|
|
tushescu
tushescu (tu-shĭés-cu) vb IV – vedz tu tusi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: tusiguhtic
guhtic (gúh-ticŭ) sn guhtitsi/guhtitse (gúh-ti-tsi) – lãngoari tsi s-lja di la om la om (ma multu earna), cari tsãni unã i dauã siptãmãnj shi s-aspuni cu cãlduri (pirito), cu dureari di cap shi di gurmadz, cu tusi, cu curarea-a nariljei tut chirolu, etc.; aremã, aremi, remã, sinahi, sirmii, guturai, butur, cearã, rufã
{ro: guturai, gripă}
{fr: grippe, rhume de cerveau}
{en: flu, cold (in the head), running nose}
§ guhtisedz (guh-ti-sédzŭ) vb I guhtisai (guh-ti-sáĭ), guhtisam (guh-ti-sámŭ), guhtisatã (guh-ti-sá-tã), guhtisa-ri/guhtisare (guh-ti-sá-ri) – ljau unã shcurtã anasã shi scot vimtu dit plimunj cu puteari shi vrondu (ca semnu cã am unã heavrã, cã am guhtic); tushedz, tushescu
{ro: tuşi}
{fr: tousser}
{en: cough}
§ guhtisat (guh-ti-sátŭ) adg guhtisatã (guh-ti-sá-tã), guhtisats (guh-ti-sátsĭ), guhtisati/guhtisate (guh-ti-sá-ti) – cari scoati vimtu dit plimunj cu puteari shi vrondu (ca semnu cã ari unã heavrã); tushat, tushit
{ro: tuşit}
{fr: toussé}
{en: coughed}
§ guhtisa-ri/guhtisare (guh-ti-sá-ri) sf guhtisãri (guh-ti-sắrĭ) – atsea tsi fatsi cariva cãndu guhtishadzã
{ro: acţiunea de a tuşi}
{fr: action de tousser}
{en: action of coughing}
mprostu1
mprostu1 (mprós-tu) adg mproastã (mprŭás-tã), mproshtsã (mprósh-tsã) shi mproshti (mprósh-ti), mproasti/mproaste (mprŭás-ti) – (omlu) tsi nu shadi mpadi (pi scamnu i culcat) ma sta ndreptu sh-pri cicioari; (lucru) tsi sta ndreptu ca omlu tsi sta n cicioari; ãmprostu, n cicioari; (fig:
1: (om) mprostu = (om) aplo, ageamit, prostu; expr:
2: oauã mproasti = oauã fapti tu tigani (tu apã i grãsimi) cu gãlbinushlu moali tsi-armãni ntreg, neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga;
3: nj-apir mprostu = nu durnjii tutã noaptã, nu shidzui mpadi, shidzui di lucrai sh-ashi mi-acãtsã hãryia;
4: va ti beau mprostu = va ti-arãd, va ti aspargu, va ti vatãm;
5: nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã = easti tut surpat, survuljusit, azvãrnuit;
6: mi scol mprostu dinintea-a unui = lj-aspun multã tinjii; l-tinjisescu multu;
7: doarmi (di) mprostu = (i) doarmi pi cicioari; (ii) lj-easti multu somnu, cã nu-ari durnjitã di multu chiro)
{ro: în picioari, drept}
{fr: debout, droit}
{en: standing, straight}
ex: mprostu (ndreptu, pi cicioari) ti-alãsãm; om mprostu (ndreptu, pri cicioari); si-ts shadã mproshti (pri cicioari) tuts anghiljlji; ti videai prit nãsã, cu di-ayia s-tsãnea mproastã! (pri cicioari); nu-armasi cheatrã pristi cheatrã mproastã
(expr: easti tut surpatã); s-mãrmurisi di mprostu (ashi cum sta pi cicioari); shidea mproastã (pi cicioari, ndreaptã) unã nveastã; bãgã doauã dedz shi mproasti; di mprostu doarmi, ca palju-cal; di mproasti (di cum shed pi cicioari) s-tuchescu; dzua tutã pri cicior, sh-noaptea nj-apir mproastã
(expr: nu-nj dormu tutã noaptea, lucredz); shidzui mprostu (pi cicioari) dauã dzãli; scoalã-ti mprostu
(expr: aspuni-lj tinjii) cãndu treatsi un aush; oauã mproasti
(expr: oauã tu tigani cu gãlbinuslu neaspartu sh-albushlu ncljigat deavãrliga), s-nu ti saturi!; l-bag mprostu (sã sta ndreptu, nsus), ma cadi; bufa di ursã, frate, s-ti-aflã aoa, va ti bea di mprostu
(expr: va ti mãcã), cã-lj cãlcash loclu
§ ãmprostu (ãm-prós-tu) adg ãmproastã (ãm-prŭás-tã), ãmproshtsã (ãm-prósh-tsã) shi ãmproshti (ãm-prósh-ti), ãmproasti/ãmproaste (ãm-prŭás-ti) – (unã cu mprostu)
ex: hãngilu arsãri ãmprostu (pri cicioari); nã njilji di tiniri, tuts ãmproshtsã (ndreptsã, pri cicioari); nj-apir ãmproastã
(expr: mi-acãtsã hãryia dupã unã noapti nidurnjitã)
ngiulnedz
ngiulnedz (ngĭul-nédzŭ) vb I ngiulnai (ngĭul-náĭ), ngiulnam (ngĭul-námŭ), ngiulnatã (ngĭul-ná-tã), ngiulnari/ngiulnare (ngĭul-ná-ri) – di-iu earam lãndzit mi fac diznou sãnãtos; mprustedz, nsãnedz, sãnedz, nsãnãtushescu, sãnãtushescu, nsãnãtushedz, sãnãtushedz
{ro: (se) întrema, (se) însănătoşi}
{fr: retrouver la santé}
{en: recover from sickness}
ex: el avea ngiulnatã (avea nsãnatã, s-avea mprustatã); nu ngiulnã (nu s-featsi ghini) nica; dupã cum vedz, ngiulnai (mi mprustai) tora
§ ngiulnat (ngĭul-nátŭ) adg ngiulnatã (ngĭul-ná-tã), ngiulnats (ngĭul-nátsĭ), ngiulnati/ngiulnate (ngĭul-ná-ti) – tsi s-ari faptã ghini dupã unã lãngoari; mprustat, nsãnat, sãnat, nsãnãtushit, sãnãtushit, nsãnãtushat, sãnãtushat
{ro: întremat, însănătoşit}
{fr: qui a retrouvé la santé}
{en: recovered from sickness}
§ ngiulnari/ngiulnare (ngĭul-ná-ri) sf ngiulnãri (ngĭul-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu ngiulneadzã cariva; mprustari, nsãnari, sãnari, nsãnãtushiri, sãnãtushiri, nsãnãtushari, sãnãtushari
{ro: acţiunea de a (se) întrema, de a (se) însănătoşi; întremare însănătoşire}
{fr: action de retrouver la santé}
{en: action of recovering from sickness}
§ ngiulnami/ngiulname (ngĭul-ná-mi) sf fãrã pl – mprustarea tsi u fatsi cariva dupã unã lãngoari
{ro: însănătoşire}
{fr: rétablissement de la santé}
{en: recovery from sickness}
nsãnãtushescu
nsãnãtushescu (nsã-nã-tu-shĭés-cu) (mi) vb IV – vedz tu sãnãtati
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sãnãtatinturturedz
nturturedz (ntur-tu-rédzŭ) vb I nturturai (ntur-tu-ráĭ), nturturam (ntur-tu-rámŭ), nturturatã (ntur-tu-rá-tã), nturturari/nturturare (ntur-tu-rá-ri) – mi vindic sh-mi fac diznou sãnãtos; mi mprustedz (di slab i lãndzit tsi earam); prucupsescu sh-lucrili nj-si duc ambar; nturtãredz, mprustedz, nsãnedz, nsãnãtushescu, nsãnãtu-shedz, prucupsescu, etc.
{ro: întrema, însănătoşi, progresa}
{fr: se remettre; reprende des forces, prendre de la consistance, recouvrer sa santé; progresser}
{en: get on one’s feet, heal, progress}
ex: nu nturturãm (nu featsim prucuchii, nu lji nsãnãm, mprustãm) vituljlji di-un an
§ nturturat (ntur-tu-rátŭ) adg nturturatã (ntur-tu-rá-tã), nturturats (ntur-tu-rátsĭ), nturturati/nturturate (ntur-tu-rá-ti) – tsi easti vindicat shi mprustat (dupã lãngoarea tsi u-avu); tsi s-prucupsi cã lucrili-lj si dusirã ambar; nturtãrat, mprustat, nsãnat, nsãnãtushit, nsãnãtushat, prucupsit, etc.
{ro: întremat, însănătoşit, progresat}
{fr: remis; qui a repris ses forces, qui a pris de la consistance, qui a progressé; lutté, accouplé (en parlant des moutons)}
{en: who got on one’s feet, healed, progressed}
§ nturturari/nturturare (ntur-tu-rá-ri) sf nturturãri (ntur-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nturtureadzã; nturtãrari, mprustari, nsãnari, nsãnãtushiri, nsãnãtushari, prucupsiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) întrema, de a (se) însănătoşi, de a progresa}
{fr: action de se remettre; de reprende des forces, de prendre de la consistance, de recouvrer sa santé, de progresser; de lutter, de s’accoupler (en parlant des moutons)}
{en: action of getting on one’s feet, of healing, of progressing}
§ nturtãredz (ntur-tã-rédzŭ) vb I nturtãrai (ntur-tã-ráĭ), nturtãram (ntur-tã-rámŭ), nturtãratã (ntur-tã-rá-tã), nturtãrari/nturtãrare (ntur-tã-rá-ri) – (unã cu nturturedz)
ex: atsel njic nu nturtãreadzã (si mprusteadzã)
§ nturtãrat (ntur-tã-rátŭ) adg nturtãratã (ntur-tã-rá-tã), nturtãrats (ntur-tã-rátsĭ), nturtãrati/nturtãrate (ntur-tã-rá-ti) – (unã cu nturturat)
§ nturtãrari/nturtãrare (ntur-tã-rá-ri) sf nturtãrãri (ntur-tã-rắrĭ) – (unã cu nturturari)
nvãrtushescu
nvãrtushescu (nvãr-tu-shĭés-cu) (mi) vb IV – vedz tu vãrtuti
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: vãrtutisãnãtati/sãnãtate
sãnãtati/sãnãtate (sã-nã-tá-ti) sf sãnãtãts (sã-nã-tắtsĭ) – harea tsi u-ari omlu cari nu easti lãndzit (tuti urganili, mãdularli, hãlãtsli a truplui di om lucreadzã cum lipseashti);
(expr:
1: nj-ljau sãnãtati di la cariva; lj-alas sãnãtati a unui = mi dispartu di cariva cãndu fug diparti; lj-or ca, trãninti, cãt va him diparti un di-alantu, s-nu lãndzidzascã, s-nu lu-alasã sãnãtatea;
2: sãnãtati bunã! = zbor cu cari-lj dzãts a unui tra s-fugã, cã nu mata ari cãtse s-armãnã aclo, etc.; fudz! du-ti cu Dumnidzã;
3: crep di sãnãtati = (i) am sãnãtatea multu bunã; hiu multu sãnãtos; (ii) sh-atuntsea cãndu tuti-nj njergu-ambar, nu escu ninga ifhãrãstisit;
4: ãntreabã lãndzitlu: “vrei sãnãtati?” = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi aspuni unã mari mirachi (ananghi) tri un lucru, nu shtii cum s-facã tra s-lu aibã, sh-tini lu ntreghi ma s-va s-lu-agiuts; vrei cal ordzu?)
{ro: sănătate}
{fr: santé}
{en: health}
ex: nu-nj dzãts, cum suntu pãrintsãlj a tãi cu sãnãtatea?; ai sãnãtati, tsi-ananghi ai?; lãn-goarea-a lui, sãnãtatea-a noastrã; sãnãtati au shi ghiftsãlj, ma imnã cu pãntica goalã; sãnãtati a noauã shi heavrã a uvreilor!; sãnãtatea nu s-acumpãrã cu grosh; ma bunã di sãnãtati, tsiva nu-i; ma bunã di sãnãtati: sãnãtati (bunã); shedz cu sãnãtati
(expr: urari di dispãrtsãri: armãnj sãnãtos); ãsh lo sãnãtati
(expr: fudzi, s-dispãrtsã), di la featã, di la mumã shi tuts cãts inshirã s-lu pitreacã; s-armãnã sh-trã noi, va u ljai, cari nu, sãnãtati bunã!
(expr: du-ti cu Dumnidzã!); l-alãsã sãnãtati sh-lã urã cãti buni suntu pri loc; du-ti cu sãnãtati, lj-urã sh-aistu; fudzi fãrã sã-sh lja sãnãtati di la featã (fãrã si s-adunã cu feata nãinti di dispãrtsãri); sh-lo sãnãtati di la
(expr: s-dispãrtsã di) muljari-sa; sãnãtati!
(expr: urari di dispãrtsãri: s-armãnj sãnãtos), munte frate!; tindi mãna sh-acatsã un pulj shi sãnãtati bunã
(expr: fudzi, li cãleashti, u-anganã cãtsaua); ts-u dau feata, cara nu, sãnãtati bunã
(expr: fudz! du-ti cu Dumnidzã)
§ sãnãtos (sã-nã-tósŭ) adg sãnãtoasã (sã-nã-tŭá-sã), sãnãtosh (sã-nã-tóshĭ), sãnãtoa-si/sãnãtoase (sã-nã-tŭá-si) – tsi easti mplin di sãnãtati; tsi nu tradzi di vãrã lãngoari; sãn, san;
(expr:
sãnãtushescu
sãnãtushescu (sã-nã-tu-shĭés-cu) (mi) vb IV – vedz tu sãnãtati
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sãnãtatisilã
silã (sí-lã) sf sili/sile (si-li) – atsea tsi aducheashti cariva cãndu-lj si bagã zori tra s-facã un lucru; simtsãmintu di nivreari (agnos, etc.) fatsã di-unã lugurii i di fãtseari-a unui lucru tsi nu va omlu s-lu facã; putearea tsi lipseashti s-bagã un om tra s-facã un lucru greu trã fãtseari; forţã, puteari, pãrdunã, zorba, zorca
{ro: silă, forţă}
{fr: contrainte, force}
{en: coercion, force}
ex: foclu ari silã (puteari); nu cu silã (zorba) sh-cu puteari; sh-u fãtsea silã cu noi (nã bãgã multã zori); fac lucrul cu silã (cu puteari)
§ sãluescu (sã-lu-ĭés-cu) (mi) vb IV sãluii (sã-lu-íĭ), sãlueam (sã-lu-ĭámŭ), sãluitã (sã-lu-í-tã), sãluiri/sãluire (sã-lu-í-ri) – pingu pri cariva cu zorea (sh-cu multã fortsã ma s-hibã ananghi) tra s-facã un lucru (tsi el nu va s-lu facã); mi fac preshcav cãndu ipuhriusescu pri cariva s-adarã cu sila un lucru; sãlnãescu, ipuhriusescu, apuhriusescu; mi nvãrtushedz, vãrtushescu
{ro: sili, silui, deveni silnic}
{fr: forcer, devenir violent}
{en: force, become violent}
ex: foclu eara s-sãluea (si nvãrtusha)
§ sãluit (sã-lu-ítŭ) adg sãluitã (sã-lu-í-tã), sãluits (sã-lu-ítsĭ), sãluiti/sãluite (sã-lu-í-ti) – tsi easti bãgat cu sila s-facã un lucru; sãlnãit, ipuhriusit, apuhriusit; ãnvãrtushat, nvãrtushat, vãrtushit
{ro: silit, siluit, devenit silnic}
{fr: forcé, devenu violent}
{en: forced, who became violent}
§ sãluiri/sãluire (sã-lu-í-ri) sf sãluiri (sã-lu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti bãgat cu sila s-facã un lucru; sãlnãiri, ipuhriusiri, apuhriusiri; ãnvãrtushari, nvãrtushari, vãrtushiri
{ro: acţiunea de a silui, de a deveni silnic; siluire}
{fr: action de forcer, de devenir violent}
{en: action of forcing, of becoming violent}
§ sãlnãescu (sãl-nã-ĭés-cu) (mi) vb IV sãlnãii (sãl-nã-íĭ), sãlnãeam (sãl-nã-ĭámŭ), sãlnãitã (sãl-nã-í-tã), sãlnãiri/sãlnãire (sãl-nã-í-ri) – (unã cu sãluescu)
ex: nu-l loarã cu bunlu ma-lj sãlnãirã (lj-furtsarã, lj-asparsirã) usha ca s-intrã
tusi/tuse
tusi/tuse (tú-si) sf fãrã pl – atsea tsi fac cãndu suntu arãtsit shi scot vimtu dit plimunj cu puteari sh-cu vrondu, multi ori cu ascucheat i hãrpi; tushari, tushiri
{ro: tuse}
{fr: toux}
{en: cough}
ex: lu-avui di tusi (niputut di tusi); cari s-mor di tusi, anãthimatã s-hibã pushclja;
(expr: tusi/tuse-atsea araua; tusi/tuse-atsea buna = tusi multu greauã tsi tsãni ma multu chiro (dupã tsi nchiseashti) sh-cari nu pari cã va s-astãmãtseascã vãrãoarã)
{ro: tuse măgărească}
{fr: coqueluche}
{en: whooping cough}
§ tushedz (tu-shĭédzŭ) vb I tushai (tu-shĭáĭ), tusham (tu-shĭámŭ), tushatã (tu-shĭá-tã), tushari/tushare (tu-shĭá-ri) – ljau unã shcurtã anasã shi scot vimtu dit plimunj cu puteari shi vrondu (ca semnu cã am unã heavrã, cã am guhtic), multi ori cu ascucheat shi hãrpi; tushescu, guhtisãdz
{ro: tuşi}
{fr: tousser}
{en: cough}
ex: nã featã cãnd tushadzã, tut loclu bumbuneadzã (angucitoari: tufechea); shi unãoarã el tushadzã; dzatsi Ceanaca tushindalui; lu-avdu cã tushadzã multu
§ tushat (tu-shĭátŭ) adg tushatã (tu-shĭá-tã), tushats (tu-shĭátsĭ), tushati/tushate (tu-shĭá-ti) – cari scoati vimtu dit plimunj cu puteari shi vrondu (ca semnu cã ari unã heavrã); tushit, guhtisat
{ro: tuşit}
{fr: toussé}
{en: coughed}
§ tusha-ri/tushare (tu-shĭá-ri) sf tusheri (tu-shĭérĭ) – atsea tsi fatsi cariva cari tushadzã; tushiri, guhtisari
{ro: acţiunea de a tuşi}
{fr: action de tousser}
{en: action of coughing}
§ tushescu (tu-shĭés-cu) vb IV tushii (tu-shíĭ), tusham (tu-shĭámŭ), tushitã (tu-shí-tã), tushi-ri/tushire (tu-shí-ri) – (unã cu tushedz)
ex: nu durnji dip, cã tushi tutã noaptea
§ tushit (tu-shítŭ) adg tushitã (tu-shí-tã), tushits (tu-shítsĭ), tushiti/tushite (tu-shí-ti) – (unã cu tushat)
§ tushi-ri/tushire (tu-shí-ri) sf tushiri (tu-shírĭ) – (unã cu tushari)