DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

cheatrã

cheatrã (chĭá-trã) sf chetri (chĭé-tri) shi chetsrã (chĭé-tsrã) shi chetsãri (chĭé-tsãrĭ) shi chetsuri (chĭé-tsurĭ) – lucru tsi s-aflã tu loc shi nu s-aspardzi lishor cã easti multu vãrtos shi apa nu poati s-intrã tu el tra s-lu moalji; bãrtsiri, bizbilji, shcãmbã, scarpã, shcarpã, pishtireauã, hãlichi, hãlitsã;
(expr:
1: cheatrã albã; cheatrã acrã = stipsi;
2: cheatrã aroshi = cãrbuni multu curat (tsi easti ca crustalu);
3: cheatra-a calui = cheatrã vinitã;
4: cheatrã miracuni = cheatrã cu cari si sturyisescu cutsutili;
5: cheatrã di moarã = aroatã mari di cheatrã cu cari s-matsinã grãnili la moarã;
6: cheatrã di mirminti (cheatrã) = ploaci di mirminti;
7: cheatrã scumpã = chetsrã njits scoasi dit loc (tsi suntu ca-ageamea di multi hromi) cari suntu lucrati di masturi giuvairgeadz shi ufilisiti la adrarea giuvaricadzlor;
8: (ari cap, easti) ca cheatra = (ari cap, easti) vãrtos, sãnãtos ca cheatra;
9: (om cu) inimã di cheatrã = (om cu) inimã di her, tsi nu-aducheashti vãrã njilã, vreari, etc. ti cari tsi s-hibã; (om cu) inimã di her;
10: sh-chetsrã! = sh-altu tsi; sh-altu tsi vrei!; sh-tsiva dip (zburãri cãndu nu vrei s-dai i s-fats tsiva);
11: aruc chetri = (i) bag zizanji (ntsãpãturi, muzavirlãchi, anghidã, ngrãnji, etc.); (ii) aruc stepsu, cãtigurii pri cariva;
12: bag nã cheatrã n gurã = nu-am tsi s-dzãc, nu scot un zbor dit gurã, ncljid gura, amutsãscu;
13: mãc chetsrã = zburãscu glãrinj, zburãscu-arãu di cariva, dzãc minciunj, cacuzburãscu;
14: yin ca di cheatrã = nu yin dip, nu va yin;
15: ca di cheatrã = (i) tsi easti mash tu (tsi easi mash dit) mintea-a omlui, calpu, minciunos; (ii) vãrnãoarã, mash atumtsea cãndu va mi fac cheatrã;
16: canda li dzãc la chetri zboarãli, canda zburãscu cu chetsrãli; ca di pri cheatrã canda dau = geaba zburãscu cã nu va si s-facã tsi dzãc mini, zburãscu mash ca sã zburãscu cã vãrnu nu mi avdi sh-nu mi-ascultã, etc.;
17: fug sh-va s-aruc cheatra dupã mini; aruc cheatra nãpoi = fug sh-nu va mi tornu nãpoi vãrnã-oarã;
18: nu-armãni cheatrã pristi cheatrã = tuti suntu fapti padi, suntu-azvãrnuiti, nu-armãni dip tsiva dit-un lucru (casã, agru, hoarã, etc.);
19: cheatrã n casã = featã nimãrtatã;
20: am unã cheatrã pi inimã (tu suflit) = am unã mari cripari, hiu multu nvirnat;
21: nj-si lo cheatra di pi inimã = isihãsii, ascãpai di criparea tsi nj-u-aveam tu inimã;
22: fug di-ascapirã chetrili = fug multu-agonja, tra s-nu mi-acatsã atsel tsi mi-avinã;
23: creapã che-tsrãli di-arcoari = easti multã-arcoari;
24: nj-dau caplu di cheatrã = nj-pari arãu di tsi am faptã, mi fac pishman;
25: pãnã sh-chetrili l-plãngu = s-dzãtsi trã un om tsi s-plãndzi tut chirolu, di nai ma njiclu lucru, cã pãnã sh-chetrili-l plãngu!;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dau

dau (dáŭ) (mi) vb I ded (dédŭ), dam (dámŭ) shi dãdeam (dã-deámŭ), datã (dá-tã), dari/dare (dá-ri) shi dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) – ãlj tindu cu mãna un lucru tra s-lu lja; ãlj bag tu mãnã un lucru; nchisescu (acats, caftu, etc.) s-fac un lucru;
(expr:
1: cu adãvgarea-a unui altu zbor, verbul “dau” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) dau cu nichi = nichisescu, anichisescu; (ii) dau urnimii (minti) = urnipsescu; (iii) nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu; (iv) dau agiutor = agiut; (v) dau apandisi = apãndisescu; (vi) dau tinjii = tinjisescu; (vii) da frundza = nfrundzashti; (viii) dau cu mprumut = mprumut, mprumutedz; (ix) dau nãpoi = nãpuescu; etc.;
2: zborlu tsi yini dupã verbul “dau” aspuni noima-a zburãriljei, ca bunãoarã: (i) nj-dau suflitlu (bana) = mor; (ii) dau di mãcari = hrãnescu; (iii) dau cali = alas s-fugã, sãlghescu; (iv) dau nã cali (nã minti) = aspun cum (tsi) s-facã, dau urnimii, urnipsescu; (v) dau cap = mi-alãncescu; (vi) dau ocljilj cu el = ãl ved; (vii) dau plãngu = mi plãngu; (viii) mi dau dupã = mi duc (alag) dupã cariva; (ix) dau dupã (oi) = avin oili, li pingu di dinãpoi, etc.; (x) lj-u dau (ninti, cãtrã) = nchisescu, njergu, mi duc, fug ninti (cãtrã); (xi) dãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.) = intrãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.); (xii) dau zbor = tãxescu; mi leg cã va s-fac tsiva, cã va s-dau un lucru; (xiii) dau hãbari = dzãc (fac) unã hãbari tra si sã shtibã (cã nu si shtea ma nãinti); pitrec unã hãbari; (xiv) dau di padi (loc) = aruc cu puteari mpadi; zdupunescu; (xv) dau un shcop (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, etc.) = l-bat, lu-agudescu (cu shcoplu, pãrjina, etc.); (xvi) lj-dau cu ciciorlu (lj-dau unã shclotsã, clutsatã, etc.) = lu-agudescu cu ciciorlu, lu-agunescu, lu mpingu; (xvii) da (ploai, neauã, grindinã, etc.) = cadi di nsus (ploai, neauã, grindinã, etc.); (xviii) da auã (ayinea), da poami (pomlu), da lilici (lilicea) etc. = fatsi auã (ayinea), fatsi poami (pomlu), fatsi lilici (lilicea), etc.; (xix) da cãmbana (sãhatea, uruloyea) = asunã cãmbana (sãhatea, uruloyea sh-aspuni oara); (xx) dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti; (xxi) nj-da di mãnã = hiu bun sh-pot s-lu fac un lucru, lishor sh-ghini; nj-acatsã mãna; (xxii) cara-ts da mãna = ma s-cutedz; ma s-pots; (xxiii) nu nj-ari datã mãna = nu-nj s-ari ndreaptã lucrul, huzmetea; etc.
3: da (soarili, luna, stealili) = (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser, si scoalã, s-analtsã, easi, arsari, apirã;
4: da (earba, lilicea, etc.) = (earba, lilicea, etc.) easi dit loc, fitruseashti;
5: dau di tsiva i di cariva = (i) bag mãna pri cariva tra s-lu-aduchescu cum easti; ahulescu, pusputescu, agudescu; (ii) mi-andãmusescu cu cariva, lu-astalj, lu-aflu, etc.; (iii) lu-agudescu;
6: dau cheptu = andãmãsescu, mi-aflu n cali;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lituryii1/lituryie

lituryii1/lituryie (li-tur-yí-i) sf lituryii (li-tur-yíĭ) – cãrvealji di pãni (njicã shi stronghilã) adratã maxus trã bisearicã tra s-hibã vluyisitã di preftu shi dit ea si s-talji anafura cu cari s-cumãnicã lumea; lutruyii, artu, pindeartu, pãnãyii, ipsumã, piscur, piscuri, piscurã;
(expr: apã di lituryii = om cu suflitlu curat, fãrã stepsu, nistipsit)
{ro: prescură}
{fr: pain bénit}
{en: communion bread}
ex: adar doauã lituryii (piscuri); dãdui nã lituryii la bisearicã trã suflitlu-a dadã-meai; ãlj ded nã lituryii shi-l pitricui s-arãmã n cuprii; s-turna cu gumarlu ncãrcat cu lituryii, di la bisearicã; eara cu mãnjli, apã di lituryii
(expr: eara fãrã stepsu, nistipsitã) curati; tsãnj ninga, cã muljari-ta easti apã di lituryii
(expr: fãrã stepsu, nistipsitã) sh-cã nu s-arãdi?

§ lituryii2/lituryie (li-tur-yí-i) sf lituryii (li-tur-yíĭ) – dyeavãsea tsi u fatsi preftul la bisearicã cati Dumãnicã (i dzuã di sãrbãtoari) tahina, cãndu s-vluyiseashti (s-ayiseashti) pãnea shi yinlu cu cari s-cumãnicã lumea;
(expr: easi preftul cu lituryia = partea di lituryii cãndu preftul easi cu doarãli)
{ro: liturghie}
{fr: messe}
{en: (church) mass}
ex: nu putui s-ascultu lituryia pãnã tu bitisitã; nu-avea ishitã lituryia
(expr: preftul cu doarãli)

§ lutruyii1/lutruyie (lu-tru-yí-i) sf lutruyii (lu-tru-yíĭ) – (unã cu lituryii1)

§ lutruyii2/lutruyie (lu-tru-yí-i) sf lutruyii (lu-tru-yíĭ) – (unã cu lituryii2)
ex: ayea lutruyia

§ lituryisescu (li-tur-yi-sés-cu) vb IV lituryisii (li-tur-yi-síĭ), lituryiseam (li-tur-yi-seámŭ), lituryisitã (li-tur-yi-sí-tã), lituryisi-ri/lituryisire (li-tur-yi-sí-ri) – (ca preftu) dghivãsescu lituryia tu bisearicã shi vluyisescu (ayisescu) pãnea (lituryia, piscurea) sh-yinlu cu cari s-cumãnicã lumea; psãltisescu, psãlsescu, psulisescu
{ro: liturghisi}
{fr: célébrer la messe}
{en: celebrate the mass}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

psaltu1

psaltu1 (psál-tu) sm psaltsã (psál-tsã) – atsel tsi cãntã dit astãsida-a bisearicãljei (apandisea tsi-u da el a preftului cãndu aestu lituryiseashti, dyivãseashti, sã ncljinã-al Dumnidzã); psaut, saltu, anagnosti
{ro: dascăl (la biserică), psalt}
{fr: chantre, lécteur a l’église}
{en: psalm reader (church), cantor}
ex: tu bisearicã cãntã doi psaltsã

§ psaut (psáŭt) sm psauts (psáŭtsĭ) – (unã cu psaltu1)

§ saltu1 (sál-tu) sm saltsã (sál-tsã) – (unã cu psaltu1)
ex: avem la bisearica din dzeanã doi saltsã bunj

§ psãltisescu (psãl-ti-sés-cu) vb IV psãltisii (psãl-ti-síĭ), psãltiseam (psãl-ti-seámŭ), psãltisitã (psãl-ti-sí-tã), psãltisiri/psãltisire (psãl-ti-sí-ri) – (preftu) dyivãsescu tu bisearicã lituryia; (preftu, psaltu) dzãc zboarã (cãntitsi) di urãciuni al Dumnidzã; lituryisescu, sãltisescu, psãlsescu, psulisescu
{ro: a face liturghia; psălmui}
{fr: dire la messe; chanter (des chant religieux) dans l’église}
{en: perform the mass; sing religious songs in the church}

§ psãltisit (psãl-ti-sítŭ) adg psãltisitã (psãl-ti-sí-tã), psãltisits (psãl-ti-sítsĭ), psãltisi-ti/psãltisite (psãl-ti-sí-ti) – (lituryia, urãciunea) tsi easti cãntatã tu bisearicã; lituryisit, sãltisit, psãlsit, psulisit
{ro: psălmuit}
{fr: (messe, chant religieux) chanté dans l’église}
{en: (mass, religious songs) sang in the church}

§ psãltisiri/psãltisire (psãl-ti-sí-ri) sf psãltisiri (psãl-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu preftul (psaltul) psãltiseashti; lituryisiri, sãltisiri, psãlsiri, psulisiri
{ro: acţiunea de a a face liturghia; de a psălmui}
{fr: action de faire la messe; de chanter (des chant religieux) dans l’église}
{en: action of performing the mass; of singing religious songs in the church}

§ psulisescu (psu-li-sés-cu) vb IV psulisii (psu-li-síĭ), psuliseam (psu-li-seámŭ), psulisitã (psu-li-sí-tã), psulisiri/psulisire (psu-li-sí-ri) – (unã cu psãltisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sumig

sumig (su-mígŭ) sn sumidzi/sumidze (su-mí-dzi) – capitlu (ma multili ori chipitos) a unui lucru lungu shi suptsãri; sumigã, si-migã, chipitã, chirchinedz, mitcã, tsutsuleu, tsutsulic
{ro: vârf (munte, ac)}
{fr: sommet, faîte, bout, pointe (aiguille)}
{en: summit, top, end, tip, (needle) point}

§ sumigã (su-mí-gã) sf sumidzi/su-midze (su-mí-dzi) – (unã cu sumig)

§ simigã (si-mí-gã) sf simidz (si-mídzĭ) – (unã cu sumig)
ex: mi ntsãpai cu simiga (chipita, mitca) di ac; aclu-aestu nu-ari simigã (mitcã); di tutã avearea armasã di la pãrintsã nu s-aleapsi cu tsiva, ni cu-unã simigã di ac

§ sumigos (su-mi-gósŭ) adg sumigoasã (su-mi-gŭá-sã), sumigosh (su-mi-góshĭ), sumigoasi/sumigoase (su-mi-gŭá-si) – tsi easti cu sumigã shi poati si ntsapã; simigos, ãntsãpulicos, ntsãpãlicos, ntsãpulicos, chipitos, surlutos, turyisit
{ro: ascuţit, vârfuit}
{fr: aigu, pointu}
{en: sharp, pointed}
ex: pishtirei sumigoasi (ntsãpãlicoasi) ca sãita; chinj zveltsã shi sumigosh (chipitosh); Elimbul cu ciuciulili sumigoasi (surlutoasi)

§ simigos (si-mi-gósŭ) adg simigoasã (si-mi-gŭá-sã), simigosh (si-mi-góshĭ), simigoasi/simigoase (si-mi-gŭá-si) – (unã cu sumigos)

§ nsimig (nsi-mígŭ) vb I nsimigai (nsi-mi-gáĭ), nsimigam (nsi-mi-gámŭ), nsimigatã (nsi-mi-gá-tã), nsimigari/nsimigare (nsi-mi-gá-ri) – l-fac un lucru lungu shi suptsãri (par, cundilj, etc.) s-hibã cama simigos; nturyisescu
{ro: ascuţi (creion, par, etc.)}
{fr: aiguiser (crayon, pieu, etc.)}
{en: sharpen (pencil, stake, etc.}
ex: nsimiga (nturyisea) parlji; nu putui s-lu nsimig ghini (s-lji fac s-aibã nã mitcã bunã)

§ nsimigat (nsi-mi-gátŭ) adg nsimigatã (nsi-mi-gá-tã), nsimigats (nsi-mi-gátsĭ), nsimigati/nsimigate (nsi-mi-gá-ti) – tsi easti faptu s-hibã cama simigos; nturyisit
{ro: ascuţit}
{fr: aiguisé}
{en: sharpened}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

truho

truho (tru-hó) sm truhadz (tru-húdzĭ) – hãlati, cu un discu (arocut) adrat dit unã soi di cheatrã, cu cari si struxescu (s-fac s-talji ma ghini) cãtsutili (tãpoarili, foartitsli, etc.) cãndu muhlja-a lor easti fricatã di discul minat multu agonja cu mãna i cu ciciorlu
{ro: tocilă}
{fr: meule à aiguiser}
{en: grindstone}

§ ntruhisescu (ntru-hi-sés-cu) vb IV ntruhisii (ntru-hi-síĭ), ntruhiseam (ntru-hi-seámŭ), ntruhisitã (ntru-hi-sí-tã), ntruhisiri/ntruhisire (ntru-hi-sí-ri) – frec cu cheatra di la truho (i cu-unã limã maxus adratã) lucri ca, bunãoarã, cutsut (tãpoarã, foarticã, etc.) tra s-li fac s-talji ma ghini; fac muhlja-a unui hãlati tsi talji (cutsut, tãpoarã, foarticã, etc.) tra s-talji ma ghini; truhisescu, nturhisescu, nturchisescu, nturyisescu, turyisescu, ntruxescu, truxescu, struxescu
{ro: ascuţi}
{fr: aiguiser, émoudre, affiler}
{en: sharpen, grind (knife), whet (scythe)}

§ ntruhisit (ntru-hi-sítŭ) adg ntruhisitã (ntru-hi-sí-tã), ntruhisits (ntru-hi-sítsĭ), ntruhisiti/ntruhisite (ntru-hi-sí-ti) – (hãlati di tãljari lucri ca, bunãoarã, cãtsut, tãpoarã, foarticã, etc.) tsi easti adratã s-talji ma ghini, cu fricarea-a ljei di arocutlu-a unui truho (i di unã limã maxus adratã tr-aestu lucru); truhisit, nturhisit, nturchisit, nturyisit, turyisit, ntruxit, truxit, struxit
{ro: ascuţit}
{fr: aiguisé, émoulu, affilé}
{en: sharpened, newly ground (knife), whetted (scythe)}

§ ntruhisiri/ntruhisire (ntru-hi-sí-ri) sf ntruhisiri (ntru-hi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã hãlati (cãtsut, tãpoarã, foarticã, etc.) easti ntruhisitã; truhisiri, nturhisiri, nturchisiri, nturyisiri, turyisiri, ntruxiri, truxiri, struxiri
{ro: acţiunea de a ascuţi; ascuţire}
{fr: action d’aiguiser, d’émoudre, d’affiler}
{en: action of sharpening, of grinding (knife), of whetting (scythe)}

§ nintruhisit (nin-tru-hi-sítŭ) adg nintruhisitã (nin-tru-hi-sí-tã), nintruhisits (nin-tru-hi-sítsĭ), nintruhisiti/nintruhisite (nin-tru-hi-sí-ti) – tsi nu easti ntruhisit; nitruhisit, ninturhisit, ninturchisit, ninturyisit, nituryisit, nintruxit, nitruxit, nistruxit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn