DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dirveni/dirvene

dirveni/dirvene (dir-vé-ni) sf dirvenj (dir-vénjĭ) – loc strimtu shi ngustu tsi s-aflã namisa di muntsã-analtsã sh-arãposh; cali strimtã tsi treatsi namisa di muntsã-analtsã; dãrli tsi li da la aestã dirveni (bugazi, arãstoacã) oaminjlji tsi vor s-treacã cu tutiputa; casa shi prohuma iu s-lja aesti dãri; dãrveni; arãstoacã, bugazi, sudã, angusteatsã, strimturã, strãmturã; yiumbruchi, yimbruchi, imbruchi, cumerchi, vamã, tarifã
{ro: defileu, strâmtoare; intrare dintr-un fort; vamă}
{fr: détroit; entré d’une place forte ou fortifiée; douane}
{en: mountain pass, fort entrance; toll or customs house}
ex: dirvenjli (bughãzli) s-turchipsescu; fui pãnã la dirveni (yimbruchi, vamã); plãtii dirveni (dari) cãt nu featsi

§ dãrveni/dãrvene (dãr-vé-ni) sf dãrvenj (dãr-vénjĭ) – (unã cu dirveni)
ex: sh-ari nã dãrveni (unã prohumã iu s-lja dãrli di treatsiri bugazea)

§ dirvingi (dir-vin-gí) sm dirvingeadz (dir-vin-gĭádzĭ) – omlu tsi-aveaglji dirvenea; omlu tsi-adunã dãrli di la oaminjlji tsi vor s-treacã bugazea
{ro: gardian de la “dirveni”; vameş}
{fr: gardien d’une “dirveni”; douanier}
{en: guard (“dirveni”); customs officer}
ex: dirvingeadzlji-l loarã; n-acãtsarã dirvingeadzlji

§ dirven-aga (dir-vén-a-gá) sm dirven-agadz (dir-vén-a-gádzĭ) – caplu-a dirvingeadzlor tsi-aveaglji dirvenea sh-adunã dãrli
{ro: căpitanul “dervenei”}
{fr: capitaine des défilés}
{en: guards commander}
ex: dirven-agadzlji fãtsea tsi vrea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

turcu1

turcu1 (túr-cu) sm, sf turcã (túr-cã) shi turxã (túrc-sã), turtsi (túr-tsi), turtsi/turtse (túr-tsi) shi turxi/turxe (túrc-si) – om (muljari) tsi easti di miletea nturtseascã sh-cari bãneadzã di-aradã tu Turchii; (fig:
1: turcu = (i) tsi easti di pistea musulmanã, muslimã, al Islam; (ii) arbines tsi tricu di crishtin la pistea-al Islam; (iii) statlu nturtsescu; expr:
2: turcul sãrgljashti brãnlu si-lj lu caltsã; turcul u caftã ncãcearea cu luminarea = turcul fatsi tsi fatsi shi caftã itii trã ncãceari, trã cãvgã;
3: canda bãgarã turtsilj cãtsut = zbor tsi s-dsãtsi atumtsea cãndu easti mari lãhtarã tu lumi; [aoa, zborlu “bag cãtsut” ari noima di mãchilipsiri, di tinir sh-di-aush, di bãrbat sh-di muljari];
4: canda yin turtsilj = tsi ti-agunjiseshti s-tsã bitiseshti lucrul? [adutsem aminti cã lumea s-lãhtãrsea cãndu turcul yinea prit hoarã]; canda yin yeanitsarlji;
5: ca turtsãlj cu bãiramea = zbor tsi s-dzãtsi cãndu omlu nu easti sigura di un lucru; [adutsem aminti cã turtsãlj, ducãnda-si dupã lunã, nu pot s-hibã siguri cãndu yini “bairamlu”: cã, atselj cari vidzurã luna nauã nchisescu bãirãmea, ma altsã cari s-aflã tu-un loc iu tserlu easti acupirit di niori, ashteaptã, icã s-lã s-aducã hãbarea cã s-vidzu lunã noauã, icã si s-facã sirin, ca sã nchiseascã sh-elj bãiramea];
6: turcul lu-acatsã ljepurlu cu carlu; turcul lu-acatsã lepurli cu arãbãlu = cu diplumãtsii; [zborlu yini di-aclo cã turcul easti arãvdãtor, ashtiptãndalui preanarga-anarga si s-facã lucrul tsi-l va nãs]) {turc, turcoaică}
{fr: Turc (homme et femme)}
{en: Turk (man and woman)}
ex: ti ncljinash la turcu? ma-arãu va ti calcã; sh-lãescu sufrãntsealili ca turxi (muljerli turtsi); el easti turcu (fig: arbines tsi tricu la pistea-al Islam); nã scusesh greaca tu Turcu (fig: tu statlu nturtsescu); sh-nãs turcu, ma sh-io un suflit (un cap) hursescu al Dumnidzã; dã-lj masina-a turcului, s-ljai vãtãlahlu; dã sh-fudz di turcu; nã plãndzem di turtsi, sh-di crishtinj nu putem s-ascãpãm; si ncaci crishtinjlji, turtsilj s-hãrisescu; tsi ti-agunjiseshti ashi ca s-bitiseshti, parcã yin turtsilj?

§ turcalã (tur-cá-lã) sf turcali/turcale (tur-cá-li) – muljari di pistea nturtseascã; turcã, turxã
{ro: turcoaică}
{fr: femme turque}
{en: Turkish woman}

§ turcu2 (túr-cu) adg turcã (túr-cã) shi turxã (túrc-sã), turtsã (túr-tsã), turtsi/turtse (túr-tsi) shi turxi/turxe (túrc-si) – (om) multu arãu, (muljari) multu-arauã; arapsã, arbines

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn