|
turbedz
turbedz (tur-bédzŭ) vb I – vedz tu turbari1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: turbari1aprindu1
aprindu1 (a-prín-du) (mi) vb III shi II apresh (a-préshĭŭ) shi aprimshu (a-prím-shĭu) shi aprinshu (a-prín-shĭu), aprindeam (a-prin-deámŭ), apreasã (a-preá-sã) shi aprimtã (a-prím-tã) shi aprintã (a-prín-tã) shi aprimsã (a-prím-sã) shi aprinsã (a-prín-sã), aprindiri/aprindire (a-prín-di-ri) shi aprindeari/aprindeare (a-prin-deá-ri) –
1: dau foc a unui lucru tra s-lu fac s-ardã (s-facã cãldurã, s-da lunjinã, etc.); adar un lucru tra si s-facã lunjinã; fac lunjinã; ardu tsiva; amin tufechea; mi ncãldzãscu multu; prindu;
2: mi-acatsã inatea, mi-arcedz, mi-ariciuescu, inãtusescu, nãirescu, mi-agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, turbedz, lisixescu;
3: ameastic mãeauã tu-aloat tra s-lu fac s-creascã (s-lu fac s-yinã);
4: da (soarili, luna, stealili); mi-amintu, mi fac (mi-afet), mi aflu, es, mi-aspun, acats arãdãtsinã, crescu;
(expr:
1: lj-aprindem aloaturli = nã fãtsem bunj oaspits;
2: nj-aprindi limba peri = bag multã zori, cilistisescu multu;
3: ts-u-aprindu = va s-amin tufechea sh-va ti vatãm;
4: nj-aprindi caplu = nj-talji (nj-lja) caplu; hiu multu dishteptu, u nvets multu ghini cartea, aduchescu lishor sh-ghini tut tsi-nj si spuni i tsi dghivãsescu)
{ro: aprinde (foc, lumină), arde, incendia; excita, înfuria, mânia; fermenta, dospi aloatul; naşte, apare; înseta, lovi, împuşca, etc.}
{fr: allumer; mettre en feu, enflammer, embraser; chauffer, s’échauffer fortement; exciter, s’emporter; fermenter, lever; prendre racine, croître; tirer un coup de feu, tuer, etc.}
{en: light (lamp, fire, pipe, etc.), burn, heat; excite, get furious; ferment, make dough rise; fire (gun), kill (with a gun), etc.}
ex: aprindits foclu; cãndila u-aprimsi; arburlji, dupã tsi s-aprimsirã (loarã foc) ghini; s-apreasi (lo foc) casa; va vã aprindu (ardu) cãliva; aprinshu un foc mari tu-avlii; lj-apreasirã (lj-deadirã foc ali) duganea; imnãnda, u-avea apreasã cãldura (s-avea ngãldzãtã multu); lj-apreasi seatea (lj-acãtsã, lji sã featsi multã seati); s-apreasi omlu (lu-acãtsã inatea, sã ngindã, s-arceadzã); cãndu-lj spush aesti zboarã, s-aprimsi (s-nãrãi); lu-aprimshu trã cãvgã; shi tufechili ma s-aprindu (s-aminã, discarcã); celniclu multu s-apreasi (s-nãrãi, s-furtsui); bãrbate, nu ti-aprindi (nu ti ariciuea); Gioi seara s-aprindi aloat (s-bagã mãeaua tu-alat tra s-lu facã s-creascã); vidzu cã s-apreasirã (vinjirã, criscurã) aloaturli; s-apreasi (ishi, s-aspusi, s-anãltsã) lunã noauã; noi, armãnjlji, nã apreasim (amintãm) tu un loc; lj-apreasirã aloaturli
(expr: s-featsirã bunj oaspits); lj-apreasi limba peri
(expr: bãgã multã zori, cilistisi multu); lja-mi cãvalã cã ts-u-aprindu
arcedz
arcedz (ar-cĭédzŭ) (mi) vb I arceai (ar-cĭáĭ), arceam (ar-cĭámŭ), arceatã (ar-cĭá-tã), arceari/arceare (ar-cĭá-ri) – mi-acatsã inatea; mi fac foc di inati; mi-aprindu la fatsã di inati (hulii); inãtusescu, yinãtusescu, gnãtusescu, ariciuescu, agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, nãirescu, pizmusescu, aprindu, lisixescu, turbu, turbedz
{ro: înfuria}
{fr: se mettre en colère}
{en: infuriate}
ex: si-arceadzã (s-fatsi foc di inati) turcul
§ arceat (ar-cĭátŭ) adg arceatã (ar-cĭá-tã), arceats (ar-cĭátsĭ), arceati/arceate (ar-cĭá-ti) – tsi lu-ari acãtsatã inatea; inãtusit, yinãtusit, gnãtusit, ariciuit, agrat, aghrat, timusit, furtsuit, furchisit, ngindat, nãirit, pizmusit, apres (di inati), lixit, turbat
{ro: înfuriat}
{fr: mis en colère}
{en: infuriated}
§ arceari/arceare (ar-cĭá-ri) sf arceri (ar-cĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti acãtsat di inati; inãtusiri, yinãtusiri, gnãtusiri, ariciuiri, agrari, aghrari, timusiri, furtsuiri, furchisiri, ngindari, nãiriri, pizmusiri, aprindiri (di inati), lixiri, turbari
{ro: acţiunea de a înfuria; înfuriare}
{fr: action de se mettre en colère}
{en: action of becoming (making someone) infuriated}
§ arceatcu (ar-cĭát-cu) adg arceatcã (ar-cĭát-cã), arceattsi (ar-cĭát-tsi), arceattsi/arceattse (ar-cĭát-tsi) – tsi easti mplin di inati; tsi lu-acatsã lishor inatea; inãtci, yinãtos, gnãtos, huliros, lisixit, lisearcu, turbat, gindos, uryisit
{ro: furios, mânios, iute la mânie}
{fr: cholérique, furieux, irascible}
{en: infuriated, angered, irritable}
ex: easti arceatcu (inãtci, huliros)
§ ariciuescu2 (a-ri-cĭu-ĭés-cu) (mi) vb IV ariciuii (a-ri-cĭu-íĭ), ariciueam (a-ri-cĭu-ĭámŭ), ariciuitã (a-ri-cĭu-í-tã), ariciuiri/ariciuire (a-ri-cĭu-í-ri) – (unã cu arcedz)
ex: vinji di ariciui (nãiri) – ariciuit2 (a-ri-cĭu-ítŭ) adg ariciuitã (a-ri-cĭu-í-tã), ariciuits (a-ri-cĭu-ítsĭ), ariciuiti/ariciuite (a-ri-cĭu-í-ti) – (unã cu arceat)
furtsuescu
furtsuescu (fur-tsu-ĭés-cu) (mi) vb IV furtsuii (fur-tsu-íĭ), furtsu-eam (fur-tsu-ĭámŭ), furtsuitã (fur-tsu-í-tã), furtsuiri/furtsuire (fur-tsu-í-ri) – mi-acatsã inatea; mi fac foc di inati; inãtusescu, yinã-tusescu, gnãtusescu, ariciuescu, arcedz, agredz, aghredz, timu-sescu, furchisescu, nãirescu, aprindu, ngindu, lisixescu, turbu, turbedz; (fig: mi furtsuescu = mi-aspun fudul)
{ro: înfuria; arăta arogant}
{fr: courroucer, se mettre en colère; se montrer arrogant}
{en: anger, incense, infuriate; show arrogance}
§ furtsuit (fur-tsu-ítŭ) adg furtsuitã (fur-tsu-í-tã), furtsuits (fur-tsu-ítsĭ), furtsui-ti/furtsuite (fur-tsu-í-ti) – tsi lu-ari acãtsatã inatea; yinãtusit, gnã-tusit, arceat, ariciuit, agrat, aghrat, timusit, furchisit, nãirit, apres (di inati), lixit, turbat
{ro: înfuriat; arogant}
{fr: courroucé, mis en colère; arrogant}
{en: angered, infuriated; arrogant}
§ furtsui-ri/furtsuire (fur-tsu-í-ri) sf furtsuiri/furtsuire (fur-tsu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti acãtsat di inati; yinãtusiri, gnãtusiri, arceari, ariciuiri, agrari, aghrari, timusiri, furchisiri, nãiriri, aprindiri (di inati), ngindari, lixiri, turbari
{ro: acţiunea de a înfuria, de a se arăta arogant; înfuriare}
{fr: action de courroucer, de se mettre en colère; de se montrer arrogant}
{en: action of angering, of becoming (making someone) infuriated; of showing arrogance}
§ furchisescu (fur-chi-sés-cu) (mi) vb IV furchisii (fur-chi-síĭ), furchiseam (fur-chi-seámŭ), furchisitã (fur-chi-sí-tã), furchisiri/furchisire (fur-chi-sí-ri) – (unã cu furtsuescu)
ex: multu s-furchisi (s-featsi foc di inati)
§ furchisit (fur-chi-sítŭ) adg furchisitã (fur-chi-sí-tã), furchisits (fur-chi-sítsĭ), furchisiti/furchisite (fur-chi-sí-ti) – (unã cu furtsuit)
§ furchisi-ri/furchisire (fur-chi-sí-ri) sf furchisiri (fur-chi-sírĭ) – (unã cu furtsuiri)
gindi/ginde
gindi/ginde (gín-di) sf gindzã (gín-dzã) – amãnii, mãnii, hulii, turbari
{ro: furie, mânie}
{fr: fureur}
{en: fury, anger}
ex: cãndu-lj yin gindzãli, frãndzi tut tsi-l cadi tu mãnã; nu u cãrtea cã-lj yini gindea
§ gindos (gin-dósŭ) adg gindoasã (gin-dŭá-sã), gindosh (gin-dóshĭ), gindoasi/gindoase (gin-dŭá-si) – huliros, turbat, yinãtos
{ro: furios}
{fr: cholérique, furieux}
{en: infuriated, angered}
ex: nu putu s-treacã cu gindoasa-atsea
§ ngindu (ngín-du) (mi) vb I ngindai (ngin-dáĭ), ngindam (ngin-dámŭ), ngindatã (ngin-dá-tã), ngindari/ngindare (ngin-dá-ri) – mi-acatsã gindea (mãnia, hulia, turbarea); mi fac foc di inati; inãtusescu, yinãtusescu, gnãtusescu, ariciuescu, arcedz, agredz, aghredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, nãirescu, aprindu, lisixescu, turbu, turbedz
{ro: înfuria}
{fr: mettre en colère, rendre furieux, s’emporter}
{en: infuriate}
ex: va s-lu ngindzi (s-lu-arcedz) s-lji griri-ahtãri zboarã; cara si ngindã nu shtii tsi fatsi
§ ngindat (ngin-dátŭ) adg ngindatã (ngin-dá-tã), ngindats (ngin-dátsĭ), ngindati/ngindate (ngin-dá-ti) – tsi lu-ari acãtsatã gindea; yinãtusit, gnãtusit, arceat, ariciuit, agrat, aghrat, timusit, furtsuit, furchisit, nãirit, apres (di inati), lixit, turbat
{ro: înfuriat}
{fr: mis en colère, rendu furieux, emporté}
{en: infuriated}
ex: nu-l cãrtea tora cã easti ngindat (apres, nãirit multu)
§ ngindari/ngindare (ngin-dá-ri) sf ngindãri (ngin-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti acãtsat di inati; yinãtusiri, gnãtusiri, arceari, ariciuiri, agrari, aghrari, timusiri, furchisiri, furtsuiri, nãiriri, aprindiri (di inati), lixiri, turbari
{ro: acţiunea de a înfuria; înfuriare}
{fr: action de mettre en colère, de rendre furieux, de s’emporter}
{en: action of becoming (making someone) infuriated}
inati/inate
inati/inate (i-ná-ti) sf inãts (i-nắtsĭ) –
1: yinati, gnati, ghnati, nãiriri, nãrãiri, niriiri, nãriri, amãnii, mãnii, hulii, lisã, foc, uryii, zalã, zali, gindi, nãireatsã, nãrleatsã, thimo, picã, cangi, himã, turbari; ahuljisiri, huljisiri, cãchiusiri, chicusiri, cãrtiri
{ro: supărare, furie, mânie}
{fr: fâcherie, colère }
{en: fury, anger }
ex: shcljoplu nu lã tsãnu inati, cã li-agãrshi tuti shi-lj ljirtã; duchi cã lj-u-alãxirã cartea shi focu-s-featsi di inati; fratslji a lui, hearili mãca di foc shi di inati; cãt yinea, inatea-a ljei crishtea; cãndu avdzã aesti zboarã, s-featsi foc di inati; nu lu-acãtsa somnul di inati; lj-ari multã inati; di inati asparsi tut tsi-lj cãdzu tu mãnã; nj-yini s-crep di inati; lj-tsãni inati, nu-agãrshashti tsi-lj-featsi
§ gnati/gnate (gná-ti) sf gnãts (gnắtsĭ) – (unã cu inati)
§ yinati/yinate (yi-ná-ti) sf yinãts (yi-nắtsĭ) – (unã cu inati)
ex: lj-am mari yinati; yinatea (zala, hulia) l-urgheashti omlu
§ nãireatsã (nã-i-reá-tsã) sf nãirets (nã-i-rétsĭ) – (unã cu inati)
ex: sh-alãsã nãireatsa (inatea, cãchiusirea)
§ nãrleatsã (nãr-leá-tsã) sf nãrlets (nãr-létsĭ) – (unã cu inati)
ex: strigã cu nãrleatsã (inati, hulii)
§ inãtos (i-nã-tósŭ) adg inãtoasã (i-nã-tŭá-sã), inãtosh (i-nã-tóshĭ), inãtoasi/inãtoase (i-nã-tŭá-si) – tsi lu-acatsã lishor inatea; yinãtos, gnãtos, huliros, lisearcu, gindos, turbat, uryisit
{ro: furios}
{fr: cholérique, furieux}
{en: infuriated, angered}
§ gnãtos (gnã-tósŭ) adg gnãtoasã (gnã-tŭá-sã), gnãtosh (gnã-tóshĭ), gnãtoasi/gnãtoase (gnã-tŭá-si) – (unã cu inãtos)
ex: easti om gnãtos
§ yinãtos (yi-nã-tósŭ) adg yinãtoasã (yi-nã-tŭá-sã), yinãtosh (yi-nã-tóshĭ), yinãtoasi/yinãtoase (yi-nã-tŭá-si) – (unã cu yinãtos)
ex: easti di yinãtoshlji (di-atselj tsi lj-acatsã lishor inatea)
lisã2
lisã2 (lí-sã) sf lisi/lise (lí-si) – niputeari greauã tsi s-lja cãndu un easti mushcat di-unã pravdã (cãni, cãtushi, etc.) lãndzitã di-aestã lãngoari shi cari s-aspuni prota cu-unã purtari di om turbat tsi scoati spumi dit gurã, deapoea s-fatsi ca un om dãmlusit tsi nu poati si s-minã sh-tu soni moari; turbari; (fig: lisã = atsea (harea, huea) tsi-l fatsi omlu ca si s-poartã ca acãtsat di lisã; inati, yinati, gnati, ghnati, amãnii, mãnii, hulii, foc, uryii, zalã, zali, gindi, nãireatsã, nãrleatsã, thimo, picã, cangi, himã)
{ro: turbare (boala); furie, mânie}
{fr: rage; colère, furie; acharnement}
{en: rabies; fury, anger}
§ lisixescu (li-sic-sés-cu) vb IV lisixii (li-sic-síĭ), lisixeam (li-sic-seámŭ), lisixitã (li-sic-sí-tã), lisixiri/lisixire (li-sic-sí-ri) – acats lisã (lãngoarea); turbu, turbedz; (fig: lisixescu = mi-acatsã inatea dip canda am turbatã; inãtusescu, mi-acatsã multã inati, hulii, amãnii, etc.)
{ro: turba (boala); înfuria}
{fr: être saisi par la rage; enrager}
{en: get rabies; make very angry}
ex: cãnili lisixi (turbã); va lisixeascã (va s-acatsã lãngoarea lisã)
§ lisixit (li-sic-sítŭ) adg lisixitã (li-sic-sí-tã), lisixits (li-sic-sítsĭ), lisixiti/lisixite (li-sic-sí-ti) – tsi ari turbatã (ari acãtsatã turbari); turbat
{ro: turbat; înfuriat}
{fr: saisi par la rage; enragé, furieux}
{en: who has the rabies; made very angry, furious}
§ lisixi-ri/lisixire (li-sic-sí-ri) sf lisixiri (li-sic-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un acatsã turbari (lãngoarea); turbari
{ro: acţiunea de a turba; turbare}
{fr: action d’être saisi par la rage; action d’être saisi par la colère}
{en: action of getting the rabies; action of becoming angry}
§ lisearcu (li-seár-cu) adg lisearcã (li-seár-cã), liseartsã (li-seár-tsã), liseartsi/liseartse (li-seár-tsi) – acãtsat di turbari, lisixit, turbat; (fig: lisearcu = tsi fatsi ca un tsi easti acãtsat di turbari (di lãngoari); hulitos, inãtos, gindos, uryisit, etc.)
{ro: turbat}
scãnjisescu
scãnjisescu (scã-nji-sés-cu) vb IV scãnjisii (scã-nji-síĭ), scãnji-seam (scã-nji-seámŭ), scãnjisitã (scã-nji-sí-tã), scãnjisiri/scãnjisire (scã-nji-sí-ri) –
1: fac pri cariva s-lu-acatsã inatea (si s-facã foc di inati); arcedz, inãtusescu, yinãtusescu, gnãtusescu, ariciuescu, agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, nãirescu, nãrãescu, nãrescu, aprindu, lisixescu, turbu, turbedz;
2: nu lu-alas arihati (l-crep) cu ntribãrli icã faptili-a meali; cãrtescu, pihtusescu, schin, cãscãndisescu
{ro: înfuria; sâcâi}
{fr: faire enrager quelqu’un, trimbaler; ennuyer, tracasser}
{en: infuriate; annoy, bother}
ex: acãtsarã si sh-arãdã di nãs shi s-lu scãnjiseascã (cãrteascã, schinã); lu scãnjisescu (l-cãrtescu) multu
§ scãnjisit (scã-nji-sítŭ) adg scãnjisitã (scã-nji-sí-tã), scãnjisits (scã-nji-sítsĭ), scãnjisiti/scãnjisite (scã-nji-sí-ti) –
1: faptu sã-lj hibã (s-lu-acatsã) inatea; nãirit, nãrãit, nãrit, yinãtusit, inãtusit, gnãtusit, arceat, ariciuit, agrat, aghrat, timusit, furtsuit, furchisit, ngindat, apres (di inati), lixit, turbat;
2: nealãsat arihati (cripat) cu ntribãrli icã faptili-a unui; cãrtit, pihtusit, schinat, cãscãndisit
{ro: înfuriat, supărat; sâcâit}
{fr: mis en colère, enragé; ennuyé, tracassé}
{en: infuriated; annoyed, bothered}
§ scãnjisiri/scãnjisire (scã-nji-sí-ri) sf scãnjisíri (scã-nji-sírĭ) –1: atsea tsi s-fatsi cãndu un easti acãtsat di inati; nãiriri, nãrãiri, nãriri, yinãtusiri, gnãtusiri, arceari, ariciuiri, agrari, aghrari, timusiri, furtsuiri, furchisiri, ngindari, aprindiri (di inati), lixiri, turbari;
2: nealãsari arihati (cripat) cu ntribãrli icã faptili-a unui; cãrtiri, pihtusiri, schinari, cãscãndisiri
{ro: acţiunea de a înfuria, de a supăra, de a sâcâi; înfuriare, supărare; sâcâire}
{fr: action de mettre en colère, d’ennuyer, de tracasser}
{en: action of making angry, of annoying, of bothering}
timo
timo (thi-mó) sm timadz (thi-mádzĭ) – amãnii, mãnii, hulii, yinati, inati, gnati, ghnati, lisã, foc, uryii, zalã, zali, gindi, nãireatsã, nãrleatsã, picã, cangi, himã, turbari
{ro: furie, mânie}
{fr: colère, fureur, courroux}
{en: fury, anger}
ex: easti-arãu fãrã timo (zalã, hulii), s-hibã om fãrã caimo?
§ timusescu (thi-mu-sés-cu) vb IV timusii (thi-mu-síĭ), timuseam (thi-mu-seámŭ), timusitã (thi-mu-sí-tã), timusiri/timusire (thi-mu-sí-ri) – mi-acatsã yinatea; mi fac foc di yinati; yinãtusescu, inãtusescu, gnãtusescu, arcedz, ariciuescu, agredz, furtsuescu, furchisescu, ngindu, nãirescu, aprindu, lisixescu, turbu, turbedz
{ro: înfuria}
{fr: (se) mettre en colère}
{en: infuriate}
§ timusit (thi-mu-sítŭ) adg timusitã (thi-mu-sí-tã), timusits (thi-mu-sítsĭ), timusiti/timusite (thi-mu-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã inatea; yinãtusit, inãtusit, gnãtusit, arceat, ariciuit, furchisit, furtsuit, agrat, aghrat, ngindat, nãirit, apres (di inati), lixit, turbat
{ro: înfuriat}
{fr: mis en colère}
{en: infuriated}
§ timusiri/timusire (thi-mu-sí-ri) sf timusiri (thi-mu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti acãtsat di inati; yinãtusiri, inãtusiri, gnã-tusiri, arceari, ariciuiri, agrari, aghrari, furtsuiri, furchisiri, ngin-dari, nãiriri, aprindiri (di inati), lixiri, turbari
{ro: acţiunea de a înfuria; înfuriare}
{fr: action de se mettre en colère}
{en: action of becoming (making someone) infuriated}
turbu1
turbu1 (túr-bu) vb I turbai (tur-báĭ), turbam (tur-bámŭ), turbatã (tur-bá-tã), turbari/turbare (tur-bá-ri) –
1: acats lãngoarea “turbari”, di-aradã, di la unã pravdã (prici) turbatã (ca unã cãtushi i cãni, bunãoarã); lisixescu;
2: inãtusescu, mi-acatsã amãnia (hulia, inatea, niisihia, etc.); turbedz, nturbu, trub
{ro: turba (boala); înfuria}
{fr: être saisi par la rage, enrager; devenir enragé, furieux}
{en: get rabies; infuriate, make very angry}
ex: sãndzãli acãtsã s-turbã (s-hearbã) tu nãs; cãnili turbã (fu acãtsat di lãngoarea turbari); turbã, cã-l mushcã un cãni turbat; cãndu s-adunã doilji njits, turbã (nu lj-acatsã loclu, nu sta tu-un loc, fac mash glãrinj)
§ turbedz (tur-bédzŭ) vb I turbai (tur-báĭ), turbam (tur-bámŭ), turbatã (tur-bá-tã), turbari/turbare (tur-bá-ri) – (unã cu turbu1)
§ turbat (tur-bátŭ) adg turbatã (tur-bá-tã), turbats (tur-bátsĭ), turbati/turbate (tur-bá-ti) –
1: tsi-ari acãtsatã turbari; lisixit, lisearcu, nturbat, trubat;
2: tsi fatsi ca un tsi easti turbat (di lãngoari); hulitos, inãtos, gindos, uryisit, etc.
{ro: turbat (boala); înfuriat}
{fr: saisi par la rage; enragé, furieux}
{en: with rabies; made very angry}
ex: cu oclji arosh turbats di urã; mãcarea easti ansãratã turbatã (para nsãratã); l-mushcã un cãni turbat
§ turba-ri1/turbare (tur-bá-ri) sf turbãri (tur-bắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu un acatsã lãngoarea turbari; lisixiri, nturbari, trubari;
2: atsea tsi fatsi un cãndu lu-acatsã multu hulia, zalea, amãnia, niisihia, etc.
{ro: acţiunea de a turba, de a înfuria; turbare, înfuriare}
{fr: action d’être saisi par la rage; action d’être saisi par la colère}
{en: action of getting the rabies; action of becoming angry}
ex: lj-si mutã perlu di turbari (amãnii, zalã); lu-ascuchea ca la cãni turbat (lãndzit di lãngoarea turbari); va s-aflji patrudzãts di cãtsali mãri turbati, (lãndziti di lãngoarea turbari) moarti di foami; acãtsã s-da grindini sh-furtunã turbatã (ca lãndzitã di turbari, hulitoasã); sufla turbatlu (gindoslu) vimtu di dzãtseai cã vai chearã lumea!; cura di tuti pãrtsãli arãuri ca turbati!; ca nã zurlã, ca nã turbatã, s-azvimturã Dzãna-din-Vali la cãsistrã; s-veadã tsi ari di zghileashti ca turbatã