DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

apu-

apu- prifixu – s-bagã dinãintea-a unor verbi a curi noimã lã u alãxeashti niheamã; ma multili ori noima-a verbului easti nvãrtushatã shi atsea tsi easti si s-facã, lipseashti si s-facã vãrtos, tutã, ntreagã; aestu prifixu va lu-aflãm tu ma multi verbi, shi ndauã di eali va li aspunem sh-tu-aestu dictsiunar, cãndu va lã yinã arada; [bãgats oarã cã (i) tu scriarea-a noastrã, prifixul apu- s-adavgã nãintea-a verbului fãrã semnul “-“; (ii) cãndu verbul ahiurseashti cu vucala “a”, boatsea “u” s-fatsi shcurtã (semivucala “ŭ”), icã boatsea “a” cheari; aoa avem unã exceptsii la nomurli a noastri di scriari, cã diftongul “oa/ua” sã ngrãpseashti “ua” nu “oa” cum u caftã nomurli; altã soi, (iii) cãndu verbul nu nchiseashti cu “a”, boatsea “u” armãni lungã (vucala “u”)].

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cale

cale (ca-lé) sm caledz (ca-lédzĭ) – loc (casã, culã, hoarã, tsitati, etc.) tsi easti multu nvãrtushat (cu stiznji analti shi vãrtoasi) tra s-poatã s-dãnãseascã tu-alumtã, cãndu loclu easti anvãrligat shi agudit di tuti pãrtsãli di dushmanj; culã, castru, cãstrii, tsitati, grãditã
{ro: fortăreaţă, fort}
{fr: forteresse, citadelle}
{en: fortress, citadel, fort}
ex: aspardzi cale (castru) tra s-facã hale

§ culã2 (cú-lã) sf culi/cule (cú-li) – (unã cu cale)
ex: shapti dzãli s-bãturã dit culã (cale, castru) cu hãznji di trei ori ma multsã; casa-aestã canda easti culã (cale)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãlescu

cãlescu (cã-lés-cu) (mi) vb IV cãlii (cã-líĭ), cãleam (cã-leámŭ), cãlitã (cã-lí-tã), cãliri/cãlire (cã-lí-ri) – lu nvãrtushedz herlu cu bãgarea-a lui tu foc prota, sh-deapoea, cu-arãtsirea-a lui, unãshu-nã;
(expr:
1: (mi) cãlescu = mi nvãrtushedz cu-atseali tuti prit cari trec tora, tra s-pot s-aravdu ghini trãninti, cãndu va trec prit alti lucri ma greali;
2: li cãlescu = (i) mãc multu; u ndes; mi nãfãtescu; mi satur di mãcari; mi-adar fushechi (ciuflecã; tsai, etc.); agãlisescu, agãlescu, isihãsescu; ljau puteari; etc.; (ii) beau multu (yin, arãchii, etc.) sh-mi mbet; mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, tsai, etc.); etc.; (iii) fur, ljau peascumta; li ciulescu (spãstrescu, ciunescu, ciuplescu, cãpsãlsescu, etc.); bag tu mãnica di la tãmbari; etc.; (iv) mi duc, fug peascumta; li deapin (ciulescu; scarmin; spãstrescu; shpirtuescu, cãrtsãnescu, etc.); nj-ljau cicioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau pãrtãljli; u fac (acats cãtrã) naparti; u-angan cãtsaua; nj-frãngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau perlji (ocljilj, zverca); etc.)
{ro: căli (fierul)}
{fr: tremper de l’acier}
{en: harden (steel), cast (iron)}
ex: l-cãlish (l-tricush prit foc) herlu?; ursea, cãlea-ti niheamã; l-vidzui cã li cãleashti
(expr: mãcã) vãrtos; cãlea tini
(expr: mãcã) sh-tats; sh-mãcarã di s-cãlirã
(expr: di loarã puteari, di s-sãturarã, nãfãtirã); dusirã la hani shi s-cãlirã
(expr: biurã multu, sã mbitarã); cu yinlu tsi-l biui mi cãlii
(expr: mi mbitai) ghini; multu yin s-cãli
(expr: s-biu) seara-atsea; cara s-cãleashti
(expr: bea yin, sã mbeatã), lj-yini limba; li cãleashti
(expr: li furã) tuti penurili; li cãli
(expr: li lo, li furã) matsãli di la njelu tsi-l tãljem; pita cum va lj-u cãlescu
(expr: va lj-u fur); lj-furã nelu shi li cãleashti
(expr: fudzi) di-aclo; li cãlii
(expr: fudzii peascumta) cã nu vream s-mi veadã vãrnu; s-li cãlim
(expr: s-fudzim) di-aoa cãt ma-agonja; cãlea-li
(expr: fudz) di-aoa cã nu voi s-ti ved

§ cãlit (cã-lítŭ) adg cãlitã (cã-lí-tã), cãlits (cã-lítsĭ), cãliti/cãlite (cã-lí-ti) – tsi easti nvãrtushat (herlu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

castru

castru (cás-tru) sn castri/castre (cás-tri) – loc (casã, culã, cale, hoarã, tsitati, etc.) tsi easti multu nvãrtushat (cu stiznji analti shi vãrtoasi) tra s-poatã s-dãnãseascã tu-alumtã cãndu easti anvãrligat shi agudit di tuti pãrtsãli di dushmanj; cãstrii, cale, tsitati, grãditã;
(expr: cu castrul = agioc di ficiurits)
{ro: fortăreaţă, fort, cetate}
{fr: forteresse, citadelle, camp, campement}
{en: fortress, citadel, fort}
ex: tsitati cu castru (cu stiznj-analti sh-vãrtoasi); castrul (calelu) easti pri dzeanã; castrili a ljei; easti-anvãrligat cãsãbãlu cu castri; mi-alinai pãnã la castru (stizma-a calelui); u tsãnea feata ncljisã tu-un castru (cale); njitslji s-agiuca n cali cu castrul
(expr: un agioc di ficiurits)

§ cãstrii/cãstrie (cãs-trí-i) sf cãstrii (cãs-tríĭ) – (unã cu castru)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cheatrã

cheatrã (chĭá-trã) sf chetri (chĭé-tri) shi chetsrã (chĭé-tsrã) shi chetsãri (chĭé-tsãrĭ) shi chetsuri (chĭé-tsurĭ) – lucru tsi s-aflã tu loc shi nu s-aspardzi lishor cã easti multu vãrtos shi apa nu poati s-intrã tu el tra s-lu moalji; bãrtsiri, bizbilji, shcãmbã, scarpã, shcarpã, pishtireauã, hãlichi, hãlitsã;
(expr:
1: cheatrã albã; cheatrã acrã = stipsi;
2: cheatrã aroshi = cãrbuni multu curat (tsi easti ca crustalu);
3: cheatra-a calui = cheatrã vinitã;
4: cheatrã miracuni = cheatrã cu cari si sturyisescu cutsutili;
5: cheatrã di moarã = aroatã mari di cheatrã cu cari s-matsinã grãnili la moarã;
6: cheatrã di mirminti (cheatrã) = ploaci di mirminti;
7: cheatrã scumpã = chetsrã njits scoasi dit loc (tsi suntu ca-ageamea di multi hromi) cari suntu lucrati di masturi giuvairgeadz shi ufilisiti la adrarea giuvaricadzlor;
8: (ari cap, easti) ca cheatra = (ari cap, easti) vãrtos, sãnãtos ca cheatra;
9: (om cu) inimã di cheatrã = (om cu) inimã di her, tsi nu-aducheashti vãrã njilã, vreari, etc. ti cari tsi s-hibã; (om cu) inimã di her;
10: sh-chetsrã! = sh-altu tsi; sh-altu tsi vrei!; sh-tsiva dip (zburãri cãndu nu vrei s-dai i s-fats tsiva);
11: aruc chetri = (i) bag zizanji (ntsãpãturi, muzavirlãchi, anghidã, ngrãnji, etc.); (ii) aruc stepsu, cãtigurii pri cariva;
12: bag nã cheatrã n gurã = nu-am tsi s-dzãc, nu scot un zbor dit gurã, ncljid gura, amutsãscu;
13: mãc chetsrã = zburãscu glãrinj, zburãscu-arãu di cariva, dzãc minciunj, cacuzburãscu;
14: yin ca di cheatrã = nu yin dip, nu va yin;
15: ca di cheatrã = (i) tsi easti mash tu (tsi easi mash dit) mintea-a omlui, calpu, minciunos; (ii) vãrnãoarã, mash atumtsea cãndu va mi fac cheatrã;
16: canda li dzãc la chetri zboarãli, canda zburãscu cu chetsrãli; ca di pri cheatrã canda dau = geaba zburãscu cã nu va si s-facã tsi dzãc mini, zburãscu mash ca sã zburãscu cã vãrnu nu mi avdi sh-nu mi-ascultã, etc.;
17: fug sh-va s-aruc cheatra dupã mini; aruc cheatra nãpoi = fug sh-nu va mi tornu nãpoi vãrnã-oarã;
18: nu-armãni cheatrã pristi cheatrã = tuti suntu fapti padi, suntu-azvãrnuiti, nu-armãni dip tsiva dit-un lucru (casã, agru, hoarã, etc.);
19: cheatrã n casã = featã nimãrtatã;
20: am unã cheatrã pi inimã (tu suflit) = am unã mari cripari, hiu multu nvirnat;
21: nj-si lo cheatra di pi inimã = isihãsii, ascãpai di criparea tsi nj-u-aveam tu inimã;
22: fug di-ascapirã chetrili = fug multu-agonja, tra s-nu mi-acatsã atsel tsi mi-avinã;
23: creapã che-tsrãli di-arcoari = easti multã-arcoari;
24: nj-dau caplu di cheatrã = nj-pari arãu di tsi am faptã, mi fac pishman;
25: pãnã sh-chetrili l-plãngu = s-dzãtsi trã un om tsi s-plãndzi tut chirolu, di nai ma njiclu lucru, cã pãnã sh-chetrili-l plãngu!;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chihlibari/chihlibare

chihlibari/chihlibare (chih-li-bá-ri) sf chihlibãri (chih-li-bắrĭ) – arucinã veaclji di njilj di anj, armasã shi nvãrtushatã di chiro, mushatã tu videari, di-unã hromã tsi da di-aradã ca pri galbin, dit cari s-fac lucri ca giuvairi (cumbuloyi, etc.)
{ro: chihlimbar}
{fr: ambre jaune}
{en: amber}
ex: aushlu avea cumbuloyi di chihlibari; lj-featsi pishcheshi nã tsigaretã di chihlibari; vidzu dirvishlu un tsigãret di chihlibari

§ chihribari/chihribare (chi-hri-bá-ri) sf chihribãri (chi-hri-bắrĭ) – (unã cu chihlibari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dip

dip (dípŭ) adv
1: ici, hici;
2: nai, multu, deacutotalui;
3: tamam, tãsh, trãsh, anilea;
(expr: di dip (scriat shi didip) = noimã nvãrtushatã a zborlui dip; tut ntreg; fãrã s-alasã tsiva di-unã parti; deacutotalui, fari)
{ro: deloc; cel mai, foarte; tocmai, exact}
{fr: point du tout; le plus…; très; tout à fait}
{en: (not) at all; the most…; very; exactly, precisely}
ex: dip (ici) nu mi-aspar; dip (ici) nu mi va; nu tac sh-dip (ici)! tsiva di dip (ici tsiva) nu-aleadzi; nu lu-am vidzutã dip (ici); dip (ici) nu mãcã; dip (nai) ma njiclu; un om dip (multu) avut; armasim dip (deacutotalui) singuri; s-minã corlu dip (tãsh, tamam) ca chima; dip (trãsh) ca njeljlj-atselj sugari; dip (anilea, tamam) ca ursa cãndu gioacã; dip (analtu, tamam) pi aesti zboarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã