-adratã (pri-a-drá-tã shi prea-drá-tã), priadrats (pri-a-drátsĭ shi prea-drátsĭ), priadrati/priadrate (pri-a-drá-ti shi prea-drá-ti) – faptu diznou
{ro: refăcut}
{fr: refait}
{en: redone, remade}

§ priadra-ri/priadrare (pri-a-drá-ri shi prea-drá-ri) sf priadrãri (pri-a-drắrĭ shi prea-drắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-priadarã tsiva
{ro: acţiunea de a reface}
{fr: action de refaire}
{en: action of redoing, of remaking}

§ lãtipsiri/lãtipsire (lã-thip-sí-ri) sf lãtipsiri (lã-thip-sírĭ) – (unã cu alãtipsiri)

§ lãtãsescu (lã-thã-sés-cu) vb IV lãtãsii (lã-thã-síĭ), lãtãseam (lã-thã-seámŭ), lãtãsitã (lã-thã-sí-tã), lãtãsiri/lãtãsire (lã-thã-sí-ri) – (unã cu alãtipsescu)

§ lãtãsit (lã-thã-sítŭ) adg lãtãsitã (lã-thã-sí-tã), lãtãsits (lã-thã-sítsĭ), lãtãsiti/lã-tãsite (lã-thã-sí-ti) – (unã cu alãtipsit)

§ lãtãsiri/lãtãsire (lã-thã-sí-ri) sf lãtãsiri (lã-thã-sírĭ) – (unã cu alãtipsiri)

{en: action of mixing (up, of mingling, of blending, of stirring up}
ex: amisticarea (mintirea, adunarea) cu oaminjlji easti bunã

§ neamisticat (nea-mis-ti-cátŭ) adg neamisticatã (nea-mis-ti-cá-tã), neamisticats (nea-mis-ti-cátsĭ), neamisticati/neamisticate (nea-mis-ti-cá-ti) – tsi nu easti amisticat cu alti lucri; tsi-armãni ashi cum easti
{ro: care nu e mestecat}
{fr: qui n’est pas mélangé avec d’autres choses}
{en: that is not mixed (up) with other things}
ex: tu-unã buti sunt turnati shi tut sta neamisticati (sta dispãrtsãti) (angucitoari: oulu); yinlu-a meu shi yinlu-a tãu, tr-unã buti sunt turnats shi tut sta neamisticats (angucitoari: oulu)

§ neamisticari/neamisticare (nea-mis-ti-cá-ri) sf neamisticãri (nea-mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lucri nu s-ameasticã
{ro: acţiunea de a nu (se) mesteca, mestecare}
{fr: action de ne pas (se) mêler, de de ne pas (se) mélanger}
{en: action of not getting mixed up, of not mingling, of not blending}

§ meastic1 (meás-ticŭ) (mi) vb I misticai (mis-ti-cáĭ), misticam (mis-ti-cámŭ), misticatã (mis-ti-cá-tã), misticari/misticare (mis-ti-cá-ri) – (unã cu ameastic1)
ex: nu misticash ghini fãrina, culeashlu nu ishi bun; misticã pãni tu dalã

§ misticat1 (mis-ti-cátŭ) adg misticatã (mis-ti-cá-tã), misticats (mis-ti-cátsĭ), misticati/misticate (mis-ti-cá-ti) – (unã cu amis-ticat1)
ex: ari sufrãntseali misticati (tsi da unã di-alantã); vedz frãntseaua-nj misticatã
(expr: alichitã)

§ misticari1/misticare (mis-ti-cá-ri) sf misticãri (mis-ti-cắrĭ) – (unã cu amisticari1)

§ meastic2 (meás-ticŭ) vb I misticai (mis-ti-cáĭ), misticam (mis-ti-cámŭ), misticatã (mis-ti-cá-tã), misticari/misticare (mis-ti-cá-ri) – chisedz, ameastic shi ciumulescu n gurã cu dintsãlj un lucru tri mãcari shi-l fac etim tri ngljitari; ameastic (ãn gurã); mastic, mãcilsescu, ciumulescu, aroamig
{ro: mesteca ceva în gură}
{fr: mâcher}
{en: chew, masticate}
ex: measticã ghini mãcarea ãn gurã sh-apoea ascapitã-u

§ misticat2 (mis-ti-cátŭ) adg misticatã (mis-ti-cá-tã), misticats (mis-ti-cátsĭ), misticati/misticate (mis-ti-cá-ti) – (lucru ti mãcari) tsi easti chisat shi ciumulit ãn gurã; amisticat (ãn gurã); mãsticat, mãcilsit, ciumulit
{ro: mestecat în gură}
{fr: mâché}
{en: chewed, masticated}

§ misticari2/misticare (mis-ti-cá-ri) sf misticãri (mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-measticã (ciumuleashti) tsiva n gurã; amisticari (ãn gurã); mãsticari, mãcilsiri, ciumuliri
{ro: acţiunea de a mesteca în gură}
{fr: action de mâcher}
{en: action of chewing, of masticating}

§ ameastic2 (a-meás-ticŭ) vb I amisticai (a-mis-ti-cáĭ), amisticam (a-mis-ti-cámŭ), amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amisticari/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) – (unã cu meastic2)

§ amisticat2 (a-mis-ti-cátŭ) adg amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amisticats (a-mis-ti-cátsĭ), amistica-ti/amisticate (a-mis-ti-cá-ti) – (unã cu misticat2)

§ amistica-ri2/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) sf amisticãri (a-mis-ti-cắrĭ) – (unã cu misticari2)

§ mastic (más-ticŭ) vb I mãsticai (mãs-ti-cáĭ), mãsticam (mãs-ti-cámŭ), mãsticatã (mãs-ti-cá-tã), mãsticari/mãsticare (mis-ti-cá-ri) – (unã cu meastic2)

§ mãs-ticat (mãs-ti-cátŭ) adg mãsticatã (mãs-ti-cá-tã), mãsticats (mãs-ti-cátsĭ), mãsticati/mãsticate (mãs-ti-cá-ti) – (unã cu misticat2)

§ mãsticari/mãsticare (mãs-ti-cá-ri) sf mãsticãri (mãs-ti-cắrĭ) – (unã cu misticari2)

§ measticã (meás-ti-cã) sf meastitsi/meastitse (meás-ti-tsi) – loclu iu un arãu s-vearsã tu-un altu; amisticarea-a apiljei di la doauã arãuri; mintiturã
{ro: confluenţă}
{fr: confluence}
{en: confluence, junction (of rivers)}
ex: astãljem di meastica-a Vãrdarlui

§ amisticãturã1 (a-mis-ti-cã-tú-rã) sf amisticãturi (a-mis-ti-cã-túrĭ) – starea tu cari s-aflã ma multi lucri tsi suntu amisticati (mintiti) multu; misticãturã, ameasticã, ameastic, mintiturã
{ro: mestecătură; confuzie}
{fr: mêlange; confusion}
{en: mixture, blend; confusion}

§ ameastic3 (a-meás-ticŭ) sn ameastitsi/ameastitse (a-meás-ti-tsi) – (unã cu amisticãturã1)

§ ameasticã (a-meás-ti-cã) sf fãrã pl – (unã cu amisticãturã1)

§ misticãturã (mis-ti-cã-tú-rã) sf misticãturi (mis-ti-cã-túrĭ) – (unã cu amisticãturã1)

§ dizmeastic (diz-meás-ticŭ) (mi) vb I dizmisticai (diz-mis-ti-cáĭ), dizmisticam (diz-mis-ti-cámŭ), dizmisticatã (diz-mis-ti-cá-tã), dizmisticari/diz-misticare (diz-mis-ti-cá-ri) – li-aleg tra s-hibã-ahoryea, lucri tsi suntu amisticati; lu ndreg un lucru tra s-nu mata hibã mintit; discaci lucri (peri, barbã, hiri, etc.) tsi suntu ncãrshiljati (mintiti, ciufuliti, etc.); discaci
{ro: descurca}
{fr: démêler, débrouiller}
{en: unravel, disentangle}
ex: s-amisticarã ljitsãli?, cu zorea s-diz-measticã (s-discaci); dizmisticai ardãtsinjli di shiboi di-ardãtsinjli di busuljoc; nã dizmisticãm tutiputa

§ dizmisticat (diz-mis-ti-cátŭ) adg dizmisticatã (diz-mis-ti-cá-tã), dizmisticats (diz-mis-ti-cátsĭ), dizmisticati/dizmisticate (diz-mis-ti-cá-ti) – (lucru) tsi easti aleptu tra s-nu mata armãnã mintit; tsi easti discãceat
{ro: descurcat}
{fr: démêlé, débrouillé}
{en: unraveled, disentangled}

§ dizmisticari/dizmisticare (diz-mis-ti-cá-ri) sf dizmisticãri (diz-mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dizmeasticã tsiva; discãceari
{ro: acţiunea de a descurca}
{fr: action de démêler, de débrouiller}
{en: action of unraveling, of disentangling}