DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

circhez

circhez (cir-chĭézŭ) sm, sf circhezã (cir-chĭé-zã), circheji (cir-chĭéjĭ), circhezi/circheze (cir-chĭé-zi) –
1: om dit unã mileti tsi bãneadzã cãtã tu muntsãlj Caucaz;
2: fur ncãlar dit miletea turtseascã i arbinishascã turchipsitã
{ro: cerchez; brigand turc sau albanez musulman călare pe cal}
{fr: circassien; brigand turc ou albanais musulmanisé à cheval}
{en: Circassian; Turkish or Albanian brigand on horseback}

§ circhizimi/circhizime (cir-chi-zí-mi) sf fãrã pl – multimi di circheji; miletea-a circhejilor
{ro: cerchezime}
{fr: nombre de “cirkeji”}
{en: multitude of “circheji”}
ex: Curd-pãshe dit circhizimi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

turcu1

turcu1 (túr-cu) sm, sf turcã (túr-cã) shi turxã (túrc-sã), turtsi (túr-tsi), turtsi/turtse (túr-tsi) shi turxi/turxe (túrc-si) – om (muljari) tsi easti di miletea nturtseascã sh-cari bãneadzã di-aradã tu Turchii; (fig:
1: turcu = (i) tsi easti di pistea musulmanã, muslimã, al Islam; (ii) arbines tsi tricu di crishtin la pistea-al Islam; (iii) statlu nturtsescu; expr:
2: turcul sãrgljashti brãnlu si-lj lu caltsã; turcul u caftã ncãcearea cu luminarea = turcul fatsi tsi fatsi shi caftã itii trã ncãceari, trã cãvgã;
3: canda bãgarã turtsilj cãtsut = zbor tsi s-dsãtsi atumtsea cãndu easti mari lãhtarã tu lumi; [aoa, zborlu “bag cãtsut” ari noima di mãchilipsiri, di tinir sh-di-aush, di bãrbat sh-di muljari];
4: canda yin turtsilj = tsi ti-agunjiseshti s-tsã bitiseshti lucrul? [adutsem aminti cã lumea s-lãhtãrsea cãndu turcul yinea prit hoarã]; canda yin yeanitsarlji;
5: ca turtsãlj cu bãiramea = zbor tsi s-dzãtsi cãndu omlu nu easti sigura di un lucru; [adutsem aminti cã turtsãlj, ducãnda-si dupã lunã, nu pot s-hibã siguri cãndu yini “bairamlu”: cã, atselj cari vidzurã luna nauã nchisescu bãirãmea, ma altsã cari s-aflã tu-un loc iu tserlu easti acupirit di niori, ashteaptã, icã s-lã s-aducã hãbarea cã s-vidzu lunã noauã, icã si s-facã sirin, ca sã nchiseascã sh-elj bãiramea];
6: turcul lu-acatsã ljepurlu cu carlu; turcul lu-acatsã lepurli cu arãbãlu = cu diplumãtsii; [zborlu yini di-aclo cã turcul easti arãvdãtor, ashtiptãndalui preanarga-anarga si s-facã lucrul tsi-l va nãs]) {turc, turcoaică}
{fr: Turc (homme et femme)}
{en: Turk (man and woman)}
ex: ti ncljinash la turcu? ma-arãu va ti calcã; sh-lãescu sufrãntsealili ca turxi (muljerli turtsi); el easti turcu (fig: arbines tsi tricu la pistea-al Islam); nã scusesh greaca tu Turcu (fig: tu statlu nturtsescu); sh-nãs turcu, ma sh-io un suflit (un cap) hursescu al Dumnidzã; dã-lj masina-a turcului, s-ljai vãtãlahlu; dã sh-fudz di turcu; nã plãndzem di turtsi, sh-di crishtinj nu putem s-ascãpãm; si ncaci crishtinjlji, turtsilj s-hãrisescu; tsi ti-agunjiseshti ashi ca s-bitiseshti, parcã yin turtsilj?

§ turcalã (tur-cá-lã) sf turcali/turcale (tur-cá-li) – muljari di pistea nturtseascã; turcã, turxã
{ro: turcoaică}
{fr: femme turque}
{en: Turkish woman}

§ turcu2 (túr-cu) adg turcã (túr-cã) shi turxã (túrc-sã), turtsã (túr-tsã), turtsi/turtse (túr-tsi) shi turxi/turxe (túrc-si) – (om) multu arãu, (muljari) multu-arauã; arapsã, arbines

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn