26: sh-chetrili plãngu di nãs = s-dzãtsi trã un om tsi easti multu-arãu, tsi fatsi multi lãets shi tuts, pãnã sh-chetrili, s-plãngu di nãs;
27: cheatra greauã tu loclu-a ljei shadi = omlu avut nu fudzi tu xeani;
28: cãdzu cheatra sh-nj-acãtsã cicioarli = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva nã cadi pri pãltãri sh-lipseashti, cã vrem icã nu vrem, s-lu hrãnim)
{ro: piatră}
{fr: pierre}
{en: stone}
ex: turta-a ta, cu turta-a mea, pi un fus unã s-shutsã (angucitoari: cheatra di moarã); turta-a mea stri turta-a ta, fuslu-a meu n buriclu-a tãu (angucitoari: cheatra di moarã); afirea-ti di cãnili tsi nu-avinã cheatra; mi-agudi cu cheatra; chetrili di la minghiushli-a ljei suntu scumpi; nu-ari nitsiunã cheatrã
(expr: ploaci) pri mirminti; lj-adrã nã cheatrã
(expr: ploaci di pri mirminti) mushatã; cheatra arucutoasã, vlagã nu-acatsã; cheatra tsi s-arucuteashti, mushclju nu-acatsã; nã cheatrã di pumoarã; leamni sh-chetsrã; chetsãrli li-arãdãpsea; moasha nu-avea ni featã, ni chetsrã
(expr: tsiva dip); hiu sigur cã mãts chetsrã
(expr: cã dzãts minciunj); va yinã ca di cheatrã
(expr: nu va yinã vãrãoarã); canda li dzãsi la chetri amirãlu zboarãli
(expr: geaba zburã amirãlu); o, loyiotat, ca di cheatrã (calpu, minciunos); s-ljau calea nclo, shi s-aruc cheatra dupã mini (shi nu va mi tornu); acãtsã s-arucã chetri
(expr: zizanji, ntsãpãturi, muzavirlãchi); s-bag hilji sh-chetri!
(expr: hilji sh-altu tsi; hilji sh-altu tsi vrei!); cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu; tu loclu a tãu shi chetrili di mpadi ts-agiutã; un glar aruncã nã cheatrã tu-amari, sh-unã njilji di mintiosh nu pot s-u scoatã

§ chitritseauã (chi-tri-tseá-ŭã) sf chitritseali/chitritseale (chi-tri-tseá-li) – cheatrã njicã; bel, gurgulj, shombur, shomburã
{ro: pietricică}
{fr: petite pierre, caillou}
{en: small stone, pebble}
ex: unã cergã mari, mari, plinã tsi-i cu chitritseali (angucitoari: tserlu cu steali); chitritsealili-a arãului; chitritseali aminam, mãrgãritãri adunam; s-agiuca cu muntsãlj, cum ti-agiots cu chitritseali

§ chitrish chi-tríshĭŭ) sn chitrishuri (chi-tri-shĭŭrĭ) – multimi di chetri sh-chitritseali adunati tu idyiul loc (munti, mardzini di-amari, vali di-arãuri, etc.)
{ro: pietriş}
{fr: gravier}
{en: gravel}
ex: adutsi chitrish dit arãu; ari chitrish nãmal arãulu; scãntealji scoati din chitrish

§ chitros (chi-trósŭ) adg chitroasã (chi-trŭá-sã), chi-trosh (chi-tróshĭ), chitroasi/chitroase (chi-trŭá-si) – (loc, arãpã, creac, mardzini di-amari, di-arãu, etc.) tsi easti mplin di chetri sh-chitritseali
{ro: pietros}
{fr: pierreux}
{en: stony, gravelly}
ex: imnam pit cãljuri chitroasi (cu chetri); creacurli chitroasi (mplini di chetri); arungurli chitroasi

§ chitrar (chi-trárŭ) sm chitrari (chi-trárĭ) – omlu tsi talji sh-lucreadzã cheatra
{ro: pietrar}
{fr: tailleur de pierres}
{en: stone cutter}

§ chitrusescu (chi-tru-sés-cu) (mi) vb IV chitrusii (chi-tru-síĭ), chitruseam (chi-tru-seámŭ), chitrusitã (chi-tru-sí-tã), chitrusiri/chitrusire (chi-tru-sí-ri) – mi fac (armãn) ca unã cheatrã (corcan ca lemnul, marmura sh-nu mi min dip); mi fac dur (scliro, sãnãtos) ca cheatra; limnusescu, nmãrmurisescu, mãrmurisescu, mãrmurãsescu, mãrmãrisescu
{ro: împietri}
{fr: (se) pétrifier, durcir}
{en: petrify, harden}
ex: pri budzã s-chitrusi un hamuarãs

§ chitrusit (chi-tru-sítŭ) adg chitrusitã (chi-tru-sí-tã), chitrusits (chi-tru-sítsĭ), chitrusiti/chi-trusite (chi-tru-sí-ti) – tsi ari armasã ca cheatra (marmura, lemnul, etc. fãrã si s-minã dip); tsi s-ari nvãrtushatã shi faptã dur ca unã cheatrã; limnusit, nmãrmurisit, mãrmurisit, mãrmurãsit, mãrmãrisit
{ro: împietrit}
{fr: pétrifié, durci}
{en: petrified, hardened}

§ chitrusiri/chitrusire (chi-tru-sí-ri) sf chitrusiri (chi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva chitruseashti; limnusiri, nmãrmurisiri, mãrmurisiri, mãrmurãsiri, mãrmãrisiri
{ro: acţiunea de a împietri; împietrire}
{fr: action de (se) pétrifier, de durcir}
{en: action of petrifying, of hardening}

§ chitrescu (chi-trés-cu) (mi) vb IV chitrii (chi-tríĭ), chitream (chi-treámŭ), chitritã (chi-trí-tã), chitriri/chitrire (chi-trí-ri) – (mi) fac ca cheatra (di uscãciuni)
{ro: face ca piatra}
{fr: devenir dure comme une pierre}
{en: become solid as a stone}
ex: s-chitrescu (s-fac ca cheatra) cãndu s-usucã

§ chitrit (chi-trítŭ) adg chitritã (chi-trí-tã), chitrits (chi-trítsĭ), chitriti/chitrite (chi-trí-ti) – tsi s-fatsi ca cheatra
{ro: făcut ca piatra}
{fr: devenu dure comme une pierre}
{en: became solid as a stone}

§ chitriri/chitrire (chi-trí-ri) sf chitriri (chi-trírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva s-fatsi ca cheatra
{ro: face ca piatra}
{fr: devenir dure comme une pierre}
{en: become solid as a stone}

7: dau ãn cheptu = giur sã-nj ljau ahtea, s-lj-u plãtescu;
8: nj-u dau cu cariva = mi bat, mi-alumtu, n-agudim;
9: nj-u dau ãn coastã = stau sh-mi minduescu ma s-hibã ghini s-lu fac un lucru (cã nu para voi s-lu fac); strãmbu narea, frãngu coasti, frãngu oasi;
10: nj-dau dintsãlj pi cheatrã = nji nturyisescu (struxescu) dintsãlj; mi ndreg s-lu fac un lucru;
11: nu dau banã = nu-alas isih, lj-mãc bana;
12: lj-dau di mãnear = hãbãrsescu, dau simasii (la-atseali tsi dzãtsi, mindueashti i aducheashti cariva);
13: dau limãreaua di cariva = fug diparti di cariva;
14: dau = dau trã mortsã;
15: nj-easti datã = nj-easti scriatã di miri, nj-easti ursitã di la Dumnidzã)
{ro: da}
{fr: donner}
{en: give}
ex: ca s-nã dats, va vã dãm tsi nu nã deadim; ea didets-nji shi fanfurã; lã deadit ordzu a caljlor?; ama cã ma nj-ul desh; ma desh (didesh, deadish) tra s-ai alãvdari; ma desh (didesh, deadish) cu inima curatã; dau s-es (caftu, nchisescu s-es) din casã; lj-deadi a featãljei multã pai; dau (caftu) s-fug ma el nu mi-alasã; cãtse nu-lj dãdea tinjii
(expr: nu-l tinjisea); dã-lã hãbari
(expr: dzã-lã tra sã shtibã) cã vinjirã; nã deadirã zbor
(expr: nã tãxirã); deadi
(expr: ishi, fitrusi) earba; ayinea da
(expr: fatsi) multã auã; vai da
(expr: vai cadã) ploai; Sãmãrina deadi
(expr: cãdzu) neauã; l-bãgarã s-da dupã
(expr: ducã, s-pingã) oi; fãrã s-da n coasti vãrãoarã
(expr: fatsi lucrul fãrã s-mindueascã dip tra s-nu-l facã); sh-u da n coastã
(expr: s-mindueashti ma s-lu facã lucrul); cãndu da
(expr: easi) luna; sh-deadi
(expr: apiri) albul soari; ca luna tsi da
(expr: s-alãnceashti pri tser); da dzua
(expr: apirã, creapã dzua); dorlu s-nu s-aprindã, ca troarã da
(expr: easi, creashti) fidanlu; aclo va s-dai di-un
(expr: va s-aflji, va s-andãmuseshti, va ti-astalj cu-un) cãni; sor, dã
(expr: nedz, imnã) nãinti; du-ti, dã pãn di
(expr: nedz, du-ti, s-agiundzi pãnã la) mushatã; s-deadi pãn di (agiumsi pãnã la) Dumnidzã; cãtrã murmintsã lj-u deadi
(expr: fudzi, s-dusi); lj-u deadirã
(expr: s-dusirã, tricurã) prit hoari; s-deadi
(expr: s-dusi, intrã, s-lo) tu pãduri dupã pulj; s-nu da loclu di el
(expr: s-nu-agudeascã loclu, s-azboairã); loc nu dãdea di Custandini; si-sh da dintsãlj pi cheatrã
(expr: si shi nturyiseascã dintsãlj); sãhatea deadi tsintsi di noapti
(expr: sãhatea asunã, aspuni oara tsintsi di noapti); s-alinã nsus s-da
(expr: s-asunã) cãmbana; deadim
(expr: intrãm) tu primuvearã; ninca nicãntatã cuclu, elinlu sh-u da
(expr: s-alumtã) cu turcul; s-deadirã
(expr: s-agudirã, s-alumtarã) cu-ahãntã fortsã; l-deadish
(expr: lu-arcash, lu zdupunish) dipadi di-lj cripã hearea; aoa va dãm di multi-arali
(expr: n-agudim di multi-arali, va trãdzem multi); deadim limãreaua di elj
(expr: fudzim diparti di elj); da sh-lja dit lumea-aestã
(expr: moari); mãrata di gãljinã sh-deadi suflitlu
(expr: muri); nu u dã, cari ãts da mãna
(expr: ma s-cutedz); sh-u deadi n cheptu
(expr: giurã s-lj-u plãteascã) chirutlu; vãrã nu putea si-lj da cali
(expr: s-aducheascã); nu vrurã s-lji talji caplu, shi-lj deadirã cali
(expr: l-sãlãghirã, lu-alãsarã s-fugã); sh-u da
(expr: sh-fudzi) aushlu cãtrã di partea-atsea; bunili tuti deadi Dumnidzã cu dauãli mãnj
(expr: lã deadi multi sh-di tuti); cari u dãdea di mãnear?
(expr: cari u hãbãrsea?; cari dãdea vãrã simasii la-atseali tsi dzãtsea i fãtsea?); deadi hãbari
(expr: lã spusi, hãbãrsi) la ascherea dit unã hoarã; vulpea-lj deadi nã cali
(expr: vulpea-lj dzãsi, lu urnupsi cum s-facã); dor nji-i s-dau oclji ningã nãoarã cu nãs
(expr: s-lu ved ninga nãoarã); s-dusirã shi deadirã plãngu
(expr: s-plãmsirã) la amirãlu; hiljlu di-amirã-lj deadi zbor
(expr: lj-tãxi); deadi zborlu
(expr: ãlj tãxi), si-lj da ficiorlu; cum sh-avea datã zborlu
(expr: u-avea tãxitã); lj-u deadirã
(expr: fudzirã) cãtrã tu lumi; alãsarã calea sh-lj-u deadirã cãrarea
(expr: sh-fudzirã, s-dusire pri cãrari); s-deadi
(expr: fudzirã, alãgarã) dupã nãsi; cari si zburãrã shi-sh deadirã mintsãli
(expr: s-urnipsirã un pi-alantu); puljlu nu-lj dãdea banã a featãljei
(expr: nu u-alãsa isihã feata) iu s-dutsea; un pondu di pulj, nu-nj da banã
(expr: nu-nj mi-alãsa isih) iu mi duc shi-nj prãxeashti cama laea; ursa, tsi nu-lj da banã
(expr: tsi nu u-alãsa isihã, tsi-lj mãca bana) a featãljei

§ dat1 (dátŭ) adg datã (dá-tã), dat (dáts), dati/date (dá-ti) – (lucrul) tsi-lj s-ari teasã a unui tra s-lu lja (s-lu tsãnã, s-lu aibã, etc.);
(expr:
1: dat di fãrmac = nvirinat, aplucusit di-amãrãciuni, etc.;
2: dat ãn cap = zurlu, anapud, andihristu, etc.)
{ro: dat}
{fr: donné}
{en: given}
ex: sicãrli furã dati; s-nu-sh calcã zborlu dat
(expr: s-facã atsea tsi-avea tãxitã); giunarlu cu mustatsa datã
(expr: tsi-avea nchisitã si s-aspunã, s-creascã); aushlu chiragi dat di fãrmac
(expr: aplucusit di nvirinari, nvirinat); tãcuts, dats di fãrmac
(expr: aplucusits di-amãrãciuni); easti un dat ãn cap!
(expr: zurlu)

§ dari1/dare (dá-ri) sf dãri (dãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva da tsiva;
(expr: lj-ari trã dari al Mihali (al Hali) = easti ca glareshcu; nu u-ari tutã mintea; sh-ari chirutã mintea; lj-hurseashti al Mihali)
{ro: acţiunea de a da}
{fr: action de donner}
{en: action of giving}
ex: trã dari (tra s-da tsiva) nu vrea s-avdã; lj-am trã dari (am s-lji dau tsiva); streslu u-ari mãna trã loari, nu u-ari sh-trã dari; aricilu nu-i trã diznjirdari ma tri dari cu shclots
(expr: tra-aguniri); cu darea trets sh-amarea

§ dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) sf dãderi (dã-dérĭ) – (unã cu dari1/dare)
ex: mi sãturai di dãdeari shcop
(expr: di bãteari); cu dãdearea
(expr: alãncirea pri tser) laea lunã

§ dat2 (dátŭ) sn daturi (dá-turĭ) –
1: paradzlji (i lucrili) tsi lipseashti s-lji da omlu la chivernisi trã lucrili tsi fatsi chivernisea trã el (trã lucrili tsi lu-alasã pri om s-facã, trã avearea tsi ari, tri paradzlji tsi lj-amintã cãndu u lucreadzã aestã aveari, alishvirishurli tsi fatsi, etc.); dari, for, hãraci, haraci, hargi, gilep, bidelj, decat, viryii, haratsumã, ghizmã;
2: lucrili tsi lj-adutsi shi paradzlji tsi-lj fatsi cariva dit avearea tsi u ari (cum easti, bunãoarã, toclu tsi-l lja di la paradzlji dats borgi la cariva, nichea di la unã casã i loc tsi lu-ari, etc.)
{ro: taxă, impozit; venit, rentă}
{fr: taxe, dîme, impôt; revenu, rente}
{en: tax, duty; revenue, income, rent}
ex: nu-nj plãtii datlu (darea, forlu, hargea, gileplu, etc.); va nj-alinj datlu?; datlu cãtrã amirãrilji; noi pãltim datlu tsi-l vrem cati an; amaneti tri plãtirea-a datlui; ca s-lja dat (nichi) di cati casã; n casã dat (nichi) nã da

§ dari2/dare (dá-ri) sf dãri (dãrĭ) – paradzlji (i lucrili) tsi lipseashti s-lji da omlu la chivernisi trã lucrili tsi fatsi chivernisea trã el (trã lucrili tsi lu-alasã pri om s-facã, trã avearea tsi ari, tri paradzlji tsi lj-amintã cãndu u lucreadzã aestã aveari, alishvirishurli tsi li fatsi, etc.); dat, for, hãraci, haraci, hargi, gilep, bidelj, decat, viryii, haratsumã, ghizmã
{ro: taxă, impozit}
{fr: taxe, dîme, impôt}
{en: tax, duty}
ex: avem dãri (foruri, viryii) greali; lj-ari trã dari al Mihali (lj-hurseashti tsiva al Mihali; icã expr: easti niheamã ca glar, ca lishor di minti)

§ dari3/dare (dá-ri) sf dãri (dãrĭ) – misali (cu mãcari, pescu, yin, colivã, yimishi, etc.) tsi s-da la oaspits sh-la lumea ftoahã (la bisearicã i chimitiryiu, dupã tsi preftul dyiuvãseashti trã suflitlu-a mortsãlor sh-trã adutsearea-a lor aminti); misali, trisalj, trisayi, puminii, pãmãntu, pomean, pumean, spumean, etc.
{ro: parastas}
{fr: aumône en mémoire d’un mort}
{en: memorial service}
ex: dãdea darea (misalea) a aushlui

§ nidat (ni-dátŭ) adg nidatã (ni-dá-tã), nidat (ni-dáts), nidati/nidate (ni-dá-ti) – tsi nu easti dat
{ro: nedat}
{fr: qui ne pas donné}
{en: not given}

§ nidari/nidare (ni-dá-ri) sf nidãri (ni-dãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu da tsiva
{ro: acţiunea de a nu da}
{fr: action de ne pas donner}
{en: action of not giving}

§ nidatã (ni-da-tã) sf fãrã pl – ninti ca… (si s-facã tsiva); ninti di
{ro: înainte de…}
{fr: avant de}
{en: before}
ex: nchisim nidatã (ninti ca s-da) soarili; unã dimneatsã tsã si scoalã, nidatã soarili (ninti di Data-a soarili) shi, aoa fac sotslji!; ca s-agiungu nidatã soari; nidatã (ninti ca s-batã) cãmbana s-avdu cãntitsi n pãdz

§ dator (da-tórŭ) adg datoari/datoare (da-tŭá-ri), datori (da-tórĭ), datoari/datoare (da-tŭá-ri) – cari ari trã dari a unui tsiva; tsi lj-ari borgi a unui; dãtor
{ro: dator}
{fr: débiteur}
{en: debtor}

§ dãtor (dã-tórŭ) adg dãtoari/dãtoare (dã-tŭá-ri), dãtori (dã-tórĭ), dãtoari/dãtoare (dã-tŭá-ri) –
1: cari ari trã dari a unui tsiva; cari lj-ari borgi a unui;
2: cari da tsiva a unui
{ro: dator; dătător}
{fr: débiteur; qui donne}
{en: debtor; who gives}
ex: Dumnidzale, dãtor a banãljei (cari deadi bana)

§ dãtãtor (dã-tã-tórŭ) adg dãtãtoari/dãtãtoare (dã-tã-tŭá-ri), dãtãtori (dã-tã-tórĭ), dãtãtoari/dãtãtoare (dã-tã-tŭá-ri) – cari da tsiva a unui; dãtor
{ro: dătător}
{fr: qui donne}
{en: who gives}
ex: Dumnidzã, dãtãtorlu di banã; nãs easti dãtãtorlu di bunets

§ dãtãturã (dã-tã-tŭ-rã) sf dãtãturi (dã-tã-tŭrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un arucã tsiva (cu mãna); aguditurã
{ro: lovitură, aruncătură}
{fr: jet}
{en: throw}
ex: tu-unã dãtãturã (aguditurã) cu ciumaglu cãdzurã dzatsi meari

§ dari-loari/dari-loare (dá-ri-lŭá-ri) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu s-vindi (shi s-acumprã) tsiva; vindeari, acumprari, alishvirishi, daraverã
{ro: afacere, tranzacţie, schimb, alişveriş, vânzare}
{fr: affaire, transaction, échange, vente}
{en: affair, transaction, exchange, sale}
ex: s-fatsi mari dari-loari (acumprari sh-vindeari di lucri); s-am cu voi eu dari-loari (alishvirishi); cuscrilja s-asparsi shi vãrnã dari-loari (alishvirishi) nu-am cu tini, ni cu hilji-ta; mãcã sh-bea cu-a tãu, shi dari-loari nclo

§ daraverã (da-ra-vé-rã) sf daraveri (da-ra-vérĭ) – (unã cu dari-loari)
ex: am daraverã cu nãs; au daraveri, unlu cu-alantu

§ apudau (a-pu-dáŭ) (mi) vb I apuded (a-pu-dédŭ), apudam (a-pu-dámŭ) shi apudãdeam (a-pu-dã-deámŭ), apudatã (a-pu-dá-tã), apudari/apudare (a-pu-dá-ri) shi apudãdeari/apudãdeare (a-pu-dã-deá-ri) – dau aproapea tut
{ro: da aproape tot}
{fr: donner (presque) intégralement}
{en: give (almost) totally}

§ apudat (a-pu-dátŭ) adg apudatã (a-pu-dá-tã), apudat (a-pu-dáts), apuda-ti/apudate (a-pu-dá-ti) – cari ari datã aproapea tut
{ro: dat aproape tot}
{fr: donné (presque) intégralement}
{en: given (almost) totally}

§ apudari/apudare (a-pu-dá-ri) sf apudãri (a-pu-dãrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un da aproapea tut
{ro: acţiunea de a da aproape tot}
{fr: action de donner (presque) intégralement}
{en: action of giving (almost) totally}

§ prudau (pru-dáŭ) (mi) vb I pruded (pru-dédŭ), prudam (pru-dámŭ) shi prudãdeam(?) (pru-dã-deámŭ), prudatã (pru-dá-tã), prudari/prudare (pru-dá-ri) – lj-fac arãu a unui oaspi tsi ari ncreadiri n mini cu-aspunearea la dushmanlj-a lui lucri tsi pot s-lj-aducã znjii (shtiuti di mini sh-nishtiuti di dushmanj); mi dau di partea-a dushmanlui sh-mi-alumtu cu oaspili tsi lu-aveam ma ninti; aspun fãrã s-voi (scot tu padi) lucri nishtiuti di altsã tsi pot sã-nj facã arãu (a njia icã a oaspitslor a mei); prudusescu, pridau; angãlisescu, angãlsescu
{ro: trăda}
{fr: trahir}
{en: betray, reveal}
ex: cati foc pruda (aspuni, scoati tu padi) nã coardã; tini nã prudeadish (prudusish)

§ prudat (pru-dátŭ) adg prudatã (pru-dá-tã), prudats (pru-dátsĭ), prudati/prudate (pru-dá-ti) – tsi fu arãs di-un oaspi cari-lj dzãsi a dushmanlui lucri tsi pot s-lj-aducã znjii; (lucrili) tsi suntu-aspusi a unui dushman (cu vreari i nivreari) sh-cari pot s-facã arãu; prudusit, pridat; angãlisit, angãlsit
{ro: trădat}
{fr: trahi}
{en: betrayed, revealed}

§ prudari/prudare (pru-dá-ri) sf prudãri (pru-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pruda tsiva i cãndu cariva easti prudat; prudusiri, prudusii, pridari; angãlisiri, angãlsiri
{ro: acţiunea de a trăda; trădare}
{fr: action de trahir; trahison}
{en: action of betraying, of revealing; betrayal}

§ prudot (pru-dótŭ) sm, sf prudotã (pru-dó-tã), prudots (pru-dótsĭ), prudoti/prudote (pru-dó-ti) – omlu tsi ari prudatã tsiva i prudatã pri cariva tsi-lj fatsi ncreadiri (un oaspi, cratlu iu bãneadzã, etc.)
{ro: trădător}
{fr: traître, délateur}
{en: traitor}

§ pridau1 (pri-dáŭ) (mi) vb I prided (pri-dédŭ), pridam (pri-dámŭ) shi pridãdeam(?) (pri-dã-deámŭ), pridatã (pri-dá-tã), pridari/pridare (pri-dá-ri) – (unã cu prudau)
ex: hilj-tu nã prideadi (prudeadi); lu prided iu eara ascumtu; nu-avu njilã di mini sh-mi prideadi; minti shcurtã muljarea, s-arãdi shi-lj si prida

§ pridat1 (pri-dátŭ) adg pridatã (pri-dá-tã), pridats (pri-dátsĭ), pridati/pridate (pri-dá-ti) – (unã cu prudat)

§ pridari1/pridare (pri-dá-ri) sf pridãri (pri-dắrĭ) – (unã cu prudari)

§ prudusescu (pru-du-sés-cu) (mi) vb IV prudusii (pru-du-síĭ), pruduseam (pru-du-seámŭ), prudusitã (pru-du-sí-tã), prudusiri/prudusire (pru-du-sí-ri) – (unã cu prudau)

§ prudusit (pru-du-sítŭ) adg prudusitã (pru-du-sí-tã), prudusits (pru-du-sítsĭ), prudusiti/prudusite (pru-du-sí-ti) – (unã cu prudat)

§ prudusiri/prudusire (pru-du-sí-ri) sf prudusiri (pru-du-sírĭ) – (unã cu prudari)

§ prudusii/prudusie (pru-du-sí-i) sf prudusii (pru-du-síĭ) – faptul adrat di-atsel tsi pruda pri cariva i tsiva; prudusiri, prudari, pridari
{ro: trădare}
{fr: trahison}
{en: betrayal}

§ pridau2 (pri-dáŭ) (mi) vb I prided (pri-dédŭ), pridam (pri-dámŭ) shi pridãdeam(?) (pri-dã-deámŭ), pridatã (pri-dá-tã), pridari/pridare (pri-dá-ri) –
1: ãlj dau a cuiva un lucru s-lu aibã di la mini (i cã-lj lu am trã dari di la altu); fac tislimi;
2: pricu-noscu cã chirui tu-alumtã sh-tr-atsea dipun armili sh-alas dush-manjlji s-mi lja sclav;
3: tsãn un zbor la sculii sh-lã spun a ficiorlor lucri tsi au trã nvitsari;
4: nj-bag multã zori (mi furtsedz) tra s-adar un lucru; (mi) paradau; pãrãdusescu
{ro: (se) preda, livra}
{fr: transmettre, confier, livrer, (se) rendre, capituler; ensei-gner}
{en: deliver, surrender, lecture}
ex: vrui s-mi pridau (s-mi-alas acãtsat); pitricu hãbari, i s-tragã nãpoi i sã s-prida, i tu guvã di sharpi sã s-ascundã

§ pridat2 (pri-dátŭ) adg pridatã (pri-dá-tã), pridats (pri-dátsĭ), pridati/pridate (pri-dá-ti) –
1: (lucru) tsi easti dat a unui; tsi easti faptu tislimi;
2: tsi pricunuscu cã ari chirutã alumta shi s-alasã s-hibã loat sclav di dushmanj;
3: zbor tsãnut trã ficiorlji di la sculii cu lucrili tsi lipseashti s-li nveatsã; paradat, pãrãdusit
{ro: predat, livrat}
{fr: livré, delivré, capitulé, enseigné}
{en: delivered, surrendered, lectured}

§ pridari2/pridare (pri-dá-ri) sf pridãri (pri-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti pridat, un zbor easti pãrãdusit i cariva s-ari paradatã sclav a dushmanlui; fãtseari tislimi, paradari, pãrãdusiri
{ro: acţiunea de a (se) preda, de a livra}
{fr: action de livrer, de (se) rendre, de capituler}
{en: action of delivering, of surrendering}

§ paradau (pá-ra-dáŭ) vb I paraded (pá-ra-dédŭ), paradam (pá-ra-dámŭ) shi paradãdeam(?) (pá-ra-dã-deámŭ), paradatã (pá-ra-dá-tã), parada-ri/paradare (pá-ra-dá-ri) shi paradãdeari/paradãdeare (pá-ra-dã-deá-ri) – (unã cu pridau2)
ex: nu ti paradã ahãntu (nu ts-bagã sh-ahãntã zori)

§ paradat (pá-ra-dátŭ) adg paradatã (pá-ra-dá-tã), paradats (pá-ra-dátsĭ), paradati/paradate (pá-ra-dá-ti) – (unã cu pridat2)

§ paradari/paradare (pá-ra-dá-ri) sf paradãri (pá-ra-dắrĭ) – (unã cu pridari2)

§ paradãdeari/paradãdeare (pá-ra-dã-deá-ri) sf paradãderi (pá-ra-dã-dérĭ) – (unã cu pridari2)

§ pãrãdusescu (pã-rã-dhu-sés-cu) vb IV pãrãdusii (pã-rã-dhu-síĭ), pãrãduseam (pã-rã-dhu-seámŭ), pãrãdusitã (pã-rã-dhu-sí-tã), pãrãdusiri/pãrãdusire (pã-rã-dhu-sí-ri) – (unã cu pridau2)
ex: pãrãduseashti ghini dascalu; furlu nu s-pãrãdusi

§ pãrãdusit (pã-rã-dhu-sítŭ) adg pãrãdusitã (pã-rã-dhu-sí-tã), pãrãdusits (pã-rã-dhu-sítsĭ), pãrãdusiti/pãrãdusite (pã-rã-dhu-sí-ti) – (unã cu pridat2)

§ pãrãdusiri/pãrãdusire (pã-rã-dhu-sí-ri) sf pãrã-dusiri (pã-rã-dhu-sírĭ) – (unã cu pridari2)

ex: lituryisea (psãltisea) doi preftsã; preftul va s-lituryiseascã adzã ti Ayiu-Nicola

§ lituryisit (li-tur-yi-sítŭ) adg lituryisitã (li-tur-yi-sí-tã), lituryisits (li-tur-yi-sítsĭ), lituryisiti/lituryisite (li-tur-yi-sí-ti) – tsi easti vluyisit (dghivãsit) di preftu cãndu fatsi lituryia Dumãnica i dzãlili pisimi; psãltisit, psãlsit, psulisit, vluyisit
{ro: liturghisit}
{fr: bénit durant la messe}
{en: celebrate during the mass}
ex: lituryii (piscuri) lituryisiti (vluyisiti di preftu Dumãnica)

§ lituryisiri/lituryisire (li-tur-yi-sí-ri) sf lituryisiri (li-tur-yi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu preftul dghivãseashti lituryia tu bisearicã; psãltisiri, psãlsiri, psulisiri, vluyisiri
{ro: acţiunea de a liturghisi; liturghisire}
{fr: action de célébrer la messe}
{en: action of celebrating the mass}

§ liturgo (li-tur-ghó) sm liturgadz (li-tur-ghádzĭ) – preftul tsi lituryiseashti tu bisearicã
{ro: preotul care slujeşte}
{fr: le prêtre officiant}
{en: officiating priest}
ex: preftul aestu noulu easti liturgo adzã

§ psulisit (psu-li-sítŭ) adg psulisitã (psu-li-sí-tã), psulisits (psu-li-sítsĭ), psulisiti/psulisite (psu-li-sí-ti) – (unã cu psãltisit)

§ psulisiri/psulisire (psu-li-sí-ri) sf psulisiri (psu-li-sírĭ) – (unã cu psãltisiri)

§ psãlsescu (psãl-sés-cu) vb IV psãlsii (psãl-síĭ), psãlseam (psãl-seámŭ), psãlsitã (psãl-sí-tã), psãlsiri/psãlsire (psãl-sí-ri) – (unã cu psãltisescu)

§ psãlsit (psãl-sítŭ) adg psãlsitã (psãl-sí-tã), psãlsits (psãl-sítsĭ), psãlsiti/psãlsite (psãl-sí-ti) – (unã cu psãltisit)

§ psãl-siri/psãlsire (psãl-sí-ri) sf psãlsiri (psãl-sírĭ) – (unã cu psãltisiri)

§ sãltisescu (sãl-ti-sés-cu) vb IV sãltisii (sãl-ti-síĭ), sãltiseam (sãl-ti-seámŭ), sãltisitã (sãl-ti-sí-tã), sãltisiri/sãltisire (sãl-ti-sí-ri) – (unã cu psãltisescu)
ex: sãltiseashti cu boatsi mushatã; nu va sãltiseascã adzã cã easti cu gurmadzlu acãtsat

§ sãltisit (sãl-ti-sítŭ) adg sãltisitã (sãl-ti-sí-tã), sãltisits (sãl-ti-sítsĭ), sãltisiti/sãltisite (sãl-ti-sí-ti) – (unã cu psãltisit)

§ sãltisi-ri/sãltisire (sãl-ti-sí-ri) sf sãltisiri (sãl-ti-sírĭ) – (unã cu psãlti-siri)

§ psalmo (psal-mó) sm psal-mádzĭ) –
{ro: psalm}
{fr: psaume}
{en: psalm} – cãntari veaclji ti alãvdarea-al Dumnidzã aflatã tu vivlia sãmtã a uvreilor (cãntatã tora sh-di crishtinj)

§ psãltiri/psãltire (psãl-tí-ri) sf psãltiri (psãl-tírĭ) – cartea de psalmadz; sãltiri
{ro: cartea cu psalmi, psaltire}
{fr: livre de psaumes, psautier}
{en: psalm book}

§ sãltiri/sãltire (sãl-tí-ri) sf sãltiri (sãl-tírĭ) – (unã cu psãltiri)
ex: cãntã tu sãltiri; intrã tu oara di sãltiri

§ psãltichii/psãltichie (psãl-ti-chí-i) sf psãltichii (psãl-ti-chíĭ) – tehnea cu cari dyivãseashti psaltul cãntãrli di la bisearicã; miludia (nubetea) trãgãnoasã tsi s-avdi tu bisearicã cãndu s-cãntã psalmadzlji shi alti cãntitsi; sãltichii
{ro: arta de a psălmui; psaltichie}
{fr: art de chanter à l’église; chants}
{en: art of singing (melody of) religious songs in church}

§ sãltichii/sãltichie (sãl-ti-chí-i) sf sãltichii (sãl-ti-chíĭ) – (unã cu psãltichii) exL shtii s-cãntã tu sãltichii

ex: cundiljlu-aestu nu-i nsimigat (nu easti nturyisit); eara nsimigat (avea nã mitcã) ca un ac

§ nsimiga-ri/nsimigare (nsi-mi-gá-ri) sf nsimigãri (nsi-mi-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nsimigã un lucru; nturyisiri
{ro: acţiunea de a ascuţi (creion, par, etc.)}
{fr: action d’aiguiser (crayon, pieu, etc.)}
{en: action of sharpening (pencil, stake, etc.}

§ disimig (di-si-mígŭ) vb I disimigai (di-si-mi-gáĭ), disimigam (di-si-mi-gámŭ), disimigatã (di-si-mi-gá-tã), disimigari/disimigare (di-si-mi-gá-ri) – l-fac un lucru lungu shi suptsãri (par, cundilj, etc.) s-hibã ma putsãn simigos; frãngu (arup, aspargu) simiga (chipita) a unui lucru; nturyisescu
{ro: toci (rupe, uza) vârful unui lucru (creion, par, munte, etc.)}
{fr: épointer (user, rompre) un bout pointu}
{en: blunt (tear, use) the tip (point, summit, etc.) of something}
ex: cãndu s-disimigã aclu (lj-si freadzi simiga), l-fricãm di cheatrã ca s-lji fatsim unã simigã

§ disimigat (di-si-mi-gátŭ) adg disimigatã (di-si-mi-gá-tã), disimigats (di-si-mi-gátsĭ), disimigati/disimigate (di-si-mi-gá-ti) – tsi-lj s-ari frãmtã simiga; tsi s-featsi ma putsãn sumigos
{ro: un vârf care s-a tocit (rupt, uzat)}
{fr: (bout pointu) qui s’est épointé (usé, rompu)}
{en: tip (point, summit, etc.) that became blunt (torn, used)}

§ disimigari/disimigare (di-si-mi-gá-ri) sf disimigãri (di-si-mi-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru sh-cheari cipita
{ro: acţiunea de a toci (rupe, uza) vârful unui lucru (creion, par, munte, etc.)}
{fr: action d’épointer (user, rompre) un bout pointu}
{en: action of blunting (tear, use) the tip (point, summit, etc.) of something}

{ro: neascuţit}
{fr: qui n’est pas aiguisé}
{en: that is not sharpened}

§ nintruhisiri/nintruhisire (nin-tru-hi-sí-ri) sf nintruhisiri (nin-tru-hi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã hãlati (cãtsut, tãpoarã, foarticã, etc.) nu easti ntruhisitã; nitruhisiri, ninturhisiri, ninturchisiri, ninturyisiri, nituryisiri, nintruxiri, nitruxiri, nistruxiri
{ro: acţiunea de a nu ascuţi}
{fr: action de ne pas aiguiser}
{en: action of not sharpening}

§ truhisescu (tru-hi-sés-cu) vb IV truhisii (tru-hi-síĭ), truhiseam (tru-hi-seámŭ), truhisitã (tru-hi-sí-tã), truhisiri/truhisire (tru-hi-sí-ri) – (unã cu ntruhisescu)

§ truhisit (tru-hi-sítŭ) adg truhisitã (tru-hi-sí-tã), truhisits (tru-hi-sítsĭ), truhisiti/truhisite (tru-hi-sí-ti) – (unã cu ntruhisit)

§ tru-hisiri/truhisire (tru-hi-sí-ri) sf truhisiri (tru-hi-sírĭ) – (unã cu ntruhisiri)

§ nitruhisit (ni-tru-hi-sítŭ) adg nitruhisitã (ni-tru-hi-sí-tã), nitruhisits (ni-tru-hi-sítsĭ), nitruhisiti/nitruhisite (ni-tru-hi-sí-ti) – (unã cu nintruhisit)

§ nitruhisiri/nitruhisire (ni-tru-hi-sí-ri) sf nitruhisiri (ni-tru-hi-sírĭ) – (unã cu nintruhisiri)

§ nturhisescu (ntur-hi-sés-cu) vb IV nturhisii (ntur-hi-síĭ), nturhi-seam (ntur-hi-seámŭ), nturhisitã (ntur-hi-sí-tã), nturhisi-ri/nturhisire (ntur-hi-sí-ri) – (unã cu ntruhisescu)

§ nturhisit (ntur-hi-sítŭ) adg nturhisitã (ntur-hi-sí-tã), nturhisits (ntur-hi-sítsĭ), nturhisiti/nturhisite (ntur-hi-sí-ti) – (unã cu ntruhisit)

§ nturhisiri/nturhisire (ntur-hi-sí-ri) sf nturhisiri (ntur-hi-sírĭ) – (unã cu ntruhisiri)

§ niturhisit (ni-tur-hi-sítŭ) adg niturhisitã (ni-tur-hi-sí-tã), niturhisits (ni-tur-hi-sítsĭ), niturhisiti/niturhisite (ni-tur-hi-sí-ti) – (unã cu ninturhisit)

§ niturhisiri/nitur-hisire (ni-tur-hi-sí-ri) sf niturhisiri (ni-tur-hi-sírĭ) – (unã cu nin-turhisiri)

§ nturchisescu (ntur-chi-sés-cu) vb IV nturchisii (ntur-chi-síĭ), nturchiseam (ntur-chi-seámŭ), nturchisitã (ntur-chi-sí-tã), nturchisiri/nturchisire (ntur-chi-sí-ri) – (unã cu ntruhisescu)

§ nturchisit (ntur-chi-sítŭ) adg nturchisitã (ntur-chi-sí-tã), nturchisits (ntur-chi-sítsĭ), nturchisiti/nturchisite (ntur-chi-sí-ti) – (unã cu ntruhisit)

§ nturchisiri/nturchisire (ntur-chi-sí-ri) sf nturchisiri (ntur-chi-sírĭ) – (unã cu ntruhisiri)

§ nturyisescu (ntur-yi-sés-cu) vb IV nturyisii (ntur-yi-síĭ), nturyiseam (ntur-yi-seámŭ), nturyisitã (ntur-yi-sí-tã), nturyisi-ri/nturyisire (ntur-yi-sí-ri) – (unã cu ntruhisescu)
ex: lamnja shi nturyisi dintsãlj

§ nturyisit (ntur-yi-sítŭ) adg nturyisitã (ntur-yi-sí-tã), nturyisits (ntur-yi-sítsĭ), nturyisiti/nturyisite (ntur-yi-sí-ti) – (unã cu ntruhisit)

§ nturyisiri/nturyisire (ntur-yi-sí-ri) sf nturyisiri (ntur-yi-sírĭ) – (unã cu ntruhisiri)

§ turyisescu (tur-yi-sés-cu) vb IV turyisii (tur-yi-síĭ), turyiseam (tur-yi-seámŭ), turyisitã (tur-yi-sí-tã), turyisiri/turyisire (tur-yi-sí-ri) – (unã cu ntruhisescu)

§ turyisit (tur-yi-sítŭ) adg turyisitã (tur-yi-sí-tã), turyisits (tur-yi-sítsĭ), turyisiti/turyisite (tur-yi-sí-ti) – (unã cu ntruhisit)
ex: cãrintsã turyisits

§ turyisiri/turyisire (tur-yi-sí-ri) sf turyisiri (tur-yi-sírĭ) – (unã cu ntruhisiri)

§ nituryisit (ni-tur-yi-sítŭ) adg nituryisitã (ni-tur-yi-sí-tã), nituryisits (ni-tur-yi-sítsĭ), nituryisiti/nituryisite (ni-tur-yi-sí-ti) – (unã cu nintruhisit)

§ nituryisiri/nituryisire (ni-tur-yi-sí-ri) sf nituryisiri (ni-tur-yi-sírĭ) – (unã cu nintruhisiri)

§ ntruxescu (ntruc-sés-cu) vb IV ntruxii (ntruc-síĭ), ntruxeam (ntruc-seámŭ), ntruxitã (ntruc-sí-tã), ntruxiri/ntruxire (ntruc-sí-ri) – (unã cu ntruhisescu)
ex: s-nu ntruxim cordzãli

§ ntruxit (ntruc-sítŭ) adg ntruxitã (ntruc-sí-tã), ntruxits (ntruc-sítsĭ), ntruxiti/ntruxite (ntruc-sí-ti) – (unã cu ntruhisit)

§ ntruxiri/ntruxire (ntruc-sí-ri) sf ntruxiri (ntruc-sírĭ) – (unã cu ntruhisiri)

§ truxescu (truc-sés-cu) vb IV truxii (truc-síĭ), truxeam (truc-seámŭ), truxitã (truc-sí-tã), truxiri/truxire (truc-sí-ri) – (unã cu ntruhisescu)
ex: bun s-truxeascã foartits

§ truxit (truc-sítŭ) adg truxitã (truc-sí-tã), truxits (truc-sítsĭ), truxi-ti/truxite (truc-sí-ti) – (unã cu ntruhisit)

§ truxiri/truxire (truc-sí-ri) sf truxiri (truc-sírĭ) – (unã cu ntruhisiri)

§ struxescu (struc-sés-cu) vb IV struxii (struc-síĭ), struxeam (struc-seámŭ), struxitã (struc-sí-tã), struxiri/struxire (struc-sí-ri) – (unã cu ntruhisescu)
ex: sã struxeascã tsupata shi s-u bagã dupã ushi; mbogra di moashi shi struxea dintsãlj; sh-struxea cãtsutlu; acãtsã sã-sh struxeascã dintsãlj, cãndu vidzu doi ãn loc di un; dipuni tu tsilar si-sh da dintsãlj di mãnear, s-lji struxeascã

§ struxit (struc-sítŭ) adg struxitã (struc-sí-tã), struxits (struc-sítsĭ), struxi-ti/struxite (struc-sí-ti) – (unã cu ntruhisit)

§ struxiri/struxire (struc-sí-ri) sf struxiri (struc-sírĭ) – (unã cu ntruhisiri)