Dictsiunar

turbedzu

RO:turba, v … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:48322>2014-05-14 22:31:14.369151 »

turbedz

turbedz (tur-bédzŭ) vb I – vedz tu turbari1

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: turbari1

aprindu1 (a-prín-du) (mi) vb III shi II apresh (a-préshĭŭ) shi aprimshu (a-prím-shĭu) shi aprinshu (a-prín-shĭu), aprindeam (a-prin-deámŭ), apreasã (a-preá-sã) shi aprimtã (a-prím-tã) shi aprintã (a-prín-tã) shi aprimsã (a-prím-sã) shi aprinsã (a-prín-sã), aprindiri/aprindire (a-prín-di-ri) shi aprindeari/aprindeare (a-prin-deá-ri) –
1: dau foc a unui lucru tra s-lu fac s-ardã (s-facã cãldurã, s-da lunjinã, etc.); adar un lucru tra si s-facã lunjinã; fac lunjinã; ardu tsiva; amin tufechea; mi ncãldzãscu multu; prindu;
2: mi-acatsã inatea, mi-arcedz, mi-ariciuescu, inãtusescu, nãirescu, mi-agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, turbedz, lisixescu;
3: ameastic mãeauã tu-aloat tra s-lu fac s-creascã (s-lu fac s-yinã);
4: da (soarili, luna, stealili); mi-amintu, mi fac (mi-afet), mi aflu, es, mi-aspun, acats arãdãtsinã, crescu;
(expr:
1: lj-aprindem aloaturli = nã fãtsem bunj oaspits;
2: nj-aprindi limba peri = bag multã zori, cilistisescu multu;
3: ts-u-aprindu = va s-amin tufechea sh-va ti vatãm;
4: nj-aprindi caplu = nj-talji (nj-lja) caplu; hiu multu dishteptu, u nvets multu ghini cartea, aduchescu lishor sh-ghini tut tsi-nj si spuni i tsi dghivãsescu)
{ro: aprinde (foc, lumină), arde, incendia; excita, înfuria, mânia; fermenta, dospi aloatul; naşte, apare; înseta, lovi, împuşca, etc.}
{fr: allumer; mettre en feu, enflammer, embraser; chauffer, s’échauffer fortement; exciter, s’emporter; fermenter, lever; prendre racine, croître; tirer un coup de feu, tuer, etc.}
{en: light (lamp, fire, pipe, etc.), burn, heat; excite, get furious; ferment, make dough rise; fire (gun), kill (with a gun), etc.}
ex: aprindits foclu; cãndila u-aprimsi; arburlji, dupã tsi s-aprimsirã (loarã foc) ghini; s-apreasi (lo foc) casa; va vã aprindu (ardu) cãliva; aprinshu un foc mari tu-avlii; lj-apreasirã (lj-deadirã foc ali) duganea; imnãnda, u-avea apreasã cãldura (s-avea ngãldzãtã multu); lj-apreasi seatea (lj-acãtsã, lji sã featsi multã seati); s-apreasi omlu (lu-acãtsã inatea, sã ngindã, s-arceadzã); cãndu-lj spush aesti zboarã, s-aprimsi (s-nãrãi); lu-aprimshu trã cãvgã; shi tufechili ma s-aprindu (s-aminã, discarcã); celniclu multu s-apreasi (s-nãrãi, s-furtsui); bãrbate, nu ti-aprindi (nu ti ariciuea); Gioi seara s-aprindi aloat (s-bagã mãeaua tu-alat tra s-lu facã s-creascã); vidzu cã s-apreasirã (vinjirã, criscurã) aloaturli; s-apreasi (ishi, s-aspusi, s-anãltsã) lunã noauã; noi, armãnjlji, nã apreasim (amintãm) tu un loc; lj-apreasirã aloaturli
(expr: s-featsirã bunj oaspits); lj-apreasi limba peri
(expr: bãgã multã zori, cilistisi multu); lja-mi cãvalã cã ts-u-aprindu

(expr: va s-amin tufechea sh-va ti vatãm); nveatsã culai, lj-aprindi caplu
(expr: lj-talji caplu)

§ apres (a-présŭ) adg apreasã (a-preá-sã), apresh (a-préshĭ), apreasi/aprease (a-preá-si) – tsi-lj s-ari adratã tsiva (datã foc) tra s-ardã (si s-facã lunjinã, etc.); tsi lu-ari acãtsatã inatea, etc.; aprimtu, aprimsu, pres, primtu, primsu, arsu, aminat (tufechea), ncãldzãt multu; inãtusit, nãirit, agrat, timusit, furtsuit, furchisit, ngindat, turbat, lisixit; criscut (aloat), amintat, afitat, aflat, etc.
{ro: aprins (foc, lumină), ars, etc.}
{fr: allumé; mis en feu, etc.}
{en: lighted (lamp, fire, pipe, etc.), burned, etc.}
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); foclu easti apres tahina cãndu mi scol; ardu focuri apreasi; ningã apreasa-lj fucurinã; durnja cu dauã tseri apreasi; va s-hibã luna apreasã (ishitã); cireap multu apres (arsu); cum eara cireaplu apres (ngãldzãt, arsu); eara apreasã (aroshi, ca foclu) la fatsã; o, moi Tasã, moi apreasã (caldã foc, nãrãitã); prifteasi apreasi (ngãldzãti, nfucati) di harauã sh-yin; oaminjlji s-aproachi apresh (timusits, nãrãits multu); cash apres; cap apres (tulburat)

§ aprimtu (a-prím-tu) adg aprimtã (a-prím-tã), aprimtsã (a-prím-tsã), aprimti/aprimte (a-prím-ti) – (unã cu apres)
ex: oclji aprimtsã; mãri lãcrinj, aprimti; deadun cu tuts, aprimtsã

§ aprintu (a-prín-tu) adg aprintã (a-prín-tã), aprintsã (a-prín-tsã), aprinti/aprinte (a-prín-ti) – (unã cu apres)

§ aprimsu (a-prím-su) adg aprimsã (a-prím-sã), aprimshi (a-prím-shi), aprimsi/aprimse (a-prím-si) – (unã cu apres)

§ aprinsu (a-prín-su) adg aprinsã (a-prín-sã), aprinshi (a-prín-shi), aprinsi/aprinse (a-prín-si) – (unã cu apres)

§ aprindiri/aprindire (a-prín-di-ri) sf aprindiri (a-prín-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aprindi tsiva i cariva; aprindeari; ardiri, ardeari, aminari (tufechea), ncãldzãri multu; inãtusiri, nãiriri, agrari, timusiri, furtsuiri, furchisiri, ngindari, turbari, lisixiri; crishteari (aloat), creashtiri (aloat), amintari, afitari, aflari, etc.
{ro: acţiunea de a aprinde (foc), de a face lumină, de a arde, etc.; aprindere, ardere, etc.}
{fr: action d’allumer; de mettre en feu, etc.}
{en: action of lighting (lamp, fire, pipe, etc.), of burning, etc.}

§ aprindeari/aprindeare (a-prin-deá-ri) sf aprinderi (a-prin-dérĭ) – (unã cu aprindiri)

§ neapres (nea-présŭ) adg neapreasã (nea-preá-sã), neapresh (nea-préshĭ), neapreasi/neaprease (nea-preá-si) – tsi nu easti apres; neaprimtu, neaprimsu, niprimtu, niprimsu
{ro: neaprins (foc, lumină)}
{fr: non allumé; non enflammé}
{en: unlighted (lamp, fire, pipe, etc.)} tsigarea neapreasã (tsi nu easti apreasã)

§ neaprimtu (nea-prím-tu) adg neaprimtã (nea-prím-tã), neaprimtsã (nea-prím-tsã), nea-primti/neaprimte (nea-prím-ti) – (unã cu neapres)

§ neaprintu (nea-prín-tu) adg neaprintã (nea-prín-tã), neaprintsã (nea-prín-tsã), neaprinti/neaprinte (nea-prín-ti) – (unã cu neapres)

§ nea-primsu (nea-prím-su) adg neaprimsã (nea-prím-sã), neaprimshi (nea-prím-shi), neaprimsi/neaprimse (nea-prím-si) – (unã cu neapres)

§ neaprinsu (nea-prín-su) adg neaprinsã (nea-prín-sã), neaprinshi (nea-prín-shi), neaprinsi/neaprinse (nea-prín-si) – (unã cu neapres)

§ neaprindiri/neaprindire (nea-prín-di-ri) sf neaprindiri (nea-prín-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-aprindi tsiva i cariva; neaprindeari
{ro: acţiunea de a nu aprinde (foc), de a nu face lumină, de a nu arde, etc.}
{fr: action de ne pas allumer; de ne pas mettre en feu, etc.}
{en: action of not lighting (lamp, fire, pipe, etc.), of burning, etc.}

§ neaprindeari/neaprindeare (nea-prin-deá-ri) sf neaprinderi (nea-prin-dérĭ) – (unã cu neaprindiri)

§ apreasã (a-preá-sã) sf fãrã pl –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu nu-ari ishitã (datã) soarili (luna) tahina tu apiritã;
2: partea di cãtrã iu da soarili; preasã, datã
{ro: răsărit}
{fr: lever (en parlant des astres); levant; Est, Orient}
{en: rising (of sun, moon, stars); East, Orient}
ex: tu apreasa-a lunãljei (cãndu luna nchiseashti s-creascã); cu fatsa cãtrã tu apreasã (datã); tu apreasã (oara tsi da soarili) sh-tu chiritã [zbor tsi s-dzãtsi cãndu un lucru nu s-fatsi multi ori]; ditu chiritã yin sh-ditu apreasã

§ neapreasã (nea-preá-sã) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu easi (da) soarili (luna) tahina tu-apiritã
{ro: răsărit}
{fr: lever (en parlant des astres)}
{en: rising (of sun, moon, stars)}
ex: s-fats tsi dzãc mini neapreasã (ninti ca s-easã, niishitã) luna

§ asprindu (as-prín-du) (mi) vb III asprimshu (as-prím-shĭu), asprindeam (as-prin-deámŭ), asprimtã (as-prím-tã), asprindiri/asprindire (as-prín-di-ri) – mi aprindu di multã alãgari (di multu lucru, di multã avursiri, etc.)
{ro: (se) înfierbânta de oboseală}
{fr: s’échauffer à la suite de la fatigue}
{en: get hot because of tiredness}

§ asprimtu (as-prím-tu) adg asprimtã (as-prím-tã), asprimtsã (as-prím-tsã), asprimti/asprimte (as-prím-ti) – apres di multã curmari (alãgari, lucrari, etc.)
{ro: înfierbântat de oboseală}
{fr: échauffé à la suite de la fatigue}
{en: who got hot because of tiredness}
ex: Dumnidzãlu a soarilui agiundzi asprimtu

§ asprin-diri/asprindire (as-prín-di-ri) sf asprindiri (as-prín-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-asprindi
{ro: acţiunea de a (se) înfierbânta de oboseală}
{fr: action de s’échauffer à la suite de la fatigue}
{en: action of getting hot because of tiredness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

arcedz

arcedz (ar-cĭédzŭ) (mi) vb I arceai (ar-cĭáĭ), arceam (ar-cĭámŭ), arceatã (ar-cĭá-tã), arceari/arceare (ar-cĭá-ri) – mi-acatsã inatea; mi fac foc di inati; mi-aprindu la fatsã di inati (hulii); inãtusescu, yinãtusescu, gnãtusescu, ariciuescu, agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, nãirescu, pizmusescu, aprindu, lisixescu, turbu, turbedz
{ro: înfuria}
{fr: se mettre en colère}
{en: infuriate}
ex: si-arceadzã (s-fatsi foc di inati) turcul

§ arceat (ar-cĭátŭ) adg arceatã (ar-cĭá-tã), arceats (ar-cĭátsĭ), arceati/arceate (ar-cĭá-ti) – tsi lu-ari acãtsatã inatea; inãtusit, yinãtusit, gnãtusit, ariciuit, agrat, aghrat, timusit, furtsuit, furchisit, ngindat, nãirit, pizmusit, apres (di inati), lixit, turbat
{ro: înfuriat}
{fr: mis en colère}
{en: infuriated}

§ arceari/arceare (ar-cĭá-ri) sf arceri (ar-cĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti acãtsat di inati; inãtusiri, yinãtusiri, gnãtusiri, ariciuiri, agrari, aghrari, timusiri, furtsuiri, furchisiri, ngindari, nãiriri, pizmusiri, aprindiri (di inati), lixiri, turbari
{ro: acţiunea de a înfuria; înfuriare}
{fr: action de se mettre en colère}
{en: action of becoming (making someone) infuriated}

§ arceatcu (ar-cĭát-cu) adg arceatcã (ar-cĭát-cã), arceattsi (ar-cĭát-tsi), arceattsi/arceattse (ar-cĭát-tsi) – tsi easti mplin di inati; tsi lu-acatsã lishor inatea; inãtci, yinãtos, gnãtos, huliros, lisixit, lisearcu, turbat, gindos, uryisit
{ro: furios, mânios, iute la mânie}
{fr: cholérique, furieux, irascible}
{en: infuriated, angered, irritable}
ex: easti arceatcu (inãtci, huliros)

§ ariciuescu2 (a-ri-cĭu-ĭés-cu) (mi) vb IV ariciuii (a-ri-cĭu-íĭ), ariciueam (a-ri-cĭu-ĭámŭ), ariciuitã (a-ri-cĭu-í-tã), ariciuiri/ariciuire (a-ri-cĭu-í-ri) – (unã cu arcedz)
ex: vinji di ariciui (nãiri) – ariciuit2 (a-ri-cĭu-ítŭ) adg ariciuitã (a-ri-cĭu-í-tã), ariciuits (a-ri-cĭu-ítsĭ), ariciuiti/ariciuite (a-ri-cĭu-í-ti) – (unã cu arceat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

furtsuescu

furtsuescu (fur-tsu-ĭés-cu) (mi) vb IV furtsuii (fur-tsu-íĭ), furtsu-eam (fur-tsu-ĭámŭ), furtsuitã (fur-tsu-í-tã), furtsuiri/furtsuire (fur-tsu-í-ri) – mi-acatsã inatea; mi fac foc di inati; inãtusescu, yinã-tusescu, gnãtusescu, ariciuescu, arcedz, agredz, aghredz, timu-sescu, furchisescu, nãirescu, aprindu, ngindu, lisixescu, turbu, turbedz; (fig: mi furtsuescu = mi-aspun fudul)
{ro: înfuria; arăta arogant}
{fr: courroucer, se mettre en colère; se montrer arrogant}
{en: anger, incense, infuriate; show arrogance}

§ furtsuit (fur-tsu-ítŭ) adg furtsuitã (fur-tsu-í-tã), furtsuits (fur-tsu-ítsĭ), furtsui-ti/furtsuite (fur-tsu-í-ti) – tsi lu-ari acãtsatã inatea; yinãtusit, gnã-tusit, arceat, ariciuit, agrat, aghrat, timusit, furchisit, nãirit, apres (di inati), lixit, turbat
{ro: înfuriat; arogant}
{fr: courroucé, mis en colère; arrogant}
{en: angered, infuriated; arrogant}

§ furtsui-ri/furtsuire (fur-tsu-í-ri) sf furtsuiri/furtsuire (fur-tsu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti acãtsat di inati; yinãtusiri, gnãtusiri, arceari, ariciuiri, agrari, aghrari, timusiri, furchisiri, nãiriri, aprindiri (di inati), ngindari, lixiri, turbari
{ro: acţiunea de a înfuria, de a se arăta arogant; înfuriare}
{fr: action de courroucer, de se mettre en colère; de se montrer arrogant}
{en: action of angering, of becoming (making someone) infuriated; of showing arrogance}

§ furchisescu (fur-chi-sés-cu) (mi) vb IV furchisii (fur-chi-síĭ), furchiseam (fur-chi-seámŭ), furchisitã (fur-chi-sí-tã), furchisiri/furchisire (fur-chi-sí-ri) – (unã cu furtsuescu)
ex: multu s-furchisi (s-featsi foc di inati)

§ furchisit (fur-chi-sítŭ) adg furchisitã (fur-chi-sí-tã), furchisits (fur-chi-sítsĭ), furchisiti/furchisite (fur-chi-sí-ti) – (unã cu furtsuit)

§ furchisi-ri/furchisire (fur-chi-sí-ri) sf furchisiri (fur-chi-sírĭ) – (unã cu furtsuiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

gindi/ginde

gindi/ginde (gín-di) sf gindzã (gín-dzã) – amãnii, mãnii, hulii, turbari
{ro: furie, mânie}
{fr: fureur}
{en: fury, anger}
ex: cãndu-lj yin gindzãli, frãndzi tut tsi-l cadi tu mãnã; nu u cãrtea cã-lj yini gindea

§ gindos (gin-dósŭ) adg gindoasã (gin-dŭá-sã), gindosh (gin-dóshĭ), gindoasi/gindoase (gin-dŭá-si) – huliros, turbat, yinãtos
{ro: furios}
{fr: cholérique, furieux}
{en: infuriated, angered}
ex: nu putu s-treacã cu gindoasa-atsea

§ ngindu (ngín-du) (mi) vb I ngindai (ngin-dáĭ), ngindam (ngin-dámŭ), ngindatã (ngin-dá-tã), ngindari/ngindare (ngin-dá-ri) – mi-acatsã gindea (mãnia, hulia, turbarea); mi fac foc di inati; inãtusescu, yinãtusescu, gnãtusescu, ariciuescu, arcedz, agredz, aghredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, nãirescu, aprindu, lisixescu, turbu, turbedz
{ro: înfuria}
{fr: mettre en colère, rendre furieux, s’emporter}
{en: infuriate}
ex: va s-lu ngindzi (s-lu-arcedz) s-lji griri-ahtãri zboarã; cara si ngindã nu shtii tsi fatsi

§ ngindat (ngin-dátŭ) adg ngindatã (ngin-dá-tã), ngindats (ngin-dátsĭ), ngindati/ngindate (ngin-dá-ti) – tsi lu-ari acãtsatã gindea; yinãtusit, gnãtusit, arceat, ariciuit, agrat, aghrat, timusit, furtsuit, furchisit, nãirit, apres (di inati), lixit, turbat
{ro: înfuriat}
{fr: mis en colère, rendu furieux, emporté}
{en: infuriated}
ex: nu-l cãrtea tora cã easti ngindat (apres, nãirit multu)

§ ngindari/ngindare (ngin-dá-ri) sf ngindãri (ngin-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti acãtsat di inati; yinãtusiri, gnãtusiri, arceari, ariciuiri, agrari, aghrari, timusiri, furchisiri, furtsuiri, nãiriri, aprindiri (di inati), lixiri, turbari
{ro: acţiunea de a înfuria; înfuriare}
{fr: action de mettre en colère, de rendre furieux, de s’emporter}
{en: action of becoming (making someone) infuriated}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

inati/inate

inati/inate (i-ná-ti) sf inãts (i-nắtsĭ) –
1: yinati, gnati, ghnati, nãiriri, nãrãiri, niriiri, nãriri, amãnii, mãnii, hulii, lisã, foc, uryii, zalã, zali, gindi, nãireatsã, nãrleatsã, thimo, picã, cangi, himã, turbari; ahuljisiri, huljisiri, cãchiusiri, chicusiri, cãrtiri
{ro: supărare, furie, mânie}
{fr: fâcherie, colère }
{en: fury, anger }
ex: shcljoplu nu lã tsãnu inati, cã li-agãrshi tuti shi-lj ljirtã; duchi cã lj-u-alãxirã cartea shi focu-s-featsi di inati; fratslji a lui, hearili mãca di foc shi di inati; cãt yinea, inatea-a ljei crishtea; cãndu avdzã aesti zboarã, s-featsi foc di inati; nu lu-acãtsa somnul di inati; lj-ari multã inati; di inati asparsi tut tsi-lj cãdzu tu mãnã; nj-yini s-crep di inati; lj-tsãni inati, nu-agãrshashti tsi-lj-featsi

§ gnati/gnate (gná-ti) sf gnãts (gnắtsĭ) – (unã cu inati)

§ yinati/yinate (yi-ná-ti) sf yinãts (yi-nắtsĭ) – (unã cu inati)
ex: lj-am mari yinati; yinatea (zala, hulia) l-urgheashti omlu

§ nãireatsã (nã-i-reá-tsã) sf nãirets (nã-i-rétsĭ) – (unã cu inati)
ex: sh-alãsã nãireatsa (inatea, cãchiusirea)

§ nãrleatsã (nãr-leá-tsã) sf nãrlets (nãr-létsĭ) – (unã cu inati)
ex: strigã cu nãrleatsã (inati, hulii)

§ inãtos (i-nã-tósŭ) adg inãtoasã (i-nã-tŭá-sã), inãtosh (i-nã-tóshĭ), inãtoasi/inãtoase (i-nã-tŭá-si) – tsi lu-acatsã lishor inatea; yinãtos, gnãtos, huliros, lisearcu, gindos, turbat, uryisit
{ro: furios}
{fr: cholérique, furieux}
{en: infuriated, angered}

§ gnãtos (gnã-tósŭ) adg gnãtoasã (gnã-tŭá-sã), gnãtosh (gnã-tóshĭ), gnãtoasi/gnãtoase (gnã-tŭá-si) – (unã cu inãtos)
ex: easti om gnãtos

§ yinãtos (yi-nã-tósŭ) adg yinãtoasã (yi-nã-tŭá-sã), yinãtosh (yi-nã-tóshĭ), yinãtoasi/yinãtoase (yi-nã-tŭá-si) – (unã cu yinãtos)
ex: easti di yinãtoshlji (di-atselj tsi lj-acatsã lishor inatea)

§ inagi (i-na-gí) adg(?) inagii/inagie (i-na-gí-i), inageadz (i-na-gĭádzĭ), inagii (i-na-gíĭ) – (unã cu inãtos)
ex: ficior inagi

§ inaci (i-na-cí) adg(?) inacii/inacie (i-na-cí-i), inaceadz (i-na-cĭádzĭ), inacii (i-na-cíĭ) – (unã cu inãtos)

§ inaciu (i-na-cíŭ) adg(?) inacii/inacie (i-na-cí-i), inacii (i-na-cíĭ), inacii (i-na-cíĭ) – (unã cu inãtos)
ex: om inaciu ca nãs nu-ari cama nclo

§ inãtci (i-nãt-cí) adg(?) inãtcioanji/inãtcioanje (i-nãt-cĭŭá-nji), inãtceadz (i-nãt-cĭádzĭ), inãtcioanji/inãtcioanje (i-nãt-cĭŭá-nji) – tsi easti mplin di inati; tsi lu-acatsã lishor inatea; yinãtos, gnãtos, huliros, lisixit, lisearcu, turbat, gindos, uryisit
{ro: furios, supărăcios, mâ-nios}
{fr: cholérique, furieux, irascible}
{en: infuriated, angered, irritable}

§ inagilãchi/inagilãche (i-na-gi-lắ-chi) sf inagilãchi (i-na-gi-lắchĭ) – harea tsi u-ari atsel tsi lu-acatsã inatea multu lishor
{ro: irascibilitate, îndărătnicie}
{fr: irascibilité, obstination}
{en: irascibility, irritableness}

§ inãtusescu (i-nã-tu-sés-cu) (mi) vb IV inãtusii (i-nã-tu-síĭ), inãtuseam (i-nã-tu-seámŭ), inãtusitã (i-nã-tu-sí-tã), inãtusiri/inãtusire (i-nã-tu-sí-ri) – mi-acatsã inatea; mi fac foc di inati; lu-aurlu pri cariva cu multã inati; lj-am inati (nj-chicã, lj-u voi) a unui cã-nj fatsi un lucru tsi nu mi-arãseashti (shi nu para voi s-lu ved i s-lji zburãscu); yinãtusescu, gnãtusescu, nãrãescu, nãrescu, niriescu, arcedz, ariciuescu, agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, mi-aprindu (di inati), lisixescu, hulusescu, huljisescu, ahuljisescu, cãchiusescu, chicusescu, cãrtescu, turbu, turbedz
{ro: (se) înfuria, (se) supăra}
{fr: s’emporter, (se) facher, se mettre en colère, bouder}
{en: infuriate, make angry; get sorry }

§ inãtusit (i-nã-tu-sítŭ) adg inãtusitã (i-nã-tu-sí-tã), inãtusits (i-nã-tu-sítsĭ), inãtusiti/inãtusite (i-nã-tu-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã inatea; lj-am inati a unui (tr-atseali nivruti tsi nj-ari faptã); nj-ari inati (tr-atseali nivruti tsi lj-am faptã); yinãtusit, gnãtusit, nãrãit, nãrit, niriit, arceat ariciuit, agrat, timusit, furtsuit, furchisit, ngindat, apres (di inati), aprimtu, lisixit, hulusit, huljisit, ahuljisit, cãchiusit, chicusit, cãrtit, turbat
{ro: înfuriat, supărat}
{fr: emporté, fâché, mis en colère, boudé }
{en: infuriated made sorry (angry)}

§ inãtusiri/inãtusire (i-nã-tu-sí-ri) sf inãtusiri (i-nã-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti acãtsat di inati; atsea tsi s-fatsi cãndu un lj-u va a altui tr-atseali tsi lj-ari faptã; yinãtusiri, gnãtusiri, nãrãiri, nãriri, niriiri, arceari, ariciuiri, agrari, timusiri, furtsuiri, furchisiri, ngindari, aprindiri (di inati), lisixiri, hulusiri, huljisiri, ahuljisiri, cãchiusiri, chicusiri, cãrtiri, turbari
{ro: acţiunea de a (se) înfuria, de a (se) supăra; înfuriare, supărare}
{fr: action de se mettre en colère, de (se) fâcher}
{en: action of infuriating someone, of getting angry, of making someone sorry}

§ yinãtusescu (yi-nã-tu-sés-cu) vb IV yinãtusii (yi-nã-tu-síĭ), yinãtuseam (yi-nã-tu-seámŭ), yinãtusitã (yi-nã-tu-sí-tã), yinãtusi-ri/yinãtusire (yi-nã-tu-sí-ri) – (unã cu inãtusescu)

§ yinãtusit (yi-nã-tu-sítŭ) adg yinãtusitã (yi-nã-tu-sí-tã), yinãtusits (yi-nã-tu-sítsĭ), yinãtusiti/yinãtusite (yi-nã-tu-sí-ti) – (unã cu inãtusit)

§ yinãtusiri/inãtusire (yi-nã-tu-sí-ri) sf yinãtusiri (yi-nã-tu-sírĭ) – (unã cu inãtusiri)

§ gnãtusescu (gnã-tu-sés-cu) vb IV gnã-tusii (gnã-tu-síĭ), gnãtuseam (gnã-tu-seámŭ), gnãtusitã (gnã-tu-sí-tã), gnãtusiri/gnãtusire (gnã-tu-sí-ri) – (unã cu inãtusescu)
ex: multu-l gnitãsii

§ gnãtusit (gnã-tu-sítŭ) adg gnãtusitã (gnã-tu-sí-tã), gnãtusits (gnã-tu-sítsĭ), gnãtusiti/gnãtusite (gnã-tu-sí-ti) – (unã cu inãtusit)

§ gnãtusiri/gnãtusire (gnã-tu-sí-ri) sf gnãtusiri (gnã-tu-sírĭ) – (unã cu inãtusiri)

§ nãirescu (nã-i-rés-cu) (mi) vb IV nãirii (nã-i-ríĭ), nãiream (nã-i-reámŭ), nãiritã (nã-i-rí-tã), nãiriri/nãirire (nã-i-rí-ri) – (unã cu inãtusescu)
ex: di fatsiri nu-am ni limbã, nitsi gurã sã zburãscu, ma la tuts lã spun sã shtibã, cusurli-a lor shi nu s-nãirescu (angucitoari: yilia); tuts tu mini mutrescu, si-arisescu, nu si-arisescu, pri mini nu s-nãirescu (angucitoari: yilia); canda-arãd, canda s-nãirescu (ahuljisescu, cãchiusescu); amirãlu s-nãiri (lu-acãtsã inatea)

§ nãirit (nã-i-rítŭ) adg nãiritã (nã-i-rí-tã), nãirits (nã-i-rítsĭ), nãiriti/nãiriti (nã-i-rí-ti) – (unã cu inãtusit)
ex: nãirit (cu inati), el mutã oala; s-toarnã nãirit (cãchiusit) foc arbineslu; nãiritlu (chicusitlu) ncãceri scoati

§ nãiriri/nãirire (nã-i-rí-ri) sf nãiriri (nã-i-rírĭ) – (unã cu inãtusiri)
ex: strigã cu nãiriri (arceari, amãnii)

§ nãrãescu (nã-rã-ĭés-cu) (mi) vb IV nãrãii (nã-rã-íĭ), nãrãeam (nã-rã-ĭámŭ), nãrãitã (nã-rã-í-tã), nãrãiri/nãrãire (nã-rã-í-ri) – (unã cu inã-tusescu)
ex: s-nãrãirã (lj-acãtsã inatea, inãtusirã) multu; mi nãrãii astãndzã; lji sã nãrãi unãoarã; cãtse ti nãrãeshti ashi?

§ nãrãit (nã-rã-ítŭ) adg nãrãitã (nã-rã-í-tã), nãrãits (nã-rã-ítsĭ), nãrãiti/nãrãiti (nã-rã-í-ti) – (unã cu inãtusit)

§ nãrãiri/nãrãire (nã-rã-í-ri) sf nãrãiri (nã-rã-írĭ) – (unã cu inãtusiri)

§ niriescu (ni-ri-ĭés-cu) (mi) vb IV niriii (ni-ri-íĭ), niriam (ni-ri-ĭámŭ), niriitã (ni-ri-í-tã), niriiri/niriire (ni-ri-í-ri) – (unã cu inãtusescu)
ex: nji si nirii cã-lj dzãsh aesti zboarã; nu ti niirea cã mini ti voi; s-nirii cã-lj lo culaclu

§ niriit (ni-ri-ítŭ) adg niriitã (ni-ri-í-tã), niriits (ni-ri-ítsĭ), niriiti/niriiti (ni-ri-í-ti) – (unã cu inãtusit)
ex: lasã-l tora, cã easti niirit; mini lu mbunai, cã eara niriit

§ niriiri/niriire (ni-ri-í-ri) sf niriiri (ni-ri-írĭ) – (unã cu inãtusiri)

§ nãrescu (nã-rés-cu) (mi) vb IV nãrii (nã-ríĭ), nãream (nã-reámŭ), nãritã (nã-rí-tã), nãriri/nãrire (nã-rí-ri) – (unã cu inãtusescu)
ex: mi fats ca s-mi nãrescu (nãirescu)

§ nãrit (nã-rítŭ) adg nãritã (nã-rí-tã), nãrits (nã-rítsĭ), nãriti/nãriti (nã-rí-ti) – (unã cu inãtusit)

§ nãri-ri/nãrire (nã-rí-ri) sf nãriri (nã-rírĭ) – (unã cu inãtusiri)

§ inrãescu (in-rã-ĭés-cu) (mi) vb IV inrãii (in-rã-íĭ), inrãeam (in-rã-ĭámŭ), inrãitã (in-rã-í-tã), inrãiri/inrãire (in-rã-í-ri) – (unã cu inãtusescu)

§ inrãit (in-rã-ítŭ) adg inrãitã (in-rã-í-tã), inrãits (in-rã-ítsĭ), inrãiti/inrãiti (in-rã-í-ti) – (unã cu inãtusit)

§ inrãi-ri/inrãire (in-rã-í-ri) sf inrãiri (in-rã-írĭ) – (unã cu inãtusiri)

§ diznãirescu (diz-nã-i-rés-cu) (mi) vb IV diznãirii (diz-nã-i-ríĭ), diznãiream (diz-nã-i-reámŭ), diznãiritã (diz-nã-i-rí-tã), diznãiri-ri/diznãirire (diz-nã-i-rí-ri) – nj-treatsi inatea (nãirirea) tsi mi-avea acãtsatã
{ro: (se) des-supăra}
{fr: (se) défacher}
{en: lose one’s anger}
ex: s-vã diznãirits (s-vã treacã inatea)

§ diznãirit (diz-nã-i-rítŭ) adg diznãiritã (diz-nã-i-rí-tã), diznãirits (diz-nã-i-rítsĭ), diznãiriti/diznãiriti (diz-nã-i-rí-ti) – tsi lj-ari tricutã inatea (nãirirea)
{ro: des-supărat}
{fr: défâché}
{en: no longer angry}

§ diznãiri-ri/diznãirire (diz-nã-i-rí-ri) sf diznãiriri (diz-nã-i-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un s-diznãireashti
{ro: acţiunea de a (se) des-supăra}
{fr: action de (se) défacher}
{en: action of losing one’s anger}

§ diznirescu (diz-ni-rés-cu) (mi) vb IV diznirii (diz-ni-ríĭ), dizniream (diz-ni-reámŭ), dizniritã (diz-ni-rí-tã), dizniriri/diz-nirire (diz-ni-rí-ri) – (unã cu diznãirescu)

§ diznirit (diz-ni-rítŭ) adg dizniritã (diz-ni-rí-tã), diznirits (diz-ni-rítsĭ), dizniriti/diz-niriti (diz-ni-rí-ti) – (unã cu diznãirit)
ex: eara diznirit (eara cu inatea tricutã), cãndu ishi dit odã

§ dizniriri/diznirire (diz-ni-rí-ri) sf dizniriri (diz-ni-rírĭ) – (unã cu diznãiriri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

lisã2

lisã2 (lí-sã) sf lisi/lise (lí-si) – niputeari greauã tsi s-lja cãndu un easti mushcat di-unã pravdã (cãni, cãtushi, etc.) lãndzitã di-aestã lãngoari shi cari s-aspuni prota cu-unã purtari di om turbat tsi scoati spumi dit gurã, deapoea s-fatsi ca un om dãmlusit tsi nu poati si s-minã sh-tu soni moari; turbari; (fig: lisã = atsea (harea, huea) tsi-l fatsi omlu ca si s-poartã ca acãtsat di lisã; inati, yinati, gnati, ghnati, amãnii, mãnii, hulii, foc, uryii, zalã, zali, gindi, nãireatsã, nãrleatsã, thimo, picã, cangi, himã)
{ro: turbare (boala); furie, mânie}
{fr: rage; colère, furie; acharnement}
{en: rabies; fury, anger}

§ lisixescu (li-sic-sés-cu) vb IV lisixii (li-sic-síĭ), lisixeam (li-sic-seámŭ), lisixitã (li-sic-sí-tã), lisixiri/lisixire (li-sic-sí-ri) – acats lisã (lãngoarea); turbu, turbedz; (fig: lisixescu = mi-acatsã inatea dip canda am turbatã; inãtusescu, mi-acatsã multã inati, hulii, amãnii, etc.)
{ro: turba (boala); înfuria}
{fr: être saisi par la rage; enrager}
{en: get rabies; make very angry}
ex: cãnili lisixi (turbã); va lisixeascã (va s-acatsã lãngoarea lisã)

§ lisixit (li-sic-sítŭ) adg lisixitã (li-sic-sí-tã), lisixits (li-sic-sítsĭ), lisixiti/lisixite (li-sic-sí-ti) – tsi ari turbatã (ari acãtsatã turbari); turbat
{ro: turbat; înfuriat}
{fr: saisi par la rage; enragé, furieux}
{en: who has the rabies; made very angry, furious}

§ lisixi-ri/lisixire (li-sic-sí-ri) sf lisixiri (li-sic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un acatsã turbari (lãngoarea); turbari
{ro: acţiunea de a turba; turbare}
{fr: action d’être saisi par la rage; action d’être saisi par la colère}
{en: action of getting the rabies; action of becoming angry}

§ lisearcu (li-seár-cu) adg lisearcã (li-seár-cã), liseartsã (li-seár-tsã), liseartsi/liseartse (li-seár-tsi) – acãtsat di turbari, lisixit, turbat; (fig: lisearcu = tsi fatsi ca un tsi easti acãtsat di turbari (di lãngoari); hulitos, inãtos, gindos, uryisit, etc.)
{ro: turbat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

scãnjisescu

scãnjisescu (scã-nji-sés-cu) vb IV scãnjisii (scã-nji-síĭ), scãnji-seam (scã-nji-seámŭ), scãnjisitã (scã-nji-sí-tã), scãnjisiri/scãnjisire (scã-nji-sí-ri) –
1: fac pri cariva s-lu-acatsã inatea (si s-facã foc di inati); arcedz, inãtusescu, yinãtusescu, gnãtusescu, ariciuescu, agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, nãirescu, nãrãescu, nãrescu, aprindu, lisixescu, turbu, turbedz;
2: nu lu-alas arihati (l-crep) cu ntribãrli icã faptili-a meali; cãrtescu, pihtusescu, schin, cãscãndisescu
{ro: înfuria; sâcâi}
{fr: faire enrager quelqu’un, trimbaler; ennuyer, tracasser}
{en: infuriate; annoy, bother}
ex: acãtsarã si sh-arãdã di nãs shi s-lu scãnjiseascã (cãrteascã, schinã); lu scãnjisescu (l-cãrtescu) multu

§ scãnjisit (scã-nji-sítŭ) adg scãnjisitã (scã-nji-sí-tã), scãnjisits (scã-nji-sítsĭ), scãnjisiti/scãnjisite (scã-nji-sí-ti) –
1: faptu sã-lj hibã (s-lu-acatsã) inatea; nãirit, nãrãit, nãrit, yinãtusit, inãtusit, gnãtusit, arceat, ariciuit, agrat, aghrat, timusit, furtsuit, furchisit, ngindat, apres (di inati), lixit, turbat;
2: nealãsat arihati (cripat) cu ntribãrli icã faptili-a unui; cãrtit, pihtusit, schinat, cãscãndisit
{ro: înfuriat, supărat; sâcâit}
{fr: mis en colère, enragé; ennuyé, tracassé}
{en: infuriated; annoyed, bothered}

§ scãnjisiri/scãnjisire (scã-nji-sí-ri) sf scãnjisíri (scã-nji-sírĭ) –1: atsea tsi s-fatsi cãndu un easti acãtsat di inati; nãiriri, nãrãiri, nãriri, yinãtusiri, gnãtusiri, arceari, ariciuiri, agrari, aghrari, timusiri, furtsuiri, furchisiri, ngindari, aprindiri (di inati), lixiri, turbari;
2: nealãsari arihati (cripat) cu ntribãrli icã faptili-a unui; cãrtiri, pihtusiri, schinari, cãscãndisiri
{ro: acţiunea de a înfuria, de a supăra, de a sâcâi; înfuriare, supărare; sâcâire}
{fr: action de mettre en colère, d’ennuyer, de tracasser}
{en: action of making angry, of annoying, of bothering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

timo

timo (thi-mó) sm timadz (thi-mádzĭ) – amãnii, mãnii, hulii, yinati, inati, gnati, ghnati, lisã, foc, uryii, zalã, zali, gindi, nãireatsã, nãrleatsã, picã, cangi, himã, turbari
{ro: furie, mânie}
{fr: colère, fureur, courroux}
{en: fury, anger}
ex: easti-arãu fãrã timo (zalã, hulii), s-hibã om fãrã caimo?

§ timusescu (thi-mu-sés-cu) vb IV timusii (thi-mu-síĭ), timuseam (thi-mu-seámŭ), timusitã (thi-mu-sí-tã), timusiri/timusire (thi-mu-sí-ri) – mi-acatsã yinatea; mi fac foc di yinati; yinãtusescu, inãtusescu, gnãtusescu, arcedz, ariciuescu, agredz, furtsuescu, furchisescu, ngindu, nãirescu, aprindu, lisixescu, turbu, turbedz
{ro: înfuria}
{fr: (se) mettre en colère}
{en: infuriate}

§ timusit (thi-mu-sítŭ) adg timusitã (thi-mu-sí-tã), timusits (thi-mu-sítsĭ), timusiti/timusite (thi-mu-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã inatea; yinãtusit, inãtusit, gnãtusit, arceat, ariciuit, furchisit, furtsuit, agrat, aghrat, ngindat, nãirit, apres (di inati), lixit, turbat
{ro: înfuriat}
{fr: mis en colère}
{en: infuriated}

§ timusiri/timusire (thi-mu-sí-ri) sf timusiri (thi-mu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti acãtsat di inati; yinãtusiri, inãtusiri, gnã-tusiri, arceari, ariciuiri, agrari, aghrari, furtsuiri, furchisiri, ngin-dari, nãiriri, aprindiri (di inati), lixiri, turbari
{ro: acţiunea de a înfuria; înfuriare}
{fr: action de se mettre en colère}
{en: action of becoming (making someone) infuriated}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

turbu1

turbu1 (túr-bu) vb I turbai (tur-báĭ), turbam (tur-bámŭ), turbatã (tur-bá-tã), turbari/turbare (tur-bá-ri) –
1: acats lãngoarea “turbari”, di-aradã, di la unã pravdã (prici) turbatã (ca unã cãtushi i cãni, bunãoarã); lisixescu;
2: inãtusescu, mi-acatsã amãnia (hulia, inatea, niisihia, etc.); turbedz, nturbu, trub
{ro: turba (boala); înfuria}
{fr: être saisi par la rage, enrager; devenir enragé, furieux}
{en: get rabies; infuriate, make very angry}
ex: sãndzãli acãtsã s-turbã (s-hearbã) tu nãs; cãnili turbã (fu acãtsat di lãngoarea turbari); turbã, cã-l mushcã un cãni turbat; cãndu s-adunã doilji njits, turbã (nu lj-acatsã loclu, nu sta tu-un loc, fac mash glãrinj)

§ turbedz (tur-bédzŭ) vb I turbai (tur-báĭ), turbam (tur-bámŭ), turbatã (tur-bá-tã), turbari/turbare (tur-bá-ri) – (unã cu turbu1)

§ turbat (tur-bátŭ) adg turbatã (tur-bá-tã), turbats (tur-bátsĭ), turbati/turbate (tur-bá-ti) –
1: tsi-ari acãtsatã turbari; lisixit, lisearcu, nturbat, trubat;
2: tsi fatsi ca un tsi easti turbat (di lãngoari); hulitos, inãtos, gindos, uryisit, etc.
{ro: turbat (boala); înfuriat}
{fr: saisi par la rage; enragé, furieux}
{en: with rabies; made very angry}
ex: cu oclji arosh turbats di urã; mãcarea easti ansãratã turbatã (para nsãratã); l-mushcã un cãni turbat

§ turba-ri1/turbare (tur-bá-ri) sf turbãri (tur-bắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu un acatsã lãngoarea turbari; lisixiri, nturbari, trubari;
2: atsea tsi fatsi un cãndu lu-acatsã multu hulia, zalea, amãnia, niisihia, etc.
{ro: acţiunea de a turba, de a înfuria; turbare, înfuriare}
{fr: action d’être saisi par la rage; action d’être saisi par la colère}
{en: action of getting the rabies; action of becoming angry}
ex: lj-si mutã perlu di turbari (amãnii, zalã); lu-ascuchea ca la cãni turbat (lãndzit di lãngoarea turbari); va s-aflji patrudzãts di cãtsali mãri turbati, (lãndziti di lãngoarea turbari) moarti di foami; acãtsã s-da grindini sh-furtunã turbatã (ca lãndzitã di turbari, hulitoasã); sufla turbatlu (gindoslu) vimtu di dzãtseai cã vai chearã lumea!; cura di tuti pãrtsãli arãuri ca turbati!; ca nã zurlã, ca nã turbatã, s-azvimturã Dzãna-din-Vali la cãsistrã; s-veadã tsi ari di zghileashti ca turbatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn