DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

culã1

culã1 (cú-lã) sf culi/cule (cú-li) – unã binai suptsãri sh-analtã (fatsã di lãrdzimi), tsi s-aflã sculatã di-aradã pi-unã altã binai (multu ma largã); aculã, agulã, pirgu, turon; (fig: culã = (i) pãlati; (ii) filichii)
{ro: turn, culă, castel, închisoare}
{fr: tour, chateau, prison}
{en: tower, castle, prison}
ex: nãs ari unã culã (pãlati) analtã; eta tutã dulã, ncljisã ca tu culã (pirgu-filichii)

§ aculã (a-cú-lã) sf aculi/acule (a-cú-li) – (unã cu culã1)
ex: Orsa insha dit aculã (pirgu; icã(?) fig: pãlati, filichii)

§ agulã (a-gú-lã) sf aguli/agule (a-gú-li) – (unã cu culã1)
ex: ashtearnã-lã analtu, pri agulã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pirgu

pirgu (pír-ghu) sn pirguri (pír-ghurĭ) –
1: unã binai strimtã (tu lãrdzimi) sh-analtã (fatsã di lãrdzimi), tsi s-aflã sculatã di-aradã pi-unã altã binai (multu ma largã), ca atsea di la bisearicã (iu s-aflã cambanaryiolu), atsea di la unã tsitati (iu shadi un avigljitor), etc.; turon, culã, aculã;
2: munti (mãgulã, ohtu) arãpos, cu-un catifur multu ncljinat shi piricljos trã omlu cari va s-lu dipunã; rãpã, grem, greb, hauã, etc.
{ro: turn, râpă}
{fr: tour; colline éscarpée}
{en: tower, cliff}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pitã

pitã (pí-tã) sf piti/pite (pí-ti) – mãcari armãneascã faptã di peturi bãgati un pisti-alantu tu-unã sinii (di-aradã mari sh-arucutoasã), cu multi lucri ti mãcari bãgati namisa di eali (ca, bunãoarã, cash, curcubetã, veardzã, spãnãts, prash, etc.) sh-deapoea coaptã tu cireap; plãtsintã;
(expr:
1: pitã di tsearã = bushtina (di tsearã) tu cari sh-adunã alghinjli njarea;
2: cãlcash tu pitã = featsish mari glã-rimi; u-adrash dalã (ghesã, culeash, bozã);
3: adar guvã tu pitã = adar nã mari glãrimi, aspargu un lucru bun, fac znjii, u fac s-chearã lumea;
4: va tãljari pita = lipseashti loari unã apofasi; va s-apufãsim;
5: stãi pitã s-ti mãc = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi li-ashteaptã tuti lucrili s-hibã etimi)
{ro: plăcintă (aromânească)}
{fr: galette, tarte (aroumaine)}
{en: Aromanian type pie}
ex: arap pisuprã, arap dinghios, nveastã tu mesi (angucitoari: pita); moasha bãgã nã dzuã s-adarã nã pitã; va s-adar unã pitã s-aduc s-ti filipsescu; lj-u deadi anjurizma di pitã tu nãri; si stãteari s-misuri peturli, nu mãts pitã vãrãoarã; dada featsi nã pitã di cash cu oauã; yini cu-unã pitã s-mi veadã; pita tsi nu u mãts, tsi ts-u cã si nscrumã?; nu pot s-ashteptu, va tãljari pita
(expr: va s-lom unã apofasi); pitãroanja easti nã pitã di peturi; tãrhãnoanja easti pitã di tãrhãnã; s-featsi guva tu pitã
(expr: s-featsi mari chiameti); cara s-moarã nãs va si s-facã guva tu pitã
(expr: va s-facã znjii mari, va chearã lumea); avem multi turlii di piti ca, bunãoarã, pita di lapti, pita di carni, pita di cash, pita di veardzã, pita di uscati, pita di peturi, pita di culeash, pita di badzarã, pita di bubotã (cucumisha), ghiulvaraca, mãrsinarea, pispilita, cãrtsãcoanja, sãlãria, shupla, vasiloanja, vãrdzarea, etc.

§ pitãroanji/pitãroanji (pi-tã-rŭá-nji) sf pitãroanji/pitãroanji (pi-tã-rŭá-nji) shi pitãronj (pi-tã-rónjĭ) – pitã mari faptã di peturi, di-aradã cu cash; pitã di peturi; pitiroanji, pituroanji, pitroanji
{ro: plăcintă de foi}
{fr: grande galette}
{en: special type of a large Aromanian pie}
ex: piti sh-pitãroanji

§ pitiroanji/pitiroanji (pi-ti-rŭá-nji) sf pitiroanji/pitiroanji (pi-ti-rŭá-nji) shi pitironj (pi-ti-rónjĭ) – (unã cu pitãroanji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

turon

turon (tu-rónŭ) sn turonuri (tu-ró-nurĭ) – unã binai strimtã (tu lãrdzimi) sh-analtã (fatsã di lãrdzimi), tsi s-aflã sculatã di-aradã pi-unã altã binai (multu ma largã); pirgu, culã, aculã, agulã
{ro: culă, turn}
{fr: tour}
{en: tower}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã