DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alãcescu

alãcescu (a-lã-cĭés-cu) (mi) vb IV shi II alãcii (a-lã-cíĭ), alãceam (a-lã-cĭámŭ), alãcitã (a-lã-cí-tã), alãciri/alãcire (a-lã-cí-ri) shi alãceari/alãceare (a-lã-cĭá-ri) – mintescu (apili) tra s-li cutrubur shi s-nu si s-veadã limpidi; (tserlu) s-acoapirã cu niori; mintescu, cutrubur, cuturbur, cutulbur, tulbur, turbur, trub;
(expr: nji s-alãceashti mintea = nji si tulburã, nji s-minteashti mintea sh-nu shtiu tsi s-pistipsescu)
{ro: tulbura}
{fr: troubler}
{en: trouble}
ex: apa pãn nu s-alãceashti, nu s-limpidzashti; arãulu tut s-alãcea (cutrubura); di iu ti alãcish? (murdãripsish?); arãulu, mari, dipus, cã tsã s-alãcea mintea
(expr: turbura); lã alãcish
(expr: mintish) inima; mintea sta si s-alãceascã
(expr: cutruburã)

§ alãcit (a-lã-cítŭ) adg alãcitã (a-lã-cí-tã), alãcits (a-lã-cítsĭ), alãciti/alãcite (a-lã-cí-ti) – tsi easti mintit, tulburi; tsi nu easti limpidi; cutruburat, cuturburat, cutulburat, mintit, tulbur, turbur, turburi, tulburat, turburat, trubat
{ro: tulburat, tulbure}
{fr: troublé; souillé; couvert de nuages}
{en: troubled; cloudy}
ex: eara apa alãcitã (mintitã) canda sh-lã draclu cãmeasha nuntru; tsi lj-u apa totna alãcitã (turburatã, nilimpidã)?; yinurli suntu alãciti (tulburi); alãcit
(expr: mintit, ca glar) di minti; tserlu alãcit (tulbur, cu niori)

§ alãci-ri/alãcire (a-lã-cí-ri) sf alãciri (a-lã-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu apa (tserlu) s-alãceashti; mintiri, cutruburari, cuturburari, cutulbu-rari, tulburari, turburari, trubari
{ro: acţiunea de a tulbura, tulburare}
{fr: action de troubler}
{en: action of troubling}

§ alãceari/alãceare (a-lã-cĭá-ri) sf alãceri (a-lã-cĭérĭ) – (unã cu alãciri)

§ lãcescu (lã-cĭés-cu) (mi) vb IV shi II lãcii (lã-cíĭ), lãceam (lã-cĭámŭ), lãcitã (lã-cí-tã), lãciri/lãcire (lã-cí-ri) shi lãcea-ri/lãceare (lã-cĭá-ri) – (unã cu alãcescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cuturbur1

cuturbur1 (cu-túr-burŭ) adg cuturburã (cu-túr-bu-rã), cuturburi (cu-túr-burĭ), cuturburi/cuturbure (cu-túr-bu-ri) – (apã, yin, etc.) tsi nu easti limpidi shi s-veadi amisticat cu murdãrilji; cari nu ari isihii sufliteascã; tsi ari suflitlu shi inima mintitã; cutulbur, cutru-bur, cuturburat, cutulburat, cutruburat, tulbur, tulburat, turbur, turburat, alãcit
{ro: turbure}
{fr: troublé}
{en: troubled, disturbed, cloudy}
ex: apa-i cuturburã (alãcitã, nilimpidi)

§ cutulbur1 (cu-túl-burŭ) adg cutulburã (cu-túl-bu-rã), cutulburi (cu-túl-burĭ), cutulburi/cutulbure (cu-túl-bu-ri) – (unã cu cuturbur1)

§ cutru-bur1 (cu-trú-burŭ) adg cutruburã (cu-trú-bu-rã), cutruburi (cu-trú-burĭ), cutruburi/cutrubure (cu-trú-bu-ri) – (unã cu cuturbur1)

§ cuturbur2 (cu-túr-burŭ) (mi) vb I cuturburai (cu-tur-bu-ráĭ), cuturburam (cu-tur-bu-rámŭ), cuturburatã (cu-tur-bu-rá-tã), cutur-burari/cuturburare (cu-tur-bu-rá-ri) – mintescu (apa) tra s-u fac murdarã shi s-nu si s-veadã limpidi; (mi) aflu tu-unã stari di niisihii sufliteascã, mplinã di simtsãminti tsi-nj alãcescu mintea; cutrubur, cutulbur, mintescu, tulbur, turbur, trub
{ro: tulbura, agita}
{fr: troubler, agiter}
{en: trouble, perturb}
ex: plãmsi shi-lj chicarã trei lãcrinj tu bucal shi apa s-cuturburã (s-alãci); apa s-cuturburã di lãcrinjli a meali

§ cuturburat (cu-tur-bu-rátŭ) adg cuturburatã (cu-tur-bu-rá-tã), cuturburats (cu-tur-bu-rátsĭ), cutur-burati/cuturburate (cu-tur-bu-rá-ti) – (apa) tsi easti alãcitã; cari ari minduiri greali shi niisihii tsi-l fac pri cariva s-nu sh-u-aibã mintea limpidi shi isihã; alãcit, cutruburat, cutulburat, mintit, turburat, tulburat, trubat
{ro: tulburat, agitat}
{fr: troublé; agité}
{en: troubled; agitated, perturbed}
ex: apa cuturburatã (alãcitã)

§ cuturburari/cuturburare (cu-tur-bu-rá-ri) sf cuturburãri (cu-tur-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) s-turburã; alãciri, cutruburari, cutulburari, mintiri, turburari, tulburari, trubari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mintescu

mintescu (min-tés-cu) (mi) vb IV mintii (min-tíĭ), minteam (min-teámŭ), mintitã (min-tí-tã), mintiri/mintire (min-tí-ri) – ameastic ma multi lucri sh-li fac s-hibã deadun ca un singur lucru; fac un lucru (apã, minti, etc.) s-hibã turburi (alãcit); meastic, ameastic, anãcãtusescu; cicãrdisescu, cirtuescu, cildisescu, etc.; alãcescu, turbur, tulbur; ciufulescu, ncãrshiljedz (perlu), etc.;
(expr:
1: nj-si minteashti inima (pãntica) = mi doari stumahea, ãnj yini s-versu;
2: mintescu gura = dzãc zboarã tsi nu s-aduchescu, tsi nu para au vãrã noimã, bãbãlescu)
{ro: amesteca, tulbura}
{fr: mêler, mélanger, troubler, causer du desarroi, ahurir, attiser}
{en: mix, mingle, trouble, cause disorder, confuse, blend, stir up}
ex: minteashti ghela cu lingura di lemnu tra s-nu s-ardã; nji s-avea mintitã (ciufulitã, ncãrshiljatã) perlu di mizia lu discãceai; ti minteshti (ti-ameastits) tu tuti; el nu s-mintea (nu s-amistica); s-mintirã (s-turburarã, s-alãcirã) apili; macã-lj minteshti (lji scãlseshti, lji guzgunipseshti), va ts-amputã; alãsats-lu, nu-l mintits (cicãrdisits di minti); mash di carti ca s-mintea (li chirea, s-cicãrdisea); mintindalui unoarã jarlu cu un tãciuni; cãndu s-min-tescu ljitsãli, ãts cherdzã sh-mintsãli

§ mintit (min-títŭ) adg mintitã (min-tí-tã), mintits (min-títsĭ), mintiti/mintite (min-tí-ti) – tsi s-ari amisticatã cu tsiva; tsi easti cu mintea turburatã; amisticat, misticat, anãcãtusit; cicãrdisit, cirtuit, cildisit, etc.; alãcit, turburat, cuturburat, etc.
{ro: amestecat, tulburat}
{fr: mêlé, mélangé, troublé, ahuri, attisé}
{en: mixed, mingled, troubled, confused, blended, stirred up}
ex: mintiti (amisticati) li-aflai lucrili; cãndu tserlu easti-ashi, mintit (alãcit); apa mintitã (turburi, alãcitã), cãciubi adutsi; lumi mintitã (turburi)

§ mintiri/mintire (min-tí-ri) sf mintiri (min-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-minteashti tsiva; amisticari, misticari, anãcãtusiri; cicãrdisiri, cirtuiri, cildisiri, etc.; alãciri, turburari, cuturburari, etc.
{ro: acţiunea de a amesteca, de a tulbura, amestecare, tulburare}
{fr: action de mêler, de mélanger, de troubler, de causer du desarroi, d’ahurir, d’attiser}
{en: action of mixing, of mingling, of troubling, of causing disorder, of confusing, of blending, of stirring up}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mprusculescu

mprusculescu (mprus-cu-lés-cu) vb IV mprusculii (mprus-cu-líĭ), mprusculeam (mprus-cu-leámŭ), mprusculitã (mprus-cu-lí-tã), mprusculiri/mprusculire (mprus-cu-lí-ri) – li mintescu sh-li dau lucrili unã pisti-alantã; alag tu lucri sh-l-aspargu arada tu cari s-afla; mintescu, ameastic, tulbur, turbur
{ro: face dezordine, răscoli}
{fr: bouleverser, mettre en desordre, fouiller (dedans)}
{en: disturb, turn upside down}
ex: mprusculii tutã sinduchea tra s-li aflu (alãgai tu sinduchi sh-li turnai tuti lucrili unã pristi-alantã) shi nu-aflai tsiva; nji mprusculeashti (nj-li minteashti) tuti cãrtsãli; nji mprusculish (nj-li mintish) tuti

§ mprusculit (mprus-cu-lítŭ) adg mprusculitã (mprus-cu-lí-tã), mprusculits (mprus-cu-lítsĭ), mprusculiti/mprusculite (mprus-cu-lí-ti) – tsi lã s-ari aspartã arada tu cari s-afla ndauã lucri; tsi suntu mintiti sh-fãrã-aradã; mintit, amisticat, tulburat, turburat
{ro: făcut să fie în dezordine, răscolit}
{fr: bouleversé, mis en desordre, fouillé (dedans)}
{en: disturbed, turned upside down}

§ mprusculiri/mprusculire (mprus-cu-lí-ri) sf mprusculiri (mprus-cu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mprusculeashti; mintiri, amisticari, tulburari, turburari
{ro: acţiunea de a face dezordine, de a răscoli}
{fr: action de bouleverser, de fouiller (dedans)}
{en: action of disturbing, of turning upside down}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

turbur1

turbur1 (túr-burŭ) (mi) vb I turburai (tur-bu-ráĭ), turburam (tur-bu-rámŭ), turburatã (tur-bu-rá-tã), turburari/turburare (tur-bu-rá-ri) – mintescu (apili) tra s-li fac murdari shi s-nu si s-veadã limpidi; (mi) aflu tu-unã stari di niisihii sufliteascã, mplinã di simtsãminti tsi-nj alãcescu mintea; cutrubur, cuturbur, cutulbur, mintescu, tulbur, trub
{ro: tulbura, agita}
{fr: troubler, agiter}
{en: trouble, perturb}
ex: nu turburats (alãcits) apa; cum s-nu mi turbur (s-nu nj-alãcescu mintea), tatã, cãndu shtiu, tsi mi-ashteaptã?; minduirli u turburã (ãlj mintescu mintea shi inima) dipriunã; s-turburã la minti di la moartea-a hilji-sai

§ turburat (tur-bu-rátŭ) adg turburatã (tur-bu-rá-tã), turburats (tur-bu-rátsĭ), turburati/tur-burate (tur-bu-rá-ti) – (apa) tsi easti alãcitã; cari ari minduiri greali shi niisihii tsi-l fac pri cariva s-nu u-aibã mintea limpidi shi isihã; alãcit, cutruburat, cuturburat, cutulburat, mintit, tulburat, trubat
{ro: tulburat, agitat}
{fr: troublé; agité}
{en: troubled; agitated, perturbed}
ex: tsi ai, more hilj, di eshti ahãt turburat?

§ turbura-ri/turburare (tur-bu-rá-ri) sf turburãri (tur-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un s-turburã; alãciri, cutruburari, cuturburari, cutul-burari, mintiri, tulburari, trubari
{ro: acţiunea de a tulbura; tulburare, agitare}
{fr: action de troubler, d’agiter}
{en: action of troubling someone (himself), of perturbing}

§ nturbur (ntúr-burŭ) (mi) vb I nturburai (ntur-bu-ráĭ), nturburam (ntur-bu-rámŭ), nturburatã (ntur-bu-rá-tã), nturburari/nturburare (ntur-bu-rá-ri) – (unã cu turbur1)
ex: tãlaza di aeri nturburã apa; s-avea nturburatã niheamã

§ nturburat (ntur-bu-rátŭ) adg nturburatã (ntur-bu-rá-tã), nturburats (ntur-bu-rátsĭ), nturburati/nturburate (ntur-bu-rá-ti) – (unã cu turburat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn